Foaia noastră, 1980 (Anul 30, nr. 1-52)
1980-01-06 / nr. 1
T--------------------- * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGAIA *_____________4 ANUL XXX, NR. 1. DUMINICA 6 IANUARIE 1980 8 PAGINI 1,20 FT. Viaţa culturală la sate, iarna Mult cheltuieşte statul nostru pentru întreţinerea instituţiilor culturale la oraşe şi sate: şcoli, cămine culturale, formaţii artistice, biblioteci etc., iar în cadrul acestora pentru răspîndirea culturii naţionalităţilor conlocuitoare. Odată cu Eliberarea, paralel cu întărirea economică a ţării, rînd pe rînd s-au înfiinţat şi a crescut numărul instituţiilor menite să stimuleze popularizarea culturii naţionalităţilor din localităţile cu populaţie mixtă. Am putea privi aceste instituţii cu menire nobilă ca făclii aprinse care încălzesc şi luminează, însă numai dacă au „fochişti” pricepuţi, apologeţi fanatici ai limbii şi culturii, căreia aparţin, în ultimul timp am avut ocazia să vizitez mai multe sate din judeţul Bichiş, Bihor şi Csongrád, şi să mă conving de contribuţia instituţiilor amintite la răspîndirea şi îngrijirea limbii materne şi a tradiţiilor culturale. Statul, pe lîngă şcolile cu limba de predare maternă, ne-a pus la dispoziţie cămine culturale şi biblioteci bine înzestrate. Dar că ferestrele acestor clădiri în serile de iarnă sînt inundate de lumină sau înpînzite de întuneric depinde, în mare măsură, de activiştii culturali. La Cenadul Unguresc, de exemplu, ani de-a rîndul căminul cultural şi biblioteca comunală erau două instituţii cu ferestrele mai mult întunecate pînă nu a ajuns acolo însufleţită bibliotecară Maria Kuruzsa, care în perioada de timp cît a activat acolo a organizat în permanenţă şezători culturale şi anchete literare în limbile naţionalităţilor de acolo. Probabil tocmai pentru meritele obţinute acolo au transferat-o la Macău, ca referenţă a secţiei culturale orăşeneşti. Un milion şi jumătate de forinţi a plătit statul în anul 1979 pentru reînnoirea bibliotecii şi a căminului cultural, tocmai de aceea sperăm că în locul ei va fi numit cineva care dă o atenţie cuvenită răspîndirii culturii româneşti. La Aletea şi Bătania căminele culturale pot fi comparate cu nişte focare ce încălzesc nu numai pentru că aceste localităţi sînt „comune mari”, ci şi pentru că în fruntea lor se află doi vechi activişti pasionaţi ai răspîndirii culturii la sate: Gheorghe Mistor şi Mihăly Denes. Ei pot fi aflaţi pînă seara tîrziu la „căminele lor”, unde în permanenţă sînt organizate activităţi culturale menite să contribuie la formarea tipului de om nou cu o cultură multilaterală. Şi ca un exemplu elocvent al activităţii vii, iată, în ziua de 10 decembrie, cu ocazia unei şezători literare, la biblioteca din Aletea şaizeci şi şapte de persoane, tineri şi vîrstnici s-au adunat să afle care este „Menirea literaturii naţionalităţilor”. La Săcal şi Aţateu profesorii Mihai Ruja şi Săndor Szentannai se ocupă de cultivarea tradiţiilor culturale româneşti. Ei sînt aceia care nu lasă focul să se stingă. Szentannai a înfiinţat la Apateu un cor despre a cărui activitate cred că vom mai auzi. în acest sens trebuie menţionat că în unele cazuri aceşti inimoşi activişti culturali nu sînt de naţionalitate română, totuşi fac mult pentru răspîndirea limbii şi culturii române. Cu ocazia ciclului de conferinţe ţinute pe la sate am putut constata acest lucru: sînt profesori de română care nu arată prea mare interes faţă de limba şi literatura „lor”, şi sînt în schimb profesori de limba maghiară, sau de alte discipline, pe care îi interesează literatura română, originalitatea şi bogăţia ei. Prin cele menţionate aici aş dori să accentuez că lumina şi căldura focarelor noastre culturale