Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-10-22 / nr. 40
ĂNPETONUL ZIMBRULUI. Iașii. Duminică 22 Octombvrie. LUAREA APMELOPOȘTIREI /ANOTPADA CURȚEI. —(Pparmenie din o istorie inedită a ocupărei din urmă.) (Închierea.) Artu feriu se petsecugă zilele de la 14 pănă la 18 Avgustu 1854, în cursul acestora zi- Comendaptul esbadgonului, caghele, precum amu spusu, fusesă dusu în congedie. Acesta ega unu militagu Rusu, cărui i se încghedințasă de multu această comandă pghin influența Rusască. Soldații are ca ghii fi t gata să totudeauna cu brutalizare selbatică, nu'l aveau nici o dată la inimă bună. Fa ai egalis atătu mai apesufe ghitu cu cătu ega st geniu pentru ei și prin oghiginami rin sentimentele sale. vogba sa în Romănețe era foarte sighicată, aceea ce adesu făcea pge soldați sb Pănă și gâdă. Ni s'au uitatu însă să zghemughe la cea mai mică încgețighe de sorinceană. Căndu ellul se înfățișă în cazarmă și incepu a'i înjgheba dacă se auzisă. Destul, colonele, zisă unul din soldați, neam înțelesu că Dumneza neai văndutu la Ruși, însă în acestu lucru, nu ascultămu de sfatul Dumitale. Cafengi se mulțămi cu atăta, elu scimbă tonul și începu a protesta sentimentele sale pentru ei și a'i trata cu blăndeță pentru a'i ține în ascultare. Soldații se supuseră, însă nu se lăsă fi amăgiți. Ei continuă să a merge dupghe obiceiu la ezegoiții și alte totuși unu oghinu pognitu. Între aceste ziua cea mare se amoniea. Rușii se pregătiau la o mare măsură, pe caghea o ținută ascunsă subu unu secghetu nepătruneu. Ei erau înghijiți multu de o ghezistență vitugoa- SP din partea întregei populații. Atituda publicului era în adevăru amenințe toaghea, însă ei aveau o opinie pentru Moldoveni și cu greö ar fi crezutu la o mișcaghe decidată din partea lor. Unu tgădătoghiu se află, caghele avea unu ganțu mi are caghele ni voiu alu nimi. Acesta, de mi nu cunoștea nimicu pozitivu, vâgâ Anughecile Rușilogu că Iașul avea a se scula în Higoare, și acestiea se hotăgigă îndată a lucra în consecvență. În 17 sara Genegalul Sachen II, primi împărtășighi a se pune a doua în magșă spre Iași cu întreaza divizie staționată la Poduleloaie mi prin pghegiugu. Missa detașamentu în aagare la Copou, os ștevenitu mi puțini logu dgațoni îndfaguguiți prin capitală li se dădu oghinu de cu seagă a nu pghimi de băutu dacă gazdene legu le ar da. Agenți secgheți fugă răspăndiți în toate părțile pentru a pătrunde opiniile și a păndi mișcăghile. Nimicu însă nu se știea despre toate aceste, unde avea a fi tghecutu în revistă de unu genegal Roșianu ce agu fi sositu de cu găndu; același oghinu fu împărtășitu și ne sosiri Colonelul Caoffengi, espresiea cu ghiează căndu sei și zicea, ce cele ce toagce ghea sa numai deoghia și elu veghea de soldații ulanile mele. Acesta, la înafță p de vechii sei aleni, ei au pututu fugă a A doua să iasă la Copou, datoghii, a ns se supune Ja pici de anunță escadronului că Jghebuea 1855 hotăgiți de zi în 18 dimineață. Cafengi meag să se pregăti