Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-10-20 / nr. 81

- 120 -­ putul Romănilor jărtvese capuri întregi, spre aserția a refuza lui Epstratie Logofătul și consorți. Despre vieața acestor trei compilatori, nu șim primi că, fără de căt ceea ce zice Miron costin, că Evstratie Logofătulul au fost ur­­zitorul fabulei lui Laslău, și des pre Simeon Dascalul, I Evstratie Logofătul sau fătat cu basnele lui, și acel mahler Misail Că­­lugărul de la Simeon Dascalul au născut, acela fiu, acestalalt À Epstratie Logofătul, a căruia letopisețu Miron Costin, și prin urmare și mai puțin au ajuns la noi, nu s'au părut de însuși afa­­pe decăt prin copia reprodusă de Simeon Dascalul, au trăit în zi­­lele lui Pasile vodă Arnăutul. El este în mare parte traducă­­torul codicei de legi a lui Vasile Vodă, tipărită” în tiparul dom­­necic, în mănăstirea a Trei Sfetitele în Iași, de la Hristos 1646.” Aceasta ce vede din însuși zicerile case cuprinse în ape+aus : „Du­­pă tocmala și nevoință măriei sale domnului, datas'au învăpătură mi mie sast mai mic și nici de o treabă a măriei case pos Vestra­­și de am tălmăcnit die Vi Logofăt, de am scos anecre pravili, din scrisoarea grecească pre limba Romănească, Ka Ce poată înpă­­lege topi.” ##) Alaosurile asi Epotropie Logofătul, reproduse de Cimeon Das­ca­­lul­ui de Micail Călugărul sănt cuprinse parte în NOTE sub TERC- nepot. 1) Tom. I. pag. 4. #9) Bezi Aprisa Romănească, cour pedan­ia lui Iașii 1841 19 etc. Tom. I. mag. M. Cogălniceanu pretinde? Oare este el renoirea epopei cei mari a im­­periului, o luptă nouă, uriașă cu toată Europa? De­sigur că nu. Numai rău cugetătorii pot împuta noului imperiu asemene scopuri, și numai capetele mărginite nor să le creadă. Timpul nostru nu este pentru resbel, și în Franția nimene numai este bărbatul timpului, decăt Prințul Lui Napoleon. Imperiul cste pentru popor ci­spangia și stabilita­­tea. Aceste bunuri prețioase ne lipsesc. Noi avem un guvern prezentul este asigurat, puternic, însă acesta este lipsit ,iar viitorul nici cum. Pe lăn­­gă aceste, poporul chear în imperiu privește o întărire a puterei sale. Dritul vechi a avea legitimitatea sa, ști­­dritul nou poporean de asemene voește să o aibă. Lăsănd la o parte necesitatea politică a imperiului, el are totodată o problemă igigantică și folositoare, adecă a disporta mișcarea iindustrială și comercială a țărei, a da lucrărilor publice un impuls nou, a ameza cu trebuințele organizația din năuntru în conglesuire veacului, a asigura, a perfecționa și a duce păn'­­a­le mai exstreme hotare a putinței, artele, științele și industria, încăt tot odată Franț­a se agiungă la cea mai mare culme a gloriei și a fericirei. Regimul parla­­mentar, acest guvern plin de personalități invidioase și de intrigi, nu putea ajunge acel scop, și republica, a­­cest regim a resbelului cetățenesc și a anarhiei, aceas­­tă Franței, Imperiul Ra agiunge acel scopu, pentru că el singur concentrează condițiile unanimităței și a puterei Franției, care de 37 ani­­ iau lipsit.” În tă Octomvrie s'au lățit în Paris vestea, că 418 Belvil s'ar fi descoperit o conjurație asupra vieței Prin­­țilui­ Prezident. Belvil se află în apropiere de Pa­­pie. Multe apecisipi s'au făcut acolo, precum și în Pa­­ris. Atentatul avea să se plinească la întrarea prințu­­lui în Paris. Gazeta de Coloni încredințează, că această conjura­­ție este foarte serioasă. Pănă în lu­me arestuise 24 persoane compromitate, care s'au adus la prefectura po­­liției. La întrarea sa în Paris, Prințul­ Prezident dăduse