Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-05-26 / nr. 39

„”.­­ Ambasadorul austrianu Hilzeman au sosit în 21 Mai la London, făcănd aceas­­tă călătorie pe coverta pasului „Franclin.” La Mecskco carăș luții.­­ Tarifa cea noă a vămilor dă necontenit pricini de mare nemulțămire. Caravaiul ce află acum elobod și așteaptă un ajutoru de trupe alcătuit din 300 Germani,­ spre a reînoi operațiile în contra guvernului. Acum are a se dura unul din cele mai mărețe poduri du­­ape a trece aeeste riul Ghenese în anpouiepe de Portejnil. Din alnia riului ce înnalță stălpii de peatră de 30 name, pe care este așezat po­­dul în o înălțime de 200 urme. Acest nod gigantic pa fe prin urmare înalt de 230 și lung de 500 palm­e. În districturile Californiei, locuite de Indieni au is­­bucnit tulburări nouă, încăt Albii au hotărăt a între­prinde un resbelu de stirpire asupra locuitorilor Indieni. Drumul ferecat de Panama spre Niu­ lore s'au rit acum păn la Buena Vista. ST­A­RI­A. Neapoli 11 Mai. Asastneri au sosit arse CN. U­.MD. Marii Duci Mihail și Nicolai cu a lor suită. Încă de la hotarul neapolitan s'au întimpinat marii Duci de că­­tră Majordomue Marcchizul D. Luigi, pe carele M. C. Regele l'au însărcinat cu adăogire, de a fi cavaler de servițiu­ne lăngă străluciții oaspeți în timpul petre­­cerei lor în capitalie. Pe drumul de Mola, pe podul de Atena, la Capua și pe drumul ce duce la Neapole, pretutindene era trupele garnizonului așezate în pa­­radă, spre a face marilor Duci onoarele militare. În curtea drumului ferecat din Kara s'au priimit marii Duci de cătră fratele M. Sale Regelui, Contele de Trapani, unde se afla față ambasadorul Dosian de lăn­­gă curtea de Neapole Contele Creptovici și mai mulți ofițeri de stat, spre a înfățoșia opoarele cuvenite. Înalții călători s'au pornit apoi într'un vagon re­­gesc cu tren separat spre Neapole, unde la debarcaderu s'au întipinat de M. Sa Regele în uniformă de colo­­nel rosian. În csiza M. Sale se afla Ministrul de­ resbelu, Mareș talăl Prinț de Pechu­ela, șii adjutantul Man­­ipal Conte lată KA guardie d'onop. AA. II. Î.D. au mers de aicié înpreună cu M. Ca Regele la curte, spre a vizita pe Regina și familia regească. Eri au vizitat marii Dour frumoasa Vila Reale mi ca­­lea de la Chilia, spre a ce desfata de măreața n­isipe a mărei și a vezuvitului. Tot eri au mere M. Ca Regele cu Contele de Trapa­­ni la otelul ambasadei rosiene, spre a însoți pe marii Duci la vizitarea Muzeului Burbon. De la Torino înștiințază din 19 Mai, că vasul Piemontez de vanor „San-Carlo, ” plutind pe lacul Magiore au are în noaptea trecută de la 117­, oare. Cauza ade­­vărată a acestei nenorociri încă nu este cunoscută a­­tăta însă se știe, vă nici o vieață omenească nu s'au pierdut.­ ­ CHANIA. La Sevila în ulița de la Plata trăește și acum o fem­ee lui vrăstă 118 ani, numită Isabela Sareș, care are 17 fii, 36 nepoți, 51 strănepoți și 14 restrăne­­poți. Ea cste de u ani văduvă și ce bucură de între­­gimea facultăților ei spirituale. În primăvara trecută eau crescut părul cu totul din nou. DAN­MAPRK­A. Pe insula Aeroe în Vestul mic s'au arătat în primăva­­ra aceasta o plagă deosebită. Un soiu de guzgani de a­­pă cu coada scurtă au întrat pe insulă în așa de ma­­re număru, încăt pănă acum au stirpit­­, din sămănări­­turi și fănațuri. Proprietarii publică în foi hărăziri de premii pentru propunerea mijloacelor de cripgipe a acestori guzgani. A­MeERICA Garreta de Niu­ lorc publică din poronca Pre­zidentului instrucțiile trimese de D. Webster comodorului Olil, comandat escadrei americane din apele chineze. Aceste instrucții, ce nu dau o lămurire despre