Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)
1970-07-01 / nr. 13
DIN VIAŢA NOASTRĂ CULTURALĂ Pretenţii culturale mereu crescînde Anul 1970 este un an bogat în evenimente şi manifestări culturale. Nu de mult am sărbătorit aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea patriei noastre şi centenarul naşterii lui Lenin. în cadrul acestor aniversări însemnate s-au organizat diferite acţiuni culturale cuprinzînd toate ramurile culturale. Dintre acestea amintim doar festivitatea comemorativă de gală din 19 aprilie la Teatrul „Madăch” din Budapesta, organizată de către Consiliul General al F. P. P. împreună cu Uniunile democratice ale naţionalităţilor, în cinstea împlinirii unui pătrar de veac de la eliberare, în trecutul apropiat a avut loc conferinţa pe ţară pentru culturalizarea maselor. Aici au fost reprezentate şi naţionalităţile prin delegaţii lor care la consfătuire şi-au dat părerile, opiniile expuse de participanţii care au luat cuvîntul la dezbaterea referatului. Toată dezbaterea cît şi constatările conferinţei înseamnă o îndrumare şi pentru activiştii culturali ai naţionalităţilor. Atît evenimentele centrale, cît şi cele locale, ne dovedesc clar schimbările mari produse în profilul spiritual şi al oamenilor muncii de naţionalitate, ca urmare a transformărilor ce au avut loc în viaţa materială a societăţii. Armonia conţinutului şi a formei în urma acestor evenimente, la 12 iunie a avut loc şedinţei comisiei culturale. La aceasta, pe lingă membrii comisiei, au luat parte şi membrii secretariatului Uniunii. Participanţii au ascultat referatul tovarăşului Hie Moldovan, secretarul comisiei, despre activitatea culturală a Uniunii, despre turneele cultural-artistice şi manifestările care au avut loc în prima jumătate a anului, în comunele locuite şi de români, în continuare a vorbit despre problemele legate de echipele artistice constatînd că în anul acesta se simte un progres în viaţa culturală din satele noastre. E un lucru îmbucurător că la Micherechi ansamblul de dansuri populare şi-a reînceput activitatea. Acest lucru se simte şi în activitatea culturală din comuna Chitighaz. Sperăm că prin posibilităţile date, prin ajutorul metodic şi material activitatea culturală îşi va găsi formele cele mai corespunzătoare şi în alte comune. O dată cu ridicarea nivelului de trai cresc şi pretenţiile culturale. Acestea ne impun însă noi şi noi sarcini şi cerinţe mai ridicate în domeniul culturalizării maselor. Pentru aceasta sînt de acord cu acei participanţi ai consfătuirii care au abordat rezolvarea unor probleme, ca lărgirea repertoriului, înzestrarea cu costume, cu orchestră a ansamblurilor etc. Dacă vrem să ţinem pas cu evoluţia şi cu pretenţiile publicului şi dorim ca prin acţiunile noastre culturale — pe lingă distracţie — să şi educăm şi să servim dezvoltarea bunului gust, trebuie ca în viitor să acordăm şi mai mare atenţie pregătirii echipelor artistice ca şi din punct de vedere estetic ele să corespundă şi să apară în faţa publicului ţinînd seama de cerinţele crescînde. — m — FOAIA NOASTRĂ Unele probleme ale învăţâmmtului bilingv Catedra naţionalităţilor a Institutului General de Pedagogie a organizat în trecutul apropiat la liceul sîrbo-croat din Budapesta pentru prima dată o consfătuire subiectul căreia a fost legat de o lecţie model şi de problema predării bilingve a obiectelor ştiinţelor naturale în şcolile cu limba de predare maternă. La consfătuire şi-au trimis reprezentanţii toate şcolile cu limba de predare a naţionalităţilor. E de ştiut, că în aceste şcoli predarea bilingvă a fost introdusă în 1160. Predarea bilingvă înseamnă că