Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-09-11 / nr. 70
ns aminta enoxa în care Împăratul întru glorioasă aducere aminte, a voastră junime sub à din cei mai zeloși D voastre afecnționat. lui Leon, deasemene precum ați fost de mine și de fratele meu mult iubit. În asemenea scopu cu plăcere ăl numesc al meu adjutant și sănt încredințat că va fi atăt de folositoriu, pe căt credincios Să averanului și Rosiei precum di Dvoastră pururea ați fost. Doresc ca numirea sa să fie o mărturie de recunoștința cea vie și de prețuirea ce sănt Ministrul de resbelui, generalul de cavalerie Prințul Prin ordin de zi din 86 August M. S. în împăratul au binevoit a face următoarele dispoziții: Cernișea, dupre cererea ca, făcută la ocazia aniversarei de 25 ani a administrației acestui post, s'au dicepainar de astă îndatorire, păstrănd prezidenția consiliului Imperiului precum și toate celelalte funcții și dignități.-General-Leitenantul adjunct la ministrul de resbel prinusa Dobropski nireps. I s-au însărcinat a dipersi acestui- Austéria. M. S. Împăratul au purces în 2 (14) Septemvrie de la Viena la Pesta spre a întreprinde a sa călătorie în Croația și Slavonia. Corespondentul Austrian oficial, publică că declarația cea de pe urmă a Prusiei în cnestia de Tolferain nu este acceptabilă, de aceea pentru o conferenție mai departe, lipsește baza ori căt de dorită ea este. Francia. Generalul Gemo, comandant de căpetenie a trupelor franceze din statul bisericesc, au sosit în 6 a curg, la Paris. Insula Corsica au denumit o deputație, a cării orator este senatorul Caza-Bianca. Această deputație este însărcinată a ruga pe Prințul Prezident în numele locuitorilor insulei, de a o noroai cu a sa vizită. Île insula Guinea apea ce face o fabrică de zahar foarte măreață. Soțietatea înființărei acestei fabrici se îndatorește a priimi la lucru pe acei deportați, carii i se vor recomendui de cătră administrație ca persoane cu purgări bune și sirguitoare. „Monitoriul algerian” din 30 înștiințază, că adjutantul Prințului edipsei case căteva articole atingătoare anilivare,a Sealiotilei, atunce cănd cartea s'au publicat (#) în limba franțeze, drept mărturie citează cele ce au zic întru ateasta Zimbrul, giurnalul de constantinopoli mi Lordul de Biena, Ietu din urmă fn alea ca de vară din 3 Decemvrie 1850, loiene argibalul cu următoarele cuvinte: „Moldova au căpătat însfărșit, dans ana care cinci zălci ani la ansx 1700 principele Dimitrie Cantemir au publicat acea îngăi decipiere a Moldovei, acum în anux 1450 Tot un principe publică o lucrare o statistică, transportații arestuiți sau internați din provinciile de Algir și Oran, au purces în 28 la Bonn, spre a îndeplinii care este însărcinat de cătră Prințul Acest general ce încredințază cu însușii inșișii, Prezident orii sei despre starea materială și morală a transportaților. El cercetează despre nevoile lor și culege relații despre purtarea și cugetările lor, cercetărilor sale au fost păn acum pretutindene mulțămitoriu. În călătoria, ce are a face Prezidentul în Franția sudică, el se va înbarca la Marsilia pe pasul cel renumit Napoleon, și acompaniat de toată flota mediterană va pluti la Marsilia. La Barza de London s'au anansat în formarea companiei pentru construcția unui palat de cristal în Paris. Pentru acoperirea celtuelilor, ce ce suera 13 milioana aranci (39 milioane lei) o parte s'au și subscris. Marea Britania. Înștiințări de la Nin-Iorc arată, prezentaților din Wasington din seamra de 24 Avgust, s'au Că la camera retămplat o ceartă foarte serioasă și grosolană între mai mulți deputați, carii la ocazia unei debutații despre legea atingătoare de faruri (turnurile luminătoare pe țermul mărei), s'au făcut împutări de următoare, de a fi partizaniistul, sau altui candidat pentru prezidenție. Prezidentul Filmore au înfățoșat senatului corespondența secretarului de stat Webeter cu ambasadorul Peruan atingătoare de insulele Lobos. La Barza din London s'au debutat în 31 August proectul împrumuta bancului din Constantinopole în sumă de două milioane funți sterlingi, și sub garanția guvernului Otoman. În Italie o'au sabscris păn' acum 1,200,000 funți iar restul rămăne asupra Londonului; în acru, de unde s'au destine pre pămăni prin mijlocirea unei unelte numite parașuut [onfesiu de corgelu feritoru de cădere), soțul Mei și pur Domau ce afaluau gonsolă,iar Madama în an panier aninat de parașutul. Parașutul însă ce era învălit, sășăna cu o bandieră învățăturită. Dună peste pămănt, Cao deschie balonul ca să cad ovilonul au început a ce destinde, iar parașătul din ap.sarea aerului pelicenului De 68 du Ka Mun- mai sine la Constantinopoli temmel de Sas, unde Albini Romănă în No. 1850 zide în astă pripire cu grei lăni înpingea loidălei îngroabcel îftbăbin carle hitele: „ Prințul Dimitrie cantemir am fost au dar o descriere de astă pară, au trebuit se ațențiuni CA direcție și să fie pentru Dveastră și cu care Herepxot 26 Avgust 1852, Alecsandrul, v'au luat în acea întăiire pe strămutare v'au format unul conlucrăși eesperimentați ai meitori. Urmănd acestei pilde, doresc ca fiul vostru, anponier de persoana „(subscrisi) Niculai, prin mea, amul de în de alte ebră weze pucănd anul trecut, au făcut la London den în mingea unui public foike Th Ceaë pe piută înlăturăni articulul este, pe căt se poate curată și corectă, interesantă sau însuit numeros . Rezultatul republicei franțez călătorie de alti păd Septemvrie he arăta Madama Poatven, soția cunoscutului arronlăt ce s'au nălțat leronații și nicătime de gază, atunce” prețioasă asupra Mollovei,” lumei neprețuitorii preci cărțili cei cei îngăi a cunoașe cinci-zeciapi o scriere clasică ista obiect în Espera Noi nu am fi ue Lordul Will și ca Prințul ka va ce sas copiet, un Pirns călare la nouri, 6 Septemvrie în Cremor legaro milă engleză (1300 stănnu La suirel balonului, însă kB și un să De înfățooriginal ap autorului li ei, o de patură unăa agine ageneno încunguărire, deacă acel uitare viu proclama Poliția a Albinei și căruea merite proaim Romănă statisticei unde samănă KL, junele elen veteranu al foetei Academii, au avut ocazion a studia acolo mine autorii clasici Sipe purcepe, Albina ce vede ne uită a reclama asupra unei uigtări în strămbăgăt ape sistemului ei, D. traducătorul, publică la începute căt la 1) Cramerira atoe Megulăens plpinei mets limna Franțelă, afară de: -lă potiție o adisgim nemos pipogreeste. le n de aprepuirea și . .. că ve tiglua cărței Ce pare care ele. la Biena Nicolai Csscais 11 pimici pregulețele ce dimnează în a : ZSă À