Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-09-18 / nr. 72
188 - sănătoșet al Segmaăaspina. La reprezentația artistei Tereza Mirando în teatrul din Aden, unde ea suna viola, apropiinduse ea pre mult de lampe, i s'au aprins rochii. Artista însă au avut curajul de a înlătura cu arcușul violinei părțile aprinse a rochiei, și au continuat cu mare aplaus conțertul început. Reăpuia. Toți adoratorii cunoscutului Alec de Humbolde vor bucura, auzind, că Nestorul științei de Mantaiel, și apoi al opri la prănzul regesc, care după amiazăzi pe Arhiepiscopul mor Sivur la Poldam prin Ministrul-Prezident Baronul După prănz au avut M. Ca conferenție cu Ministrul Prezident, Odată cu colecția de legi ce va publica încurănd și legea de alegere pentru camera întăia. Egansia. Înștiințările cele mai din urmă căpătate de la Guadelupa arată, că acolo liniștea deplin s'au restatornicit. Acum ce pregătește publicarea tuturor corespondențiilor militare a Împăratuli Napoleon, care vor umple 60 - 80 tomuri, cerănd o lucrare de mai mulți ani, Generalul Gemo ce va înturna pe an încheierea lunei, la postul său din Roma. Tănărul prinț Ioachim Murat, carele decurănd ce dusese la armia din Awpika, s'au înturnat la Paris, din cauza nesănătăței și se pare că clima Auricei nu'i este favorabilă. Foaea legitimistă „Die Kopcep “ este cel întăiu jurnal ce s'au desființat pentru totdeauna în putrea legei organice de presă statornicită acum de giumătate ani. La iarna viitoare aua se înfrumuseța foarte mult Cămpiile Elizee din Paris. Aveniu Gabriel ce va mări, adăugăndui se părțile de loc aflătoare dealungul grădinei din dosul caselor Foburgului Sen Onore. Otelul Sebastiani, ce s'au cumpărat de cătră stat, se va dărma și se va face o cale largă de la Aveniu la foburgul Sen Onore, rămăne cu totul isolat, după care Gabriel Băn palatul Elizeu va Alegerile de consilieri municipali urmează cu mare ERNRRRUDGCR CRRCECEE V47777 EP nepăsare. Așa s'au înfățoșat la Pezena din 2142 alegători numai 38. Prefectul departamentului Dub au declarat în giurnalul de Bezanson la prilejul alegerilor, că el va suspenda pe toți consilierii municipali, între cari opoziția ar ave majoritate. Monitoriul Algerian înștiințează, RB 330 persoane osăndite, parte s'au ertat și parte s'au bucurat de micșorarea pedepsei. Escadra franceză, care au purces de curănd de la Neapoli, s'au înturnat în 2 Sept. iarăși în acel port, spre a aștepta acolo poronci noue. Faimoasa înveninătoare a barbatului ei, Madama Lafari au murit în 7 Sept. la băile de Usat din cauza unei boale de piept, după ce au înplinit mai nainte toate datoriile religioase; ea ar fi și atuncea mărturisit că nu au înveninat pe barbatul ei. Se vorbește, că proprietarii foaei oprite „Corser” au reclamiat în contra guvernului, cerănd o descrăunare pentru pierderea prenumeranților acestei gazete. „Hronica de Paris” de asemene oficial cersebrată, ce va publica pe viitorime numai ka fone de literatură. Călătoria Prințului Prezident va fi pe 33 zile, în care timpu va călători 1800 kilometre cu poșta. „Monitoriul” dispice știrea publicată de „Morning Brald” și „Morning Hronicele despre încheierea unui tractat de negoț liber între Franția și Anglia. — Prințul Prezident au sosit în 15 Sent după amiazăzi la Burj. D. Karl Diupen, Prezidentul consiliului gecomplimentar, și iau repetuit dorința de stabilitate, rostită în adresa consiliului