Foaia românească, 2015 (Anul 65, nr. 1-52)

2015-02-27 / nr. 9

Posturi vacante la AȚRU Concurs pentru postul de șef al Oficiului AȚRU Adunarea Generală a AȚRU publică concurs pentru ocuparea postului de șef al Oficiului AȚRU. Numirea șefului de oficiu se va face pe o perioadă nedeterminată. Condițiile specifice necesare în vede­rea participării la concurs și a ocupării funcției publice sunt: cetățenie maghiară, studii universitare de licen­ță în domeniul științelor juridice, cunoașterea limbii române la nivel superi­or, vechime în exercitarea funcției publice, etc. Dosarele de concurs să cuprindă: biografie pro­fesională amănunțită în limba maghiară, copiile actelor și ale atestatului de limba română la nivel superior, cazier, etc. Concurs pentru postul de director al CDI Adunarea Generală a AȚRU a scos la concurs postul vacant de director al Centrului de Documen­tare și Informare al AȚRU. Numirea directorului se va face pe o perioadă de cinci ani, cu o perioadă de probă de 90 de zile. Sarci­nile pe care trebuie să le îndeplinească noul director cuprind o largă paletă de activități culturale cum ar fi: organizarea unor gru­pări culturale, promovarea limbii materne, proteja­rea patrimoniului cultural, organizarea de expoziții permanente și temporare, precum și susținerea valori­lor românești, etc. Condiții­le de participare la concurs sunt: cetățenie maghiară, cazier, studii superioare, cu­noașterea limbii române la un nivel superior, cunoștin­țe de informatică. Dosarele trebuie să cuprindă un CV, o scrisoare de recoman­dare, cazier de maxim 3 luni, copie după actele de identitate, a diplomelor și a actelor de specialitate. Dosarele de înscriere la concursuri se trimit la ATRU, adresa poștală: 5700 rula, str. Eminescu nr. 1. Terme­nul de înaintare al celor două concursuri este 15 și 12 martie 2015. Informații suplimentare cu privire la acest concurs se pot obține de la președintele Tiberiu Juhasz, la nr. de tel. 06- 66/463-951. Mărțișor cu surprize muzicale Consulatul General al României la Jula, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Arad organizează pe 5 martie un eveniment de mărțișor cu surprize muzicale: în cadrul pro­gramului, etnografa Emilia Martin va povesti despre credințele populare de la început de primăvară și despre tradițiile legate de Mărțișor, elevele Carina Jukas și Diana Bogdan de la Liceul„N. Bălcescu"din Jula vor încânta sufletele cu mu­zică populară românească și muzică clasică, iar Trupa „Fly-Chaine" din Arad vor cânta evergreenuri prezen­tate într-o manieră origina­lă. Evenimentul va avea loc la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria cu începere de la ora 17.00. A.C. Sărbătorile primăverii la Seghedin Consulatul General al României la Seghedin, în colaborare cu Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj, Școala Generală Bi­lingvă „Lucian Magdu"din Bătania, Institutul Limbii Române reprezentat de lec­tor dr. Elena Sandu și lector Marieta Gavra organizează manifestarea culturală in­titulată „Sărbătorile primă­verii". Evenimentul cultural va avea loc pe 6 martie, cu începere de la ora 16.00, la sediul Consulatului General al României la Seghedin. A.B. Duminica Ortodoxiei, la Budapesta Duminica Ortodoxiei, prima Duminică din Postul Mare, pentru credincioșii ortodocși de la Budapesta are și o însemnătate aparte. Aceștia își exprimă, prin participarea la diferite slu­jiri liturgice, comuniunea frățească inter-ortodoxă, care trece dincolo de neam și de țară. Cu binecuvân­tarea ÎPS Marc Golovcov, conducător al Eparhiei Or­todoxe Maghiare, și în acest an, pe 1 martie,în Catedrala ortodoxă aflată în Piața Petőfi din Budapesta, va fi săvârșită Sf. Liturghie Arhi­erească de către PS Siluan, Episcopul Eparhiei Orto­doxe Române din Ungaria, aflat în fruntea unui sobor de clerici reprezentând cele cinci jurisdicții ortodoxe din Ungaria. Liturghia va începe dimi­neața la ora 10.00. A.B. FOAIA HT) românească IrJ ( editorial ) O lume fără sărăcie