Frontul Plugarilor, aprilie 1948 (Anul 4, nr. 931-954)
1948-04-01 / nr. 931
• PAG« 2 Frontul Plugarilor , ,— — — — Cum s’au desfășurat alegerile In Prahova și Buzău am văzut ziua însorită a votului (Urmare din pag. 1-a) Ne vine greu să ne despărțim de hori, și de bucuria ploeștenilor. Plecăm în sfârșit mai departe, înspre Buzău. La Mărăcineni, sosirea d-lui L. Răutu, membru In C. C. al Partidului Muncitoresc Român și candidat al Frontului Democraței Populare în jud. Buzău, a provocat o măreață manifestație de bucurie din partea localnicilor. Sunt aci săteni din Potoceni și Focșănete. O mare parte dintre ei au votat. Nu-i lasă însă inima să plece acasă, își dau seama cu toții, că ziua de 28 Martie, e o adevărată sărbătoare pentru ei. — Cu cine ați votat? îi întreb. — Cu „Soarele” răspund latr’un glas sătenii. — De ce-ați votat cu „Soarele” ? — Destul a fost întuneric, „ Doată „Soarele” l-am așteptat și pentru izbânda lui și a luminii sale, am muncit și am luptat. CU G ZI ÎNAINTE au rOT RĂSUNAT CAN- f i TECELE DE BUCURIE IN SAT La Urimeni, tinerii săteni și sătence au cântat La răscrucile ulițelor ■ cu o zi înainte. Au împodobit casele cu flori și cu steaguri. Localul de vot părea o casă unde are loc o nuntă,, intrt a tâta de frumos împodobit era. Femeile, care au votat într-un mare număr, au venit în fața localului de vot încă de la orele trei din noapte. Nu vroia nici una să piardă rândul. Cu toate, vroiau să apuce mai repede rândul la vot. Multe dintre ele votau pentru întâiaiară. Nu numai la Nimeni, dar și la Aldeni, la Cernătești și în toate celelalte comune, întâi au votat femeile. Toate erau bucuroase. Și ele au votat cu „SOARELE”, fiindcă Frontul Democrației Populare le-a dat femeilor dreptul la vot ÎNTINERIT CU 30 % ANI Ion D. Micu mergea fugind înspre localul de vot. ] — De ce te zorești moșiile ? — In ziua asta am întinerit cu 30 de ani. L-am văzut pe urmă, intrând în localul de vot. Cei tineri i-au făcut loc respectuoși. Bătrânul Ion D. Micu din Urimeni are 75 ani și se bucură de o mare cinste din satul lui. Un fiu, pandur, i-a murit pe frontul împotriva hitlerismului. ■Moșul știe că votul lui pentru „Soare”, e votul pentru pace și pentru democrație. După ce-a pus buletinul de vot in urnă, bătrânul Ion D. Micu nu s’a putut opri să nu spună: — Măi copii, Soarele ai sta îl de mare preț pentru poporul de jos. El a răsărit pentru noi, pentru cei ce muncim. Trăiască victoria „Soarelui” în alegeri!” <$! k SOMNJA DOBRE A po .venit cu corni la vot . Ionită Bobre are 76 ani. Cu patru copii și șapte nepoți a pornit la vot. Sunt cu toții, 12 la număr, dar cânta Sunt sătenii din comuna de parcă ar fi o sută. Au votat toți deodată și în urnă au intrat alte 12 buletine cu votul pus pe semnul democrației, „Soarele”. Cei care terminau votarea ieșeau în stradă și se alăturau horei. Candidatul Vasile Hulduban a sosit și el in sat. Sătenii din Ulmeni l-au recunoscut de îndată, încă de la ora 5 dimineața, în comuna Maxem 500 femei au tecut prin fața urnelor. Cum stăteau în rând, își povesteau ului, alteia .. .. In trecut, bărbații noștri erau chemați la vot unde li se da băutură până ce amețeau, se bateau și se omorau ca orbii. Ciocoii râdeau de prostia noastră, și în Parlament nici nu-și mai aduceau aminte de cei ce i-au ales orbește, în amețeala vinului și a rachiului Acuma însă, vremurile s’au schimbat odată cu oamenii. Aleșii sunt dintre noi, ai noștri. Ne bucuram cu toții de sărbătoarea asta, când și noi 50 DE NEPOT! CA BRAZI ! ȘI TOȚI CU VOTUL PENTRU SOARE Moș Ion R. Moisă din comuna Ghereseni a venit la vot în fruntea celor cincizeci de