Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-08-04 / nr. 59
Dalmația. -La Pesta s'au arestat o bandă de 20 fal zo monetari, carii fabricau banconote căte 10 aiprini, din care au aflat 44.000 mi o deplină tipo-litografie. - HEPMANIA. - M s'au urzit o noă sectă religioasă denumită: Jurnalul de Francfort raportează, că la Hamburgi Mormonă cultul ei. Au entemeet un al seu jurnal de RDeșinică wi au organizat o pupă traducere a bibliei în limba germană. Misionarii acestei secte Ce nevoesc a opera prin cuvinte și prin fante între cele din urmă înțălegeau adunarea de bani prin care li s'au nemerit a atrage cățva prozeliți. Astă sectă s'au lățit în Norvegiea adecă mai cu samă la Nord. Leul cel colosal de marmură, carile au fost figurat la dispoziția de Lonlon, au sosit ear la Munden, unde este menit a împodobi noapta triumfală a Bavariei. La Lipsca au murit un mare număr de oameni, în urmarea măncărei de pepeni și alte fracturi, între aceștia ce aflau mai mult conii, înștiințată din 28 iulie, carele că Don acum de un ani petrece în cetățuea Langheneebold, au făcut în acea zi cunoscut ambasadorilor Austriei, Prusiei și Rusiei, că soția ca înăscută Prințesă de Lewenstain-Wert Această înștțiințare este însoțită de o declarație atingătoare de doi: Mai dispre că resturile acsupa coronei de Portugalia și Algarve, mulți magnați portughezi au mers înaintea la cetățuea Langhensebold. Asupra stărei săcerișului în Germania și mai ales în Slezia Prusiană, economii dau următoarea relație: sacara, cea mai mare parte s'au ales paie, are o treime din productul altor ani, lucruri arăta Mai simțitori fiind mi linsă de putrețu vitilor. Grăul ce arată mănos atăt la spice cum și la paie, deși secita au înpedecat desvălirea celor întăi. Mazările nu s'au pimerit, despre altă parte cartoșrile nu dau v'un semnu de pătimire, deși din cauza săcetei sănt mărunte, despre care de asemine pătimesc și napii de zaxar. Aceste motive din pou au sporit prețul cerealilor (păne). Inul nu s'au pimerit în istan, pe priindu'i arșița mi secita. Fiind de ne acunm lipsă de putreț care va spori, proprietarii caută a se disface de vite, a cărora preț scade pe toată ziua. Prin CIA, Holera, se prerupse la Ostropo, era aspră, dar la Pozen foarte blăndă (avănd puțini Eprei locuitori). la Berlin nu era pănă în 1628 Arde nici o teamă despre astă bătae. Nici ln Polen nici la Berlin holera nă face pănă acum propășiri îngrijitoare. DPANKHIA Criza ministerială de demult mers- Modificațiile Parie 40 Iulie. tă. s'au plinit. toibute sănt următoarele: Ministrul trebilor cipeine, Carrvizul de Tispro au trădat portofoliul seu D-lui Driuen de Lius, fostului non acum Vite Prezident a seputului, iar Marchizul de Ghiurgo s'au denumit senator. Vite-Prezidentul consiliului de stat D. Baroș este chemat a conlucra în trebile sfatului siniștrilor. Mare senzație au pricinuit auzirea, că ne viitorime au formate mai înnalte, profesori numai de religia catolică. Păn' acum ce știe sigur, că candidaților pentru asemene posturi ai diau însemnat în shoalele altfel cu stăruințele lor vor fi în zădar și nici se vor priimi la ecsamenele de concurs. D. Pelisie, din Tripolis au curmat toată comunicația cu guvernul de acolo, din pricina unui general CONSUL diferenții ispate de mai îndelungat timpu, credințată, că o escadră Se mai înfranțeză trimesă în apele ca cerănd să bombardeze spinoaie, dacă Beiul nu au îndestula cereafricane au priimit poroncă, trebuința, zile Franțezilor. La 14 Aongust ce va începe înnaintea tribunalului criminalicesc procesul unui individ numit Prado, carele au ucis patru femei, și de această din urmă numai pentru a încheie o căsătorie nouă. Îm. Ca În. Arhiduca Ferdinand Macsimilian de Austria, după de au vizitat Blida, Trapistilor din Stamli, s'au pornit din Algir pesre Medeah și monastirea gata „Volta.” Îm. Ca În și'au luat înaintea pornirei ziua bună de la general-guvernatorul, și sau rostit sincere mulțămiri pentru buna priimire, ce i s'au făcut în Algir. „Monitoriul” înștiințază, că Contele Cazablanca, Ministru de stat, au dat Prințului Prezident a sa demicie, care s'au și priimit. Contele de Cazablanca s'au denumit membrii senatului. Lui d'Ozen solenitatea înmormăntărei răposatului general Gorgo. Pe an 11 oare s'la Generalii La Hit. Fabine țineau colțurile draperiei sechiului, de trupe și mai pornit cortejul la biserică. Lavoesten, La Plas și Un număr multe batalioane a legioanei întăea, căria generalul fusese colonel, au însoțit cortejul, între care generalii Piat și Durani, colonelul Labord ș. a. au asistat, după care apoi Generalul Gorgo au fost în funcțilele și sholer à lui Reniolt. sale zugrav Ei au lăsat poliției Versail portretul seu, pe carele el însuși l au zugrăvit. La Monpelie (amează-zi a Franției) urmează de cătva timpu o arșiță foarte mare. În 22 Iulie au fost acolo 40 centigrade (32 permisp) la umbră. „Soarele,” așa scriu din 21,„și astăzi au săgetat razele sale asupră pne tot cu o nesuferită arșiță, roco [din Africa! n'au suflat răsite de oameni, însă văntul Și Ulițele erau de tot păpăn' și soldații erau de la 6 dimineață păn' la 4 oare sara, mărginiți în cazarmele lor. Nu numai la Monpelie, dar și în multe alte poliții urmează pospre mare căldură. Alpa s'au observat la Bordo în 21 iulie 38 centigrade la umbră. Universul vorbește despre leguirea ce nouă de căsătorie, ce apea ce întroduce în Pimont, el osăndește și arată, Kb căsătoria fărăbinecuvăngarea bisericească ce face doar o convenție, încăt prin aceasta se perdu atăt virtuțile căt și onorul familiilor pou produce că în eparhia Sambor află acum la 1000 copii 28 născuți din căsătorie fără cununie. În Franția proporția este de 15 la 1000, în Paris de 526 la 1000. ce folae binecuvintează curajul Episcopilor rezi că au protestat în contra materialismului mai naltă; spre ao onora, n'avem de nevoe alta Ce amintirid săntem care au și început AN publica celebra De la Francfort Miguel de Portugalia și Algarne, haim-Roșăort) au născut un infant a însățoma mărturii pentru a ce așeza religia catolică, căci Acea În 28 Iulie rămășițele geta că avem dimineață s'au celebrat în biserica Sen răposatului s'au dus la țănterimul lui Peste 500 ofițeri, lege dătătoare, ki apără libertatea creștini o familie. și ne este Drept esemîn ființa Piemon- Alunăjei de agune decăt a cuei cea a