Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)

1855-07-10 / nr. 25

Pl­a­­­ că și sloghit, totul FOILETONUL ZIMBRULUI. Iașii. Duminică 10 Iulie. CUVĂNTU JA ÎNAUGURAREA Deschiderei societăței de încuragiarea tinerimei la învățătură­, reostitu DE D­­roctorul AN. fătu, fONDATORUL EI, În ziua de 3 Iulie, 1855, în Casa Akademiei. O parge pentru ge­ne am adunatu noi astăzi în templul muzelor, în ac­estu labogatoghiu au dis­­voltă ghei intelectuale din parghia noastră? Mulți dintre noi s'au pi­ghecut aice o parte a tineghe­­ței lor, și tot­deauna ne ghe întoarcemu cu plăceghe asupra anilor postghi de augu; însă, astă dată nu ne am întrunit aice numai pentru o dulce amintighe, numai pentru a cerceta ace­­ae locușoaghe, acele m­u­nghele de pghedilecție, unde, sininghi, sau împgheună Ku colegii postgi. gepetiamu odinioagă lecțiile noastre. Acum am venit aice, se practicămu un lucru de sine fa­­cege pentru această junime ogagidă, ce se rădică în urma noastră, am venit să constitu­­ămu o societate patghiotică. Spre a încuraja pe junii gemăni la învățătură, și a îndă­­mșăna me acei fără mijloace, ce au talente și sănt pghepagați în școalele naționale, să învețe în Esropa civilizată științi folositoa­­re logii și mi­ratiiei. Cultivaghea științelor prin a log acceptaghe în toate statughile și în toate timpughile este a log trebuință, o dovadă temeinică pentru Dar sine poate să înșighe bunur­ile fără pu­­plăceghile pe spuse, ce ele ghespăndescu în­găpșa? cu căt științele sănt mai cultiva­­t­e întrun stat, KS arăta statul este mai în­­adevăr, ce ns datoghește lor art­stul pentru TOT ce contghibuește la ogumuseța, la soliditatea, la perfecția apeghelor sale? Cultivat oghiul pen­­tru deosebitele chipuri de a sili pămăntul, să plătească zghibutul? Medicul pentru a desco­­peghi natura boalelog mi propghietatea ghemediilog? Sughis-consultul pentru a cunoaște spighitul le­­gilog mi diversitatea datoghiilo­r? Judecătoghiul pentru a deosebi meșteșurughrile cupidităței, mi simplicitatea nevinovăției, și a hotăghi cu ecvvitate despghe a veghea, onogul și viața oame­­nilor? Tot cetățanul de ori ce profesie, de oghi ce condiție ar fi, aghe­da toghinii a împlini, și cum se va împlini fără a le cunoaște? fără cunoștința istoghiei, a politicei și a ghe­­ligiei cum ar putea căgmustoghii să susțină o­­găndueala, subogdinația, siguranța și abundența? Cu ghiozitatea naturală a omului ăi inspiră do­­rința de a învăța; ale sale nevoi ăl facu să simtă necesitatea aceasta; a sale ofiții publi­­ce, ăi impun obligația; a sale pgoggesughi ăl fac să juste plăceghea științei; cele întăi ale sale discope ghighi kresk pofta de a ști mai mult, vu căt cunoaște mai mult, cu atăta simte că aghe nevoe de a căștiga cunoștinți, și cu căt ea au dobăndit cunoștinți mai multe, vu ară­­ta aghe ușurință de a face bine, căci știința ne învață a deosebi binele de rău. Omul luminat prin științi, deosebește în numărul cel Mare al obiectelor, ce se înfățo­­șază la cunoștința sa, pe acele ce merită a sa lunghe aminte; el găsește în­ugăciunea viței și JAN pe liniștea Ye urmează după dănsa, în plăceghea vigtuței și în pacea ce o însoțește, obiectul stimei și al gustului pentru una, și a desprețului pentru ceealaltă;­­ Ea este în­ Mlor ce aduc științele în societatea omineas­­cr lăncezi fără dănsele­; mi în­­ 1855

Next