nepoți. Bucuria și mândria lui erau fără margini, in fața localului de vot i-a așezat în ordine și până să le vină rândul au alcătuit strigături pentru victoria Soarelui. Se întrecea moșneagul cu cei cincizeci de nepoți, dar nu se lăsa mai prejos. Moșul strigă pe întrecute: „Votul nostru pentru Soare îl dăm cu dragoste mare Fiindcă-i semnul de belșug pentru brazdă, pentru plug”. Cei cincizeci de nepoți îi luau strigătul de nebune și purtau și ei, puternic, de răsunau ulițele satului Ghere jseni până hăt departe. IS BĂTRÂNĂ, DAR ALEGERI GA ASTEA N’AM POMENIT Stana Cocor, săteancă in vârstă de 60 ani ne-a spus: — Uite, maică, jos bătrână, și până acum n’am votat. Adevărată sărbătoare. N’am mai pomenit asemenea alegeri, fără bătăi, fără băutură, fără dușmănie. „Frontul” aista și „Soarele” ne-or făcut pe toții, frați și surori. Și cum să nu ne bucurăm eu mai ales, când iată că mă pot mândri că am apucat asemenea zi mare”. In zeci și sute de sate s’ai votat în acest chip sărbătoresc, „ Cu muzica în frunte, cu bucurie, cu dragoste nețărmurită, pentru aleșii poporului, pentru ce drum, îndărăt spre București, am reîntâlnit din nou, grupuri, grupuri de săteni care veneau dela vot. Chioteau ca la nuntă. Am întâlnit-o pe Ancuța Lăzarescu din Vâlcele. Are 20 ani și a votat pentru prima oară. Și vorbele ei îmi sună și acum limpede în minte. — „Am votat crn Soarele!” Acolo, în fiecare sat pe care l-am văzut, în fața fiecărui local de vot, am văzut poporul, conștient de marea zi pe care o trăia fericit că-și chezășuește prin votul său puternic, un viitor mai bun și îmbelșugat. N’am să pot uita niciodată bucuria nestăvilită a poporului pe care am văzut-o în măreața zi a votului, când au fost pretutindeni, bucurie, cântece, flori și... Soare. I muncește la CFR. I s’a făcut loc să intre în secția de vottare. Am însoțita și noi, președintele a rugat-o sa lase puțin copilul, până votează. Ea n’a vrut și a spus: — Am ținut anume să vin cu copilul în brațe la votaj». Voi ține cu o mână copilul iar cu cealaltă voi pune ștampila pe lista ce poartă semnul Soarele. Votând, eu știu că n’am făcut altceva decât să făuresc copilului meu un viitor mai bun și mai luminos“PRIN SATELE JUDEȚULUI IAȘI, LA SECȚIILE DE VOTARE La primăria comunei Lețca s’au prezentat la vot: Cucuteni, Cozeasca, Armășeni și Bogolos-Plugarii din comunele Cucuteni și Bogolos veneau încolonați, cu taraful de lăutari în frunte. In urma lor veneau tinerii plugari, femeile iar apoi carele cu bătrâni, cu femeile, cu copii de țâță în brațe și cu cei bolnavi. In fața secției de votare s’au strâns peste 1500 de oameni. Ne am apropiat de un grup de săteni. In mijlocul lor erau bătrâni. — Câți ani ai moșiile —am întrebat noi— și de unde ești? — Am 73 de ani și sunt din Cozeasca. Am venit la vot cu cei 10 copți ai mei, băieți și fete-Un sătean ne spune: Să ține tare Gheorghe Canărău. După vot, bătrânul a ieșit vesel afară. NI întrebăm dacă a votat- El ne răspunde că da. Apoi: . — La vârsta mei poate ar fi trebuit ca azi Duminică să mă odihnesc dar nu, m’a răbdat inima. Am adus cu mine la votare băieții și fetele mele facat’o și pe baba... I-am aliniat la rând pe toți și le-am spus: Să votați Soarele, dragii moșului, căci votându-i, noi votăm pe cei ce ne-au dat pâine copiilor mei și pământ de pe moșia Diacului. Hei, urmează moș Canărău, eu am văzut multe alegeri în cei 73 de ani ai mei. Cei ce ne cereau voturi pe vremuri erau ciocoi, străini de inima noastră. Astăzi noi am votat pe cei din rândurile noastre. Noi am votat Soarele care ne-am luminat și care dă rod ogoarelor moldovenești. In cinstea alegerilor