Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)

1855-09-18 / nr. 35

75 testugnate și nefolositoare toate codughile de legi făcute de ómeni pentru uni­­ju de­­fogmă frăția și în semn csgacea; gtoghi cage vogu asculta de legea legi­­logui, caghea nu cere formalități (totu­deauna prea lungi) și înființăghri de apte șinguite și scghipisite... Yi numai O frățească sfătuighe­a­ secghetu a­ggheșitului (caghele mi­elu poate s'o dee judecătoghiului JA zghbuință și astufeliu se devină mi­elu judecătoghiu) sfătuighe ghepeta­ Tb JA neasculta ghe, de față cu magioghi ogați ci mai în urmă în faț­a biseghicei întregi ad. adunaghea tutugogu oamenilorul.. Asia g­r­e­­șitulu va fi judecatu de toată lumea și nevrăndu s'o asculte va fi în genere cu­­noscutu de părări și vameșu... pedeapsă gro­­zavă, pedeapsă mogtală pentru unu omu f'n lu­­mea mogală! (la caghea tindu azi fără să vghee toate lucgăgiile stateloru cgheștine din Euro­­p­a) pedeapsă caghe vouă celegu depghinși cu spănzugătoaghia, țape, filotine, .. vă provoacă sughisulu pe buze și vă silește să dați d­in umeghe că spăndu­nghe, oamenii cei de treaba care voru Pi­ne timpurile acele cănd co­­dulu loru .m­odspolopis va încuragia esistinț­a a mii de scelerați!­­”) Dar nu, pghevăzătorule (*) Acte săntu d­in cuvăntu în cuvăntu vorbele unui domnișoru de modă ... carele ne văzindu ce­­va mai noblu de cătu de a avea oglindă în fun­­dulu păstriei mi de ace cocoșia ne­­ lcetatu, bă­ „ Filosofis tu nu, vă înișelați, nu poate oi mai mare pedeapsă pentru unu sufletu mare și no­­blu, cumu speghezi că vogu fi toate atunci, de­­cătu isvanighea mi ag'a înjghegei omenighi!!... Dag, al­u! ce amu, făcutu! În căte m'amu încurcatu pentru ca să spunu că Tachi cu mai multă puteghe de cătu avea, amu fi pututu segi pe cela malu! Căndu amu zisu că cu mai multă putere de cătu avea, cetitoghiulu să nu socoată că cuco­­nașulu Tachi­ma avutu cugagiulu d'a întrepghin­­de esercițiunea această camu silită și, zeu, mă giugu me amăndoi ochii tăi cei dulci mi nergi, frgumoasă brunetă cetitoaghe, mi se al tăi cei măndghi mi­dgagi sa ceghiulu, bellă blondinetă, zeu mă giugu că cuconașulu Tachi dădea min­ugmaghea sa de astăzi, o dovadă foarte magice de cugagiulu ce'i însuflă amoghiulu. Unu așa e­­gou e demnu și de amogulu vostru cochetelegu gemăncuțe și ve sfătuescu să nu­ lu scănați d­in mănă căndu vi se va agăța în lumea voa­­stră. Astăzi înse bine voiți ai ajuta săgmă­­nelului să scape d­in mălulu celu sgozavu în caghe să scaldă făgă să vghea!..­­ Cumu a căzutu în păgău? sighigvă din compă timighe bgunet­a me leptoaghe. — Da tocma amara! Ea vezi ce căpușagu mai ai matai zeu ești de minune, pacatu că Ni Te cu­­noscu că l'ași săruta mănușițile mi -'ași zi­­ce: „Oh, duducuță te iubescu... Auzi! să în­­țălează făgă Sb­WO spună cineva.. Zeci iubi­­te cetitogule seau iubită cetitoaghe, asta mi face O Bökshie nespusă... dă dB... nu Te mă­­nie! .. nu mă mustga! auzi sursa. Eu lehău! eu cu limbă mare! ei apoi vedu sine KB ns mt RENOAMTENI. . . ascultați că te­amu LB­EB spunu legi vină care săntu bune numai societățile actuale, ne amogat văndu zicu codulu toghi, președinți,­­U dar sare lui divinu, căgrei tutulogu presinte mi venitoage, căndu ero... sa oi cătu vogu vogu mulu, ca vanitățile, căndu legea hi ghepublicană stabilată staniia altaghiulu pn omeni, ființa meri­ta fu­­va fi cea di­­de dulcele Isusu de D.zeu mi în Dumnezeu, de lege va face locu codu­­timpughilogui pghecute, fine judecă­­tor cu însulu dgheptăței , tea doba cu elocventai limbușoară că lumea mo­­rală € numai unu visu secu!.. Ye înțelepciune mai tea și numi unu alu P­le, Gură de auru!

Next