Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-07-10 / nr. 52

Vă Gazeta de di Moldavia publină Aa șoșintete al Albinei lănea mi Goea. Prețul abonamentului pe aux 98 lei, a înștiințerii căte a lei restul. An B Vălegt­nul oficinal à 50 parale NE 52. 7--7- IUMU La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut de l’Abeille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 9S pias­­tres par année. Prix d'insertion, pour < t les annonces, 1 piastre la ligne, e dans le Bulletin officiel, 50 paras. l' mui XXOP goi 10 . -Lăl2 î343477 z- 7 r NOVITALE DIN MUMINU. EL prin Domnescul Orisu întemeet pe diepoziția Apr. 63 din 5 și leau rostitu următoriul dickspee. MI 4 Lara DN u N plăciere Am privit lucrarea ce au fost obiectul delivera­­țiilor Divanuli Obșescu Duhul armoniei și sentimentul binelui public ce au povăpțuitu Divanului în tot cursulu îndeletnicirelor sale. Neau pe memvorii fost apoi dovadă Kle­ați șiut a prepus însămnătatea îndatorirei de, la care ANT OCT cemați, și a răspunde cu deplinătate la Așeșp­­tarea Noastră, și mai cu samă la înalta cugetare care au con­­vrințitu înforșarea Divanului. Mărturire adună despre aceasta