acestea eu am gătit de arat și de semănat cu feciorii mei ogoarele de primăvară. LA SECTII DE VOTARE DIN TG. PODUL SLOAIEI I a Podul Moaiei au votat satele Sarea, Costrițeni, Holm, Budeni și Scopâlceni. Incă de la orale 11 o bună parte din lume votase. După vot s’a încins o horărire in piața târgului în cântecul celor 15 lăutari aduși anume. Deoparte, într’un grup de sătence, am văzut-o pe bătrâna Anica Alexiciuc, de 62 ani. La întrebarea noastră cu cine a votat ea, ne răspunde: — Am votat, maică, pe Soarele și pe moș Numii, om de-al nostru din poporul muncitor al Moldovei. El de cunoaște nevoile și va ști să ne apere și să ne ajute în Sfatul Țării. La sfârșit, au votat soldații, care erau cu menținerea ordinei, iar după vot s-au prins în horă alături de țărani. Acest Ziua de 28 Martie în județul Dolj a luat înfățișarea unei adevărate sărbătoare, nu această Duminică, satele doljene s’au trezit dis de dimineață. Plugari și plugar’ițe flăcăi și fete, și-au îmbrăcat cu grije cele mai frumoase straie și au pornit spre secțiile de votare. Chiar dela 1 dimineața, grupe mari de săteni și sătence, străbat șoselele taie drumurile și cântă vesel în pas de voe. Ei au mers la vot ca la nunta Flăcăii și fetele au mers pe jos. Bătrânii, bolnavii și lăuzele, au venit la votare în care și daiiuțe. Unii dintre plugarii doijeni au încălecat pe cai iuți ca vântul și s’au dus să-și dea încrederea lor. înainte vreme în timpul domniei ciocoiești plugarii aceștia vrednici care se grăiesc acum, erau amețiți de băutură și minciuni și învinși de jandarmi să dea votul ciocoilor, care-i jefuiau și-i robeau. Cine nu voia să se supună, ara însemnat cu cretă pe spate și stârețt în bătaie-Daria 23 Martie ca și la alegerile din Noembrie 1946, oamenii au avut toată libertatea să-și dea votul lor.De aceea se explică și faptul că plugarii din Dolj au venit la toate secțiile de votare,având în frunte tarare de lăutari, echipe de trompetiști, cu steaguri și cu lozinci Pe mtacardele lor mari cât ușile, ei scriseseră cu litere de o șchioapă: —Trăiască Republica noastră. — Să trăiască guvernul noșstru care ne-a dat libertate și pământ. Vom vota Soarele Pentru a ne da seama mai bine de felul cum au decurs alegerile la sate- am vizitat în ziua de 28 Martie, 28 de om vine din județul Dolj. La orele 8 dimineața a început votarea în tot județul. 10 câte 10, plugarii și plugărițele se duceau la vot, întâi au votat femeile însărcinate, femeile bolnave și bătrânii bolnavi. Flăcăii și fetele se încinseseră la hore și In comuna Calopore secția de votare Nr. 79. La această secție au votat plugarii lucru l-a făcut pe plugarul Cojdren Ion să spuie: — Uite, măi, jandarmii s’au prinit în horă cu noi și să poartă amu ca frații cu noi. — Hotărît lucru, a spus și Ion Ignat, din satul Sârca: „alegeri ca iste» nu s’au mai pomenit“. Din chiuiturile flăcăilor dela hora de după votare din Podul Uoaiei desprindem: „Soarele, ciocanul plugul Aduc pacea ți belșugul!” Pe întreg cuprinsul Moldovei plugarii au votat cu încredere rata Frontului Democrației Populare. Numai în județul Iași s’au inscris la vot 150 mii de oameni. In oraș au votat și 300 de bolnavi. Ei au cerut lucrul acesta și au fost aduși cu mașinile la secțiile de votare. La întoarcerea noastră în Iași, întreg orașul părea o nuntă. Muzicile, chiuiturile și gălăgia, aceia plină de viață, de veselie și de tinerețe răsunau din toate ulițele și străzile. In centru, în jurul statuiei lui Alexandru Ion Cuza, era o horă de toată frumusețea. Patru muzici cântau în timp ce sute de muncitori și țărani înfrățiți jucau de bucurie, de bucuria libertății. A. ROMNJAN — Prejbeanu nu mai poate să sufere soarele, zice un alt om. Ehei, ce era el înainte Venea pe câmp călare și urla ca un turbat la noi. Astazi i-a căzut nasul. De apa nu poate să sufere soarele ! ★ Mă întâlnesc pe uliță cu invalidul Traian Predoi. .