și fără minorități Presa maghiară, în special ziarele care sunt mai înde­părtate de guvern, analizează, comentează și, mai ales, ironizează ultima decizie a Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta, care și-a creat un dicționar propriu pentru utilizarea unor termeni de specialitate și totodată a interzis folosirea altor cuvinte și expresii. De exemplu, nu mai ai voie să zici sărac (szegény) sau sărăcie (szegénység), ci în loc se spune nélkülözés, ceea ce, conform dicționarului maghiaro-român, se traduce prin: lipsă, nevoie, sărăcie, privațiune, penurie, neajuns. Adică, fără sărăcie, că asta nici printre sinonime nu se mai acceptă. Deci, probabil ur­mează în scurt timp și transcrierea dicționarelor, a cărților de povești, a romanelor despre copiii cu nevoi speciale, etc. Și ca să nu ne mai îngrijorăm că Budapesta nu bagă nici într-o seamă minoritățile, scuze, naționalitățile con­locuitoare, iată că și pe noi ne-au băgat în acest dicționar de expresii permise și ne-permise. în loc de etnie sau minoritate se acceptă doar naționa­litatea romă, în loc de Autoguvernarea pe Țară a Țiganilor se poate spune numai Autoguvernarea pe Țară a Romilor, iar în loc de autoguvernări minoritare ai voie să spui doar autoguvernări de naționalitate. Secretariatul de stat care se ocupă de problemele cultelor, ale naționalităților și ale sferei civile a scăpat cu doar 8 expresii noi. De exemplu, a fost scos cuvântul minoritate fiind înlocuit cu naționali­tate, dar nu se mai poate pomeni nici despre legături sau îmbinări între stat și biserică, numai ca fiind colaborări dintre stat și biserică. Doamne ferește să te scapi să zici biserică business (biznisz­egyház), ci se poate spune ex­clusiv organizație care desfășoară activitate religioasă. Am căutat mult, dar n-am găsit, spre marea noastră bucurie, interzicerea cuvântului etnobiznis. Nici transcris nu a fost, de exemplu, în „persoană care desfășoară activitate de naționalitate". Cum le-o fi scăpat? Că de zgârâiat îi zgârâie la urechi de mult timp... Oricum, nu cuvintele sau expresiile în sine trebuie să ne frământe, nu crearea acestui dicționar de vorbe permise și nepermise este cea mai mare problemă a noastră. Balul este că Ungaria duce o politică de vitrină în legătură cu naționalitățile, oricum s-ar numi ele. De ce? în Ungaria mai există naționalități? Se întreabă unii, cam pe bună dreptate. Și totuși, da, mai există. Prin Legea Minorități­lor din 1993, pe care azi o numim Legea Naționalităților (transcrisă și modificată fiind în 2011), s-a creat binecu­noscutul sistem de autoguvernări de naționalitate, care este exact așa cum vrea să-l vadă Budapesta, plin cu bani, ca să poată fi prezentat spre cei din afară cât de mult își cinstesc ungurii naționalitățile, cu clădiri frumos renovate, cu școli bine echipate cu table interactive și cu tot felul de materiale digitalizate, cu o rețea de instituții bine dotate, etc. în spatele acestei vitrine frumos strălucitoare uneori nu găsim nimic: nici limbă maternă, nici identitate. Unele naționalități, în primul rând cele mai scăzute numeric (scuze de la excepții) joacă exact așa cum le dictează Budapesta. Li se spune că ar arăta bine în rapoartele bila­terale un muzeu, deci hai să facem repede un muzeu. Că el va sta închis, cu obloanele trase, fără nici un vizitator nu interesează pe nimeni. Există pe hârtie și prin asta suntem cu toții foarte fericiți. Din păcate, trăim într-o lume în care contează mult mai mult cuvintele și marketingul, decât conținutul și valorile. Schimbăm cuvinte și expresii, dar nu schimbăm gândiri și mentalități. Prima e mult mai simplu și rapid. Problema românilor sau sârbilor sau slovacilor din Ungaria nu este că li se spune minoritate sau naționalitate, ci faptul că numărul lor scade în fiecare zi, că tinerii nu mai vor să fie români sau sârbi sau slovaci, că până și bătrânii sunt puși în situații să le fie rușine de originea lor. Astea sunt tristele noastre realități. Eva șimon

Next