Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-02-21 / nr. 13

- 51 - tori s'au „Gazeta cărților timpul Cu abonație de 100 franci pe anu, soțietatea înpodobește toatetele cu flori alese, frumoase și foarte felurite. de Doane” publică următoare notă :(Fimotive uiteat i s'au propus. Biblioticele din [lapte așteaptă cu nerăbdare vănzarea aflătoare în bibliotecele private a Regelui Lui Filip din Cen Kaëd, Neuil, Tuilerii și pare roial. Se zice, că vănzarea se va începe în zilele din lunei viitoare. La Paris să aștepta organizarea unei gvardii a Prezidentului republicei, compusă din cei mai buni soldați ai armiei, și care ar răspunde la Gvardia Împăratului Napoleonu, încăt prelăngă alte însușiri după sistemul Imperial, nimic n'ar și Lui Napoleonu, nu să prea pare plecat a face un asemene pas, ca o concesie cătră puterile cele mari. Cauza petiționărei sau cererei de a să restatornici în Franția titlul Imperial, începea să face serioasă, mai multe asemene documente s'au adresat cătră Senatori, prin care arată că folosindusă de dritul de petiții, asigurat prin constituție, nația cerea prin un Senatus- Consult, să restatornicească dignigația Imperială și să o declareze moștenitoare în familia Împăratului Napoleonu. Alte știri pretindu kă proclamarea va face la 20 Martie, aniversara înturnării Împăratului Napoleonu de la Elba. Opozanții zicu cumcă ziua acea n'ar fi aleasă cu bunu oguru, pentru că știut este că domnia Împăratului Napoleonu, înturnare de la Eva, n'au rănut decăt după a sa 100 zile. Să încredințează că s'au descoperit un complot înfricoșat ce era urzit a prorumpe la Sion. Socialiștii cu o clasă de lucrători numită Canut, în înțălegire cu fabricanții țăsători și cu minieri de la munte, cunoscuți de oameni sălbatici, proectusă a baricada toate locurile în poliție, și prin înfricoșiată măcelerie a pune măna asupra puterii și în Lionul așăza un Guvernu provizoriu cu, în înțălegire cu comploturile urzite la Lil, Paris, Ruan. După asemene descoperire nesmintit că mult va întărzia amnestia ce să așteapta în curăndu. Mult să vorbește de proectul Prezidentului de a suprima (desființa) Universitatea, cu scopu a face ramul învățăturei de totu liberu. Nime mai mult decăt noi, zice Independența Belgă, nu este părginitoriu a libertății absolute de învățare, dar astă libertate nu împedecă mijlocirea Guvernului, ce mai ales să face neapărată ca un contrabalanț a monopolului ce ar putea practica clerul. Fără asemene contrablans, libertatea încetează a fi libertate, ce un monopolu în locul altuia, adecă acel a Clerului în locul acelui a Universității. La Liciul Lui le-Grandi au făcut elevii o grea nerănduială, după care au urmat închiderea noii scholi și depărtarea a 159 de elevti. Franția înpreună cu Austria au adresat o notă foarte energică la Guvernul federal a Sfițerii, cerănd dipărtarea celor mai energici refugiu. Generalul Diofuru, însărcinat din partea confederații a merge la Paris spre a traga despre acesta au refuzat asemene delicatele misie. Disbinarea sporește între parau acceptat candidatura de deputați, să numărăneralul Caveniac, Saras, Lafaet, Carnot. De la Algeria înștiințează că junimea arabă face mari propășiri în șhoalile publice organizate de damierui vrednică de însemnat: o șhoală arabo-franceză, ce CC frecventează de 75 elevi, și în care s'au făcut pentru înpărțire de premii. Geamia arabă au fost Boltele cele mari a templului cea dată localul întrunireirau înpodobită cu draperii, cununi, frunzari flori și steaguri aranjeze Înainte de împărțirea premianții au rostit de pe o estradă un dialog în proză, compremiilor, din fabule și senteții din filosofia religoasă . IePremiile se alcătueau din uvrajuri Franțeze, voialuri ilustrate, tratații despre arte și meșteșuguri, vestminte de lucru .Dar pe cănd organile oficiale tace despre starea politică a Algerii,alte notiuni încredințează că spirtul național începe cara ferice, și că află o învitare din partea Marocului, încăt să încește auzirea despre o mare ecspediție ce va fi comandată de însuiși ministrul de resbelii Generalul Sant-Arno. MAREA BRITANIA. Niu-l prc săptăn Din California s'au eesportat cu cele doă Cele mai noue înștiințări de la la 3 Fevr. Baroape din urmă pornite de la San Francisco, pulbere de asp în preț de 37, milioane dolari. Valora totală a pulberei de aur, ecuportate de acolo în cursul anului trecut ce ste la 55,000,000 dolari, și mai mult, de vreme ce se lucrează cu mașine mai potrivite scopului și cu puține mări omenești. De la Umna (în Laponia sudică) scriu: KB toată partea pordului au agiune în cea mai mare nevoe și lipsă din pricina nerodirei urmate în anul trecut, încăt mai mulți oameni au murit în acele locuri de foame. În pavilionul regesc din Braigtown, o zidire mare în care obicinuie se facu serbările publice, s'au întămplat de curănd o nenorocire înfiorătoare. La un capăt a zidirei se află un coridoru măreții cu coloane în stilul mauric, și închis cu o ușă masivă de stejar. O furtună mare au scos ușa din uină, peste venind o care reniase noapte numai făzămată. A doua zi dimineață ploae repede, mulți oameni au căutat scutire de plole în coridor, cănd deodată ușa s'au răsturnat de puterea furtunei peste oameni. Doăsprezece persoane alese au fost în stare a rădica numai un canal a ușei., O mireasă din cele mai frumoase, au rămas pe locumolită, și mai multe persoane s'au rănit greu. ITA ÀILA. Înștiințele oficiale sosite gunvernului neapoliteanu arată, că la Mesina încă tot urma cutremurul de pămănt fără întrerăupere. zocupe 27 cu alte interese sănt nevoiți cel frumos ind că D: Marchizul de lipei decăt numele, De personale, nu parlamentare, alismului să ce îndorește apoi », politie, membru à petrete anoLare și aceelea, din a fi el refuză à pre angladsnepi cu hotărăre candidaturile, publicarea unui decretu tăia pentru Imperilidul legitimiștilor, li au datu instrucții ghevernului actual, acum să țănea departe de mai mulți să îndeasă fi aleșii lamului- tați, cegia Franțeză, mahomedană, s'au înființat Junii, prelăngă elementare pusne cănd capul învață din care lor Deca de Bord ca mădulari la corpul leguitoriu oise Belgice încredințează că limba Franțeză menu publica spre mulțămirea generală. Drepta acea ce făcu astă earnă Îl noaptea de interesele de a putea scolară s'au Ka depu14 Iulie 1850 între opozanții, Grea lor limbă și religie și toate pozițiile cu mare nompă C'au făcut un ec san solenitate Prin decretul din întă