— Flueri bucuros, îi spun: eu- Ce sa întâmplat? — Păi am votat, nu răspunde invalidul. — Cu bine? —+ Păi, cine mi-a dat pământ? In comuna Podari votarea e la jumătate- Și aci cântă minunat lăutarii si hora e mare. Oamenii așteaptă în rânduri dese. Vine rândul altor 10— Hai, hai Ioane, hai Vasile, hai, Lîsandre, hai să votăm cu toți Soarele, ca să nu mai vină boerii pe capiul nostru. Conștiința plugarilor este astăzi foarte luminată. In comuna Podari, oamenii mi-au spus: — Noi votăm eu Soarele» pentru că guvernul prin Conan grupurile mari care stăteau, dintre atâtea sute de oameni era doar unul care zicea că așa și pe dincolo- Toți oamenii il înconjurară încruntați. *— Bă Ilie, te-ai luat după pungașul de speculant. Păi j mă ăla după cum știm toți, îi lingea piierele boerului Prejbeanu. Ce ți-a dat ție ! Prejbeanu» mă? Ai uitat când jți duceam plocoane peste plocoane ,iar când era la plată ! după atâta muncă zicea că nu face atât. Mă, ca tine mai sunt în sat vreo doi-trei. Să vă băgați mințile in cap. Noi nu vă facem nimic. Uite tot satul e de față. Dar porună dacă rămâneți tot dușmani, nu ne mai uităm la tine nici a ia un câine. Ala căruia îi vorbeau oamenii, avea cisme, era gras, ținea ochii in pământ și nu zicea nimic. Un plugar strigă: — Incă 10 la vot. Grupul se sparse și încă 10 oameni au plecat în fugă spre votare. Așa în cisme rămăsese Flăcăii votează repede. Femeile mai încurcă și dau să intre câte 2 intr’o cabină. Bătrânii sunt mai înceți și discută puțin- Am stat de vorbă cu mai mulți oameni din comuna Calopăr. — Ei, întreb eu, cu cine? •— Păi, cu cine? cu Soarele că el ne încălzește! — Dar cine credeți Dvs. că n’o să voteze cu Soarele? — Păi cine decât boerul Preiheamu care e acum tare scofâlcit. Și poate câteva cozi de topor, stituția nouă ne garantează pământul pe veci, pentru noi și copiii noștri. — Când votam cu Soarele, mi-a spus Ghiță Oprea, știam că votez pentru bumbac mai mult, pentru cooperative îndestulate votam pentru pământul nostru. Și e bine să subliniez faptul că alegerile acestea n’au fost făcute cu țuică și promisiuni. Oamenii treji, nu amețiți de băuturi, au mers voioși la alegeri și au pus stampila cuim le-a dictat conștiința. K" D ela Maglavit la Bulzești, dela PIopu-Unghii la Calafat oamenii din Dolj, femei și și bărbați, au mers voioși la vot- Chiar spre seară, mai veneau să voteze plugari și ciupărițe. In acest timp, grupuri de oameni se întorceau spre casele lor, cântând. Ei tăiau câmpii mănoase, treceau peste pământurile lor, treceau peste poduri făcute de mâna lor și mergeau la gospodăriile lor, fiindcă își făcuseră datoria față de ei, față de Republica Populară Română j D. BARBULESCU , grafic și a înțeles că suntem gazetari. Scriți să știe toată țara, toți tinerii ce vor fi mâine ostași, ne spune el. Armata este mândria tineretului. Ea este alta decât cea pe care au mnorscut-o cei mai vârstnici ca noi. Nu se mai bate, nu se mai înjură- S putem bine hrăniți, bine echipați, învățăm să fim buni cetățeni, avem toate drepturile și vom ști să fim vrednici de ele. Votăm Soarele , astfel alegem pe cei mai buni fii ai poporului, pe cei mai vrednici generali pe cei mai destoinici ofițeri din armata democrată. Ei sunt părinții noștri, ai ostașilor. Alegem și pe candidatul nostru. — al soldaților. — sergentul I Tănase M Adam- Este ca Imarad cu mine și cu toți