depinde în mare măsură de noi, de acei activişti culturali ai căror misiune este cultivarea limbii materne. Ilie Ivănuş O expoziţie a publicaţiilor de naţionalitate Ca rezultat al unei decizii comune a uniunilor de naţionalitate din patria noastră, în ultimii ani publicaţiile acestora sînt editate de Editura Didactică din Budapesta. Această decizie a fost urmată, încă în anul 1976, de primele produse poligrafice în limba română, slovacă, germană şi sîrbo-croată. Editarea lucrărilor autorilor de naţionalitate a fost şi rămîne o misiune politică prin care, încă de la bun început, şi Editura Didactică s-a străduit să contribuie la dezvoltarea mai rapidă a literaturii în limba naţionalităţilor conlocuitoare, factor important al întăririi conştiinţei de naţionalitate a confraţilor noştri, în acest sens, cum e şi firesc, cel mai mare efect îl au publicaţiile etnografice, din care şi prin care cetăţenii maghiari de naţionalitate pot să cunoască şi să retrăiască unele crîmpeie ale tezaurului lor de cultură populară, servind aprecierea cuvenită a moştenirii specifice etnicului din care fac parte. Deşi nu fără greutăţi, totuşi Editura Didactică face faţă necesităţilor ivite de la bun început, încă din primul cincinal editorial Editura şi-a programat ieşirea de sub tipar a 54 de publicaţii în limba naţionalităţilor, plan care este realizat cu consecvenţă, astfel că în aceste zile Editura Didactică se pregăteşte cu o amplă expoziţie a publicaţiilor editate sub auspiciile sale. Prezentarea publică a produselor selecţionate va avea loc la Szentendre, deschiderea festivă fiind la 16 ianuarie a.c. Tematica publicaţiilor ce vor fi expuse, spre fericire, este destul de variată: antologii literare, volume de impresii, studii de etnografie şi folclor, colecţii de cîntece populare ş.a. Dar gazdele acestei expoziţii în curs de pregătire s-au gîndit să intensifice efectul acestei acţiuni culturale şi prin organizarea unor anchete şi întîlniri cu cititorii. Expoziţia va fi deschisă timp de zece zile. Şedinţa Consiliului Naţional F.P.P. La 4 ianuarie a.c. a avut loc în Parlament şedinţa de lucru a Consiliului Naţional al Frontului Popular Patriotic. Pe ordinea de zi a acestei întruniri a figurat dezbaterea directivelor celui de-al XX-lea Congres al P.M.S.U., precum şi trasarea sarcinilor ce îi revin acestei organizaţii de masă în popularizarea instrucţiunilor generale redactate de Comitetul Central, instrucţiuni care determină şi activitatea de orientare şi îndrumare a Frontului Popular Patriotic. în cadrul şedinţei s-a accentuat că directivele Congresului al XH-lea sînt supuse unor dezbateri la care - pe lîngă cele opt sute de mii de membri de partid - participă toţi cetăţenii din patria noastră, posibilităţile de participare fiind asigurată şi de mişcarea de masă a F.P.P. Gara de vest înnoită In ultimele săptămîni ale anului trecut s-au terminat lucrările de reconstrucţie şi renovare a Gării de vest din Capitală. Important nod de cale ferată, de aici pornesc numeroase garnituri spre toate colţurile ţării şi peste hotare. (MTI-foto: Jozsef Bajkor) ipC Tren electric spre Kelebia In programul de electrificare a căilor ferate are un rol important traseul Budapesta-Kelebia, legînd Capitala de frontiera cu R.S.F. Iugoslavia. Recent primele locomotive electrice au pornit cu viteza maximă de 100 km/h spre frontiera de sud a ţării noastre. (MTI-foto: Imre Karáth) Salata din sere Cu ocazia sărbătorilor recente au apărut pe piaţă primele trufandale, dintre care şi salata din serele Cooperativei agricole de producţie „Răkolczi” din Răkoczifalva. Din aceste sere s-au vîndut în timpul sărbătorilor peste 10o 000 de căpăţîni. (MTI-fotó: István Cser)