ecspediția asupra tapanului sună, precum urmează­:­­ „Timpul sau apropiet, în care trebue CR ce apiere cea de pe urmă verigă în lanțul plutirei cu vapor de Ocean. Dela Hina și Ost­radia păn la Eginei, de acolo prin marea mediterană și oceanul atlantic la Anglia, de acolo înnainte la fericitele noastre iermări șii la alte părți a acestui continent mare, de la porturile noastre cele mai strimte la strimtoarea sudică care îm­­­preună ambele copt­reptari vestice, și de la țermul mărei sudice spre nord și spre s­ud, pănă unde au stră­­bătut civilizația,­­ vasele de vapor a altora și chiar a nației noastre poartă inteligența, avuțiile lumei­­ și multe mii de călători. „Socotința Prezidentului este, ca de acum înnainte să se aplice măsuri, spre a pune pe sumeții noștrii ne­ din Wasington. Cavalerul de se prevede isbucnirea unei reve­­în Am­erica pe locul, unde drumul ferecat între falo și Niu­lorc 2 ee gri, Ka florile mi roșii, geniile să transplantează dis­pară în țară unde, uneori prosperează mai bine decăt în patria prim­itivă, Iohan Hartenbuș, +183 unui lemnari German de la Regue wi a unei Spani­­ole, s'au născut la Madrid în 1826 Acesta au dievălit lu studii așa talentu încăt astăzi lipurează între un­ întăiu poeți drama­­tici a Spanii. După multe succesuri literare a acestui poeta, lu 28 April s'au reprezentat la Madrid o dramă a lui în Zac­e și în versuri: La ley de gaza, Astă compunere într'atăta au plăcut, Kb îndată după antul­­ autorul s'au chemat pe scenă, cum pumescu Cuanioan­, nu era Dar Don gionito, căci elu, pe temeiul giu­­r­ămăntului a pu fi nici odată față la cea întăiu reprezentație pieselor case, să ascund idee­a ca să vii cu îngrijire aștepta întur­­narea femei sale spre a auzi ceva despre succesul reprezentații; noe în locul ei, peni să bvie la teatru, o ceată din admiratorii lui, congurăndul să Dar nici o rugăminte nu au putut săl îndemne, de a călca jurămăntul cunoscut publicului, drept care ceata en­­tusiastă, sa apucă în putere, ăl încarcă în o trăsură și pene de ăl condute la teatrul del Principe, cnde la întrare mai aștep­­ta un altu stolu de admiratori carii ăl dusără pe brață pe scenă, aice l'au pănut atăt, pănă cănd s'au rădicat cortina, și publicul, de care s'au cules mai multe paniere. Drama s'au dat de 20 precum este datină la popoarile aprețuitoare meritului unei Com­­puneri dramatice s­au amtiotice.­­­­ Una din cele întăi societăți filarmonice a germanii este a­­cea de la chelm­ (Kononia). Aceasta în care de 10 ani à­ecsisten­­ții casei din productul concertelor au belguit 9000 galbini în +0­ de la Mise (în Franția)au provocat a be m pe acea întăi la o luptă mu­­losul așăzămintelor de binefacere. Sobpietatea filarmonică sicală ce ave­a să face la Lile în 20 luni. pPrețul drumurilor de feru să va scădea pentru aceste societăți, ear la 1 August are filarmonice. Pe aiure să țesă cu­­nuni de dafini spre a să încununa meritul armonii.­­ Oare Aa HO sămănatu s'au astă plăntă nemuritoare?... DFUNIMSULI FPDAM­ENI. uligat a'l proclama spre șiința coșupt, gustul shoalei Flamande, împărțit în patru volușuri, în conform cu Vă­por, D-le redactor, anunțați aceste linii în giurnalele Diviniei voastre, cu garanție din partimi co'n zilele ur­­maritoare BA fi sub tipariu. Sard. Dimitrie Vasilievici, plipit de entuziasmu nicăire de găsit, l'au Konepir cu aplauz și cu au­­a să face o altă luptă musicală între societățile după care va urma împărțirea premiilor.­­ Finănd traducerea uvragului îngigulat, lo an o ploae de flori , manul s'au tabloul omenirei, rominu­­ ideii autorului. Vă j ig DIPD, moralo-satiric”. Ha sărăi­­mb simtu­l epice laconic, o­­

Next