cei aci de față. Va face treabă bună în Marea Adunare Națională. CONSTITUȚIA NOUA, GARANTEAXA POPORULUI MUNCITOR TOATE PUTERILE ȘI DREPTURILE STAT, NE SPUNE IN FRUNTAȘUL MARIN AURICA Fruntașul Marin Aurică este un vlăscean iute și neastâmpărat, ca tun titirez. Are ceva de adăugat de spusele sergentului: — Votăm Soarele pentrucă el ne-a adus Constituția nouă, care garantează poporului toate puterile și drepturile în Stat. Ea ne întărește în stăpânirea pământului, care este și 'va rămâne' al celor ce muncesc. Prin democrația populară, vom avea un trai mai bun, ție, la învățătură și la educație. E can de nădejde și te poți încrede în el. Iacă d'aia l-am ales, și nu de altceva. IN ARMATA DEMOKRATA TOTI SUNTEM FRATI Soldatul Comșa Ianoș din Gheorghenii - Ciucului, este și el mândru de cele învățate în armată. Când a intrat în armată nu știa ceti și scrie, nici în limba maghiară, nici în cea română- Acum știe vorbă și carte românească. Mi-arată pe fruntașul Primp Ghiurg, din comuna Ianoșda, județul Bihor. — Este tot maghiar, dar este fruntaș și peste câteva zile va fi caporal. In armata democrată toți suntem frați DIN MII DE PIEPTURI TINERE, ARMATA DEMOCRATA IȘI STRIGA BUCURIA Candidatul ostașilor, sergentul Tănase :M. Adam, intră pe poarta Comainidamentului, spre a se duce la vot. Camarazii lui îl poartă pe umeri în urale: ."Trăiască candidatul soldaților“. Un sergent îi urează bun sosit, în mijlocul camarazilor săi. Tânărul sergent este emoționat. Are o figură de om hotărît, dârz, care știe ce vrea- ochi buni îi luminează fața, in cuvinte simple, dar calde, mulțumește camaraziolor săi și se îndreaptă spre localul de vot-In urma lui, uralele nu mai contenesc. Din mii de piepturi tinere, armata democrată își strigă bucuria. Apoi în urmă, șiruri ,fără sătenceie avem dreptul să iasfârșit de săteni, sătence, tineri j t^nii Petru [lniștea Și belșugul și bătrâni. Ca niște rachete, isbucnesc mereu alte chiote de bucurie caselor noastre. „Noi votăm cu soarele să ’nflorimi ogoarele”. Cel dintâi sat pe care îl înși strigături, iâlnim în cale, e Bucov. Ne întâmpina o altă horă. Apoi mai departe, comuna Paleologu, orășelul Mizil. Pe șosea, ajungem din urmă o coloană de săteni. In fruntea lor por clondiru, care merg în cântece iesc mândru vreo patruzeci de bucurie fără seamăn să vade călăreți. Sunt cu toții înviteze la NJLmeni. Acolo e localul podobiți și cu cocoarde și fiori, j lor de vot. Poartă în frunte In urma călăreților înaintează steaguri, placarde și portretele cântând de zor un taraf de candidaților F. D- P. din jud. lăutari. Sunt vreo douăzeci de j Buzău. Pe placarde scria cu muzicanți care cîntă fără semne litere mari: „Trăiască deputații de osteneală. *' poporului!” Candidații in mijlocul alegatorilor L’au luat în mijlocul lor. Sparele democrației românești S au prins cu toții în horă. LA MAXEM 500 SLUGĂRIȚE AU VENIT LA VOT DELA ORA 5 DIMINEAȚĂ In județul Dolj ca și în în se răsuceau , de duduia pătreaga Oltenie toți cetățenii mântui barbați și femei, care au dreptul la vot, au participat au mare bucurie la alegeri. Județul Dolj a fost împărțit în 110 secții de vot, dintre care 92 de secții cuprind 208 comune, iar 18' Municipiul Craiova Câte un flăcău striga: — Foaie verde și-o lalea, lelea pe cine-i vota ? Fetele răspundeau chiuind: — Foaie verde și-o cicoare. Vom vota cu mândrul SOARE! La toate secțiile de votare, mulți plugari de cum intrau înăuntru, își exprimau cu glas tare, dorința lor de a vota cu soarele. Vă dăm un singur exemplu: La secția de votare Podari, pe la ora 12 îi vine rândul unui plugar tânăr. El ia buletinul, ia ștampila și