general, neral sau comandanți au cuprins locuri tot Prințul Prezident au purces din Paris în 14 Sept. sau oară după amiazăzi. El este însoțit de Ministrul de resbel Sent-Arno, și de ministrul de poliție Mopa. Cățiva generali și în acel vagon. „Monitoriul” publică un raport a Ministrului din năuntru cătră Prințul Prezident a republicei, despre înzestrarea liniilor telegrafice. Ministrul cere credituri noue, după care Prințul Prezident decretează: Art. I. Ministrului din năuntru se încuviințază un credit de 1,300,000 franci din biudgetul anului 1853, pentru trebuințele liniilor telegrafice hotărăte prin decretul din 6 Ianuarie 1852. Mare-Britania. El lucrează 4-lea virajului seu la serica [EM LE ] ce află acum deplin înAatomul „Cosmoe,” ami la 14 Septemvrie a pașterei a 83-a aniversală tărziu poaptea sale. M. Sa Regele au binevoit a priimi în 11 Sept. de Paris, la 2 Monsi- „ magnezie, alții zicu Kle ap fi hipiat de pucioasă, și c. l. ” Adecă, cu alte cuvinte Ba săzică Klana nu e analitizată și că nu mie nime din ce atomuri ce alcătueșc. Cu toate aceste, vara năvălesc o mulțime de bolnavi la cară. Aici sănt odăi pre bune, și o îngrijire foarte de lăudat din pârghea proprietarului. Grădina aceasta e și primblarea favorită a orășenilor. În zilele de serbătoare, neguțitori pele gătige mi ferchezuite, vinu de ce rătăcescu prin aleele livezii. Și apoi când rătăcirile sănt mai serioare, ce sue să spunăna și bătăndu și pe pturile în deal la schitul din Măgură, de unde se îngercu pocăite; arăta numai KB pocăința mine numai pănă ce se coboară AN Base voind a vizita Măgura, neam dusu cu trăsura păn la Troiță. De aice au trebuit să ne suimu He gos pe o cărare strimtă și stăncoasă. Căte puțin puțin, drumul făbănduse mai greu, am început o simbrănzoasă așazi în pode lele muntelui Măgura. Aice este un iisop de apă minerală Eată ce zice de el D. Fătul în descrierea sa despre apele simple și minerale. „Apa acestui isvor este limpede, înse fundul vasului îndată ce apa „ca una ce ape nuse flocușori întră'ănsa, bare ce „pe s'au turnat „ XAP. În privirea acestor flocușori, „ osevite, unii zicu KB aceștia n'ar fi altă decăt carbonat socotințele sănt de hăstrie, eramu îndestul de osteniți ți obosirea, și cănd după cinci pătrare de vară, am avunc la Se- Înse cănd după atăte stănci pe care ne urcasemu, am găsit aice verdeață, pomăt și apă, cănd am văzut încăntătoarea priveală ce se întinde de pe vărful muntecelului acestuia, am uitat toată osteneala suitului. Cățiva pusnici uitați de lume, viețuesc aice singuratici, săpvărșită lipsă și nevoie. Nu e îndoială înse îndelib onorabila Epitropie a S. Spiridon - sub acesta ascultare este acest edhit - nu'l va lăsa în părăsirea și dărămarea în care se găseșe astăzi. Ne propunemu a ne duce și la băile de la Slănic, rul Piaroș nu ne întorcea din hotărărea ateasta, nicul în vara aceasta, dacă doctoru neam căit pici de cum, cănd neam încredințat de starea în care au fost Slă- Sănt 20 ani trecuți de cănd doctorul Șaroș (unul din cei mai buni doctori ce am cunoscut, și căruil Ne păstrămu a i arăta în osebi recunoșința nostră) locuesc în T. Ocnelor. Eu e singurul localnic care p'au căpătat friguri cănd au întrat Ei au doi doctori, ne Deaporm mi Trotușul; de aceea nici ce sparte ei cănd Bem cu honvezii lui aice. Oșnenii sănt foarte norociți. ce bolnăvescuăunul sau altul trebue să'i pridice. (înceerea va spa).