înadinsă poruncă, ca tot personalul suitei sale să-i ur­­meze cel puțin în depărtare de 10 pași, pentru ca în întămplarea unui atentat, numai persoana sa se fie dx­­spusă pericolului. Această măsură au făcut cea mai adăncă impresie asupra trupelor. Întștiințele de la Lauzane arată, că D­ud­esa d'Orlean, care era acolo bolnavă, au început a se îndrepta, și după a ei însănătoșere, îndată se va porni la Anglia la M. Sa Regina Amalia. Marc-Britania. Fru­­nțări de la Havana păn' la 4 Sept. priimite cu vasul de vapor „Fernando Catolico” arată, că la San­­tiago de Cuba au urmat un cutremur de pămănt foarte puternic. Daniile pășunate în această poliție, precum și în cele învecinate sunt foarte mari. Spre amintirea răposatului Duce de Welington, admi­­ralitatea au poruncit, ca vasul cu șuruburi „Windzor Castle,” carele chear în ziua răposătei sale se dădu­­ce pe apă, se poarte ne viitorime numele de „Duga Velington.” Foaea „Erald” însemnează­ cele mai mari vase de resbelu cu șuruburi din lume, se află în marina franțeză și engleză. Franția are vasul „Napo­­leon,” și acum prin cel mai mare vas durat vre odini­­oară, s'au vecinicit și numele celui mai mare rival a­l său. De pe partea cea lată a vasului „Welington” se vor arunca #5 o singură discărcare a tunurilor, ghiulele în greutate mai bine de 4000 funți, rostește dorința, de a se învoi papal în London mi recomendae­­„Monitoriul Erald” priimirea unui nunțiu șe desființarea Clausulei propuse de Lordul Eglingen, în acta atingătoare de relațiile diplomatice, care este singura pedecă a unui concordat cu Roma, și atuncea și Anglia ar pute să aibă un ambasador în Roma. Grecia Gazeta de Arena înpărtășește­ următoarele detailuri des­­pre pedepsiria cu moarte­a uligașului Ministrului Cor­­d­otachi, precum și despre înprot­virea ce au făcut ca­­lăului. Înpiintea ochilor uligașului, s'au tăet mai în­­­­­­­tâi lui Urechi, napre an Apedicse, mi anume I. VII. vii IX. este vestit atăt prin istoria căci și „Numele lui Miron Costin Moldovei ce ne au lăsat, căt și prin tragica sa moarte, el asemene au cinstit șiința și au dat frumos ec­emplu în acele triste timpuri, perzindu'și vieața pentru binele omenirei.” cu a­­ceste cuvinte începe prietenul nostru N. Bălăcescu, biografia Lo­­gofătului Miron Costin, publicată în tomul A, a Magazinului isto­­ric pentru Dalia. Miron Costin este fiul Postelnicului Alecsandru Costin, pri­te- USA pănă la moarte­a nenorocitului Domn Bărnovechi Vodă, și care iau și dar cele de ne­done tăiverea acestuia în Constantinopoli, urmă cinstiri în Patria­nișie, vestit tot­odată și prin biruința în capul șavgăilor de la ocnă au dobăndit asupra ușilor lui Ra­­copi, prințul Ardealului și aliat a lui Ștefan Gheorgie în con­­tra lui Vasile Vodă, care odată icronii reîntrase în Moldova, cu o armie căzăcească supt comanda ginerescu timuși Hmelniței. A­nul nașerei lui Miron contin ns pe este cunoscut, însă el singur ne­cusne­că, era copil îmblănad la școala din bar în Ucraina, cănd pladislab, regele Poloniei (1640) au trimes în Ucraina pe cance­­larul Osolinskci, spre a îndemna ne Hatm­anul pazacilor Barabant sau mai sine zicănd, pre nicapsa Hmielnilui de a se revolta asupra rigatului, sperănd prin aceasta să înfrăngă marea sumenie a aris­­tocrației Polone. f) în vremea însăei fugiri a lui Vasilie Vodă negație a spirtului pedecă. numai­­ de trăinicie;. se părea a fi numai dinaintea fostălui seu Logofăt Stefan oși Ungure și gheorghie, ce vinea asupră­ l mi Munteneși, Miron, eștt din școală. Ce cu afla ne 2 Tom­ ua 289. è % *

Next