intră repede în cabină. După o secundă se aude o lovitura. Pusese tare ștampila pe buletin.. Când iese din cabină, dă buletinul bine împăturit și zice către Președinte: — „Frate, frățioare» Pusei bine ștampila pe Soare”. * rătăcită-și plugarițele din Calopăr, singur și mergea ca o oaie Panaghia Și Belcinul- Femeile erau înfășurate în broboade groase cu ciucurei- Fetele erau îmbrăcate mai subțire. Dar nu se temeau, fiindcă le învârteau bine flăcăii în horă. Lăutarii îi ziceau într’una și oamenii se duceau la vot tot 10 câte 10- Când a ieșit afară o femeie a intrat [în discuție cu o fată? — Cu cine ai votat rele? — Mai mă întrebi? pus ștampila pe Soare. Am că doar m’am uitat bine. Tu încă n’ai votat? — Mie nu mi-a venit rândul. — Vezi fata cu f.Vii, să n'o piu greșit. ★ ZIUA ALEGERILOR Hint A FOST O ZI i £* DE MARE SARBATOARE PENTRU POPULAȚIA OLTENIEI — Cum au votat doljenii — * ARMATA POPORULUI VOTEAZĂ CU BUCURIE ȘI ÎNSUFLEȚIRE . La Divizia Tudor Vladimirosem este sărbătoare. Ostașii, sergenții, subofițerii, ofițerii și familiile acestora, sunt strânși în curțile cazărmilor diviziei-Fanfarele întăresc jocul ostașilor prinși In hore. Tinerii îi trag vârtos. Sunt plini de viață, cu obrajii rumeni de sănătate, echipați cu efecte noui și scânteietori de vo• roșie. “ Iot Strigăturile și chiuiturile nu mai contenesc. Ija&iiaaÄi tr Armata poporului, speranța viitorului” ,! [. „Azi armata democrată „Soarele”„ votează toată” „Candidatul armatei democrate, ostașilor li-* * part”, j „Să votăm cu Soarele, să’nfințim popoarele". ,j.j „Noi votăm cu Soarele, el ne-a dat ogoarele”. Votarea a început de la orele 8 dimineața și alegătorii se scurg repede și în ordine, spre localul unde se votează . "’ i Sergentul Neaga Gheorghe știe pentru ce votează Soarele Sergentul Neagu Gheor și o Republică Populară pughe este un flăcău chipeș și stemică și înfloritoare, isteț. Fecior de plugari cu 2 ! Pe Tănase M- Adam l-am hectare de pământ din ce-s ales candidatul nostru pe ruuia Căiuți, județul Bacău, Știm că este un ostaș vrednic sergentul vine glonț spre1 și cu mintea luminată. A noi. A văzut aparatul foto- I fost cel mai bun la instruct ,Vasile Huluban când e datul plugarilor din iad, Buzâu, se prinde din horă alături de plugari. l. I. Kintu înt reținându-li? eu »at«ui din jun. ttuaâu. La o secție de voter« din Mizil. fonni«, așteaptă să le rândul la vot vini Sătenii din ommima Clondire-Buzâu, mergând cu muaia i*i iumt«, la vot. Ostașii te vot „ Să votați Soarele dragii moșului, că votăm pe cei ce ne-au dat pământ de pe moșia Diacului” Alegerile în județul și orașul Iași ca și în întreaga Moldova s’au desfășurat într’un cadru de mare sărbătoare. încă din zori, în orașul Iași s’au adunat mii de plugari și muncitori îmbrăcați in haine de sărbătoare. Muzicile au cântat toată ziua în fața secțiilor de votare și în piețele publice. întreg orașul, care a avutatât de suferit de pe urma războiului, îmbrăcase și el haine sărbătorești.Ne-am amestecat intr’o coloană de muncitori ieșeni și am pornit intr’acolo unde mergeau și din „la vot”. .Ne-am oprit în f t*a depoului Iași. Deodată, urale atatoxisite, chiote de bucurie, fanfare, muzica ,și un cântec de două versuri, izbucnind din mii de piepturi: „Moș Niculi să trăiască Republica s ’nflorească...” „Moș Niculi”, moșul atât de iubit de muncitorimea ieșeană, se găsea de dimineață în mijlocul ei. El a fost ridicat în brațe de zeci de muncitori și dus așa, înăuntrul secției de votare 0 muncitoare cu un copil in brațe,,, Lângă noi, s’a oprit o muncitoare cu un copil în braț»0 cheamă Canarbi Naiales. Locuește la str. Cernai 13 și