atît în şcolile generale, cît şi în şcolile medii cu limba de predare a naţionalităţilor obiectele umane (gramatica, literatura, geografia şi istoria) sînt predate în limba naţionalităţilor (română, slovacă, sîrbo-croată, germană), iar obiectele reale (matematica, fizica şi celelalte) trebuie predate în limba maghiară, dar la aceste obiecte, expresiile şi termenii tehnici trebuie însuşiţi şi în limba de naţionalitate. Predarea acestora este cu atît mai importantă, cu cît începînd cu clasa a 5-a scade numărul orelor predate în limba de naţionalitate, totodată creşte numărul orelor predate în limba maghiară, datorită introducerii a noi obiecte Astfel, predarea bilingvă trasează sarcini duble atît pentru profesori cît şi pentru elevi, deoarece pe lingă însuşirea noilor cunoştinţe trebuie însuşite şi termenii tehnici ai obiectelor respective. Rezolvarea problemei este cu atît mai dificilă întrucît şi în literatura internaţională de specialitate se vorbeşte doar despre diferitele experienţe în acest domeniu, nefiind încă elaborate procedee şi metode cu caracter general. E drept că şi la noi au existat experienţe în acest domeniu, acestea însă nu au fost organizate şi conduse în mod sistematic. încercările s-au făcut doar în mod individual la cîte o şcoală. Dr. Ivan Mokutev, şeful catedrei de naţionalităţi, la începutul consfătuirii sus-amintite a făcut cunoscute celor prezenţi acele probleme, care trebuie rezolvate. Acestea sînt următoarele: — Care sînt avantajele, rezultatele, lipsurile şi neajunsurile introducerii predării bilingve? — Ce sarcini în plus impune elevilor predarea bilingvă? — Din orele bilingve cît timp este consacrat predării în limba maternă, şi după ce criterii se fixează acest timp? — Cum şi în ce măsură este apreciat şi folosit vocabularul termenilor tehnici aflat în uz? — Ce fel de materiale instructive se pot folosi în partea lecţiei predate în limba maternă? După aceasta au luat cuvîntul profesorii de specialitate, făcînduşi cunoscute experienţele şi rezultatele de pînă acum. Deoarece fiecare profesor a încercat să se apropie de problemă din alte direcţii, mă voi referi în general la sinteza a cîte unei probleme. Cu toţii ar fost de părere ca predarea bilingvă — în ciuda tuturor greutăţilor — înseamnă un avantaj pentru elevi, deoarece dînşii, după absolvirea şcolii, pe de o parte sînt capabili să vorbească în două limbi despre cunoştinţele dobîndite în şcoală, iar pe de alta, în cursul procesului de îmbogăţire a cunoştinţelor elevii îşi dezvoltă şi vocabularul limbii materne. In problema predării termenilor tehnici am căzut de acord cu toţii că aici nu e vorba doar de predarea izolată a cîte unui cuvînt; metoda justă este ca predarea lor să se facă în propoziţii. Ar fi bine dacă elevii din şcolile generale ar însuşi toate cuvintele, toţi termenii tehnici din vocabularul termenilor tehnici, deoarece această şcoală îi cere elevului o cultură generală, iar cunoaşterea termenilor tehnici aparţine culturii generale. In schimb, s-a manifestat o părere unanimă în privinţa măsurii şi metodei folosirii limbii materne în cadrul lecţiilor bilingve. Unii au fost de părere că în cadrul aceleiaşi lecţii bilingve limba maternă trebuie folosită periodic. Alţii insistau ca termenii tehnici să fie explicaţi în limba maternă la sfîrşitul lecţiei în 5—10 minute. A ieşit la iveală şi un al treilea punct de vedere cu care este de acord şi autorul acestor rînduri, şi anume că: lecţia bilingvă înseamnă alternarea celor două limbi în mod raţional. In acest scop profesorul trebuie să repartizeze lecţiile în unităţi logice, stabilind dinainte care unitate în ce limbă va fi predată. Iar la trecerea de la o limbă la altă să fie recapitulate cele auzite într-o limbă şi în cealaltă. Bineînţeles această metodă o poate aplica doar profesorul care posedă la perfecţie ambele limbi. Aici se iveşte şi problema dezvoltării limbii, care — după cum accentuează şi programa şcolară — nu este doar sarcina profesorilor care predau limba, ci a întregului corp didactic, dezvoltare, care trebuie ajutată în cadrul tuturor lecţiilor. Bineînţeles, rezultatele predării bilingve a obiectelor de ştiinţe naturale pot fi influenţate şi de alţi factori atît în direcţie pozitivă cît şi negativă. Predarea bilingvă poate fi ajus tată mult de materiale intuitive bilingve ca tabele, caiete de lucrări, etc. Vocabularul termenilor tehnici existent în general e bun, dar are dezavantajul că nu e repartizat pe subiecte, nu conţine noile expresii din noile manuale. Multe probleme au rămas nelămurite, sau au fost numai în parte lămurite. De fapt, consfătuirea nici nu urmărea ca aceste proble- me să fie soluţionate dintr-o dată. Un rezultat de seamă se poate considera caracterul ei de schimb de experienţă şi de vederi, precum şi drept început pentru ca în viitor experienţele bune ale unor profesori să fie popularizate şi aplicate în cadrul acestor lecţii bilingve. Mihai Cosma Budapesta Un nou punct de trecere a frontierei la Giula Pe baza înţelegerii încheiate între Republica Populară Ungară şi Republica Socialistă România, în ziua de 1 iunie a fost dat în folosinţă punctul de trecere a frontierei maghiaro-române la Giula. Cu prilejul festivităţii organizate în cinstea acestui eveniment, la punctul de trecere s-a adunat un public numeros. La orele 10 a plecat delegaţia maghiară condusă de dr. Andras Terpitko, comandantul pe ţară al vămilor, pînă cînd delegaţia română a fost condusă de Ştefan Ionescu, şeful direcţiunii vamale din Republica Socialistă România. Tov. Ştefan Ionescu a relatat importanţa punctului de trecere exprimîndu-şi speranţa că şi prin aceasta se vor stringe relaţiile de prietenie dintre cele două popoare, deoarece datorită acestui punct de trecere populaţia localităţilor din apropierea graniţei va putea trece graniţa mai des şi mai uşor. După aceasta, dr. Andrăs Terpitko a salutat delegaţia română, apoi ambii conducători ai delegaţiilor au tăiat panglicile inaugurale, fapt prin care punctul de trecere a fost deschis pentru public. In cele din urmă tovarăşii români au oferit o mică recepţie la pichetul lor tovarăşilor dr. Andrăs Terpitko, dr. Sândor Szabol, secretarul organizaţiei judeţene de partid, Bela Csatâri, vicepreşedintele comitetului executiv al sfatului judeţean, Iotvăn Jămbor, primul secretar al organizaţiei de partid a oraşului Giula, dr. Istvan Vide, preşedintele comitetului executiv al sfatului orăşenesc Giula, precum şi funcţionarilor biroului de vamă, ofiţerilor detaşamentului de grăniceri. După aceasta şi delegaţii maghiari i-au găzduit la pichetul lor pe Ştefan Ionescu, Pascu Zimbreanu, vicepreşedintele statului judeţean Arad, Dumitru Guran, secretarul organizaţiei de partid din Chişineu-Criş, precum şi pe funcţionarii vamali şi pe ofiţerii detaşamentului de grăniceri. începând de la 1 iunie deci a început traficul de persoane la acest punct de trecere, încă din prima zi, atît din partea maghiară cît şi din cea română mulţi au trecut graniţa la acest punct de trecere. Ştefan Ionescu şi dr. Andrăs Terpitko inaugurează punctul de trecere prin tăierea panglicilor Dr. Andrăs Terpitko, şeful delegaţiei R. P. Ungare şi membrii delegaţiei sînt invitaţi de tovarăşii români la pichetul lor, unde li s-a oferit o mică recepţie