Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-09-18 / nr. 72

­ 188 - sănătoșet a­l Segmaăaspin­a. La reprezentația artistei Tereza Mirand­o în teatrul din Aden, unde ea suna viola, apropiinduse ea pre mult de lampe, i s'au aprins rochii. Artista însă au avut curajul de a înlătura cu arcușul violinei părțile aprinse a ro­­chiei, și au continuat cu mare aplaus conțertul început. Reăpuia. Toți adoratorii cunoscutului Alec­ de Humbolde vor bucu­­ra, auzind, că Nestorul științei de Mantai­el, și apoi a­l opri la prănzul regesc, care după amiazăzi pe Arhiepiscopul m­or Sivur la Poldam prin Ministrul-Prezident Baronul Du­­pă prănz au avut M. Ca conferenție cu Ministrul­ Pre­­zident,­­ Odată cu colecția de legi ce va publica în­­curănd și legea de alegere pentru camera întăia. Eg­ansi­a. Înștiințările cele mai din urmă căpătate de la Guadelu­­pa arată, că acolo liniștea deplin s'au restatornicit. Acum ce pregătește publicarea tuturor coresponden­­țiilor militare a Împăratuli Napoleon, care vor umple 60 - 80 tomuri, cerănd o lucrare de mai mulți ani, Ge­neralul Gemo ce va înturna pe an încheierea lunei, la postul său din Roma. Tăn­ărul prinț Ioachim Murat, carele decurănd ce du­­sese la armia din Awpika, s'au înturnat la Paris, din cau­­za nesănătăței și se pare că clima Auricei nu'i este fa­­vorabilă. Foaea legitimistă „Die Kopcep “ este cel întăiu jur­­nal ce s'au desființat pentru totdeauna în putrea legei organice de presă statornicită acum de giumătate ani. La iarna viitoare au­a se înfrumuseța foarte mult Cămpiile Elizee din Paris. Aveniu Gabriel ce va mări, adăugăndui se părțile de loc aflătoare dealungul grădi­­nei din dosul caselor Foburgului Sen Onore. Otelul Sebastiani, ce s'au cumpărat de cătră stat, se va dărma și se va face o cale largă de la Aveniu la foburgul Sen Onore, rămăne cu totul isolat, după care Gabriel Băn­ palatul Elizeu va Alegerile de consilieri municipali urmează cu mare­­ ERNRRRUDGCR CRRCECEE V47777 EP nepăsare. Așa s'au înfățoșat la Pezena din 2142 a­­­legători numai 38. Prefectul departamentului Dub au declarat în giurnalul de Bezanson la prilejul alegeri­­lor, că el va suspenda pe toți consilierii municipali, în­­tre cari­ opoziția ar ave majoritate. Monitoriul Algerian înștiințează, RB 330 per­­soane osăndite, parte s'au ertat și parte s'au bucurat de micșorarea pedepsei. Escadra franceză, care au purces de curănd de la Neapoli, s'au înturnat în 2 Sept. iarăși în acel port, spre a aștepta acolo poronci noue.­­ Faimoasa înve­­ninătoare a barbatului ei, Madama Lafari au murit în 7 Sept. la băile de Usat din cauza unei boale de piept, după ce au înplinit mai nainte toate datoriile religioa­­se; ea ar fi și atuncea mărturisit că nu au înveninat pe barbatul ei. Se vorbește, că proprietarii foaei oprite „Corser” au reclamiat în contra guvernului, cerănd o descrăunare pentru pierderea prenumeranților acestei gazete. „Hronica de Paris” de asemene oficial cerseb­­­rată, ce va publica pe viitorime numai ka fone de li­­teratură.­­ Călătoria Prințului Prezident va fi pe 33 zile, în care timpu va călători 1800 k­ilometre cu poșta. „Monitoriul” dispice știrea publicată de „Morning Brald” și „Morning Hronic­ele despre încheierea unui tractat de negoț liber între Franția și Anglia. — Prințul Prezident au sosit în 15 Sent după amiazăzi la Burj. D. Karl Diupen, Prezidentul consiliului ge­­complimentar, și­­ iau repetuit dorința de stabilitate, rostită în adresa consiliului general, neral s­au comandanți au cuprins locuri tot Prințul Prezident au purces din Paris în 14 Sept. sa­u oară după amiazăzi. El este însoțit de Ministrul de resbel Sent-Arno, și de ministrul de poliție Mopa. Cățiva generali și în acel vagon. „Monitoriul” publică un raport a Ministrului din năuntru cătră Prințul Prezident a republicei, despre înzestrarea liniilor telegrafice. Ministrul cere cre­­dituri noue, după care Prințul Prezident decretează: Art. I. Ministrului din năuntru se încuviințază un cre­­dit de 1,300,000 franci din biudgetul anului 1853, pentru trebuințele liniilor telegrafice hotărăte prin decretul din 6 Ianuarie 1852. Mare-Britania. El lucrează 4-lea virajului seu la serica [EM LE ] ce află acum deplin în­­Aa­tomul „Cosmoe,” ami la 14 Septemvrie a pașterei a 83-a aniversală tărziu poaptea sale. M. Sa Regele au binevoit a priimi în 11 Sept. de Paris, la 2 Monsi- „ magnezie, alții zicu Kle ap fi hipiat de pucioasă, și c. l. ” A­­decă, cu alte cuvinte Ba săzică Kl­ana nu e analitizată și că nu mie nime din ce atomuri ce alcătueșc. Cu toate aceste, vara năvălesc o mulțime de bolnavi la cară. Aici sănt odăi pre bune, și o în­­grijire foarte de lăudat din pârghea proprietarului. Grădina acea­­sta e și primblarea favorită a orășenilor. În zilele de serbă­­toare, neguțitori pele gătige mi ferchezuite, vinu de ce rătăcescu prin aleele livezii. Și apoi când rătăcirile sănt mai serioare, ce sue să spunăna și bătăndu și pe pturile în deal la schitul din Măgură, de unde se îngercu pocăite; arăta numai KB pocăința mine numai pănă ce se coboară AN Base voind a vizita Măgura, neam dusu cu trăsura păn la Troiță. De aice au trebuit să ne suimu He gos pe o cărare strimtă și stăncoasă. Căte puțin puțin, drumul făbănduse mai greu, am început o sim­­brănzoasă așazi în po­­de­ lele muntelui Măgura. Aice este un iisop de apă minerală Eată ce zice de el D. Fătul în descrierea sa despre apele simple și minerale. „Apa acestui isvor este limpede, înse fundul vasului îndată ce apa „ca una ce ape nu­se flocușori întră'ănsa, bare ce „pe s'au turnat „ XAP. În privirea acestor flocușori, „ osevite, unii zicu KB aceștia n'ar fi altă decăt carbonat socotințele sănt de­­ hăstrie, eramu îndestul de osteniți­ ți obosirea, și cănd după cinci pătrare de vară, am avunc la Se- Înse cănd după atăte stănci pe care ne urcasemu, am găsit aice verdeață, pomăt și apă, cănd am văzut încăntătoarea priveală ce se întinde de pe vărful mun­­tecelului acestuia, am uitat toată osteneala suitului. Cățiva pusnici uitați de lume, viețuesc aice singuratici, săpvărșită lipsă și nevoie. Nu e îndoială înse înde­­lib onorabila E­­pitropie a S. Spiridon - sub a­cesta ascultare este acest edhit - nu'l va lăsa în părăsirea și dărămarea în care se găseșe astăzi. Ne propunemu a ne duce și la băile de la Slănic, rul Piaroș nu ne întorcea din hotărărea ateasta, nicul în vara aceasta, dacă docto­­ru neam căit pici de cum, cănd neam încredințat de starea în care au fost Slă- Sănt 20 ani trecuți de cănd doctorul Șaroș (unul din cei mai buni doctori ce am cunoscut, și căruil Ne păstrămu a­ i arăta în osebi recunoșința nostră) locuesc în T. Ocnelor. Eu e singurul localnic care p'au căpătat friguri cănd au întrat Ei au doi doctori, ne D­eaporm mi Trotușul; de aceea nici ce sparte ei cănd Bem cu honvezii lui aice. Oșnenii sănt foarte norociți. ce bolnăvescu­­ăunul sau altul trebue să'i pridice. (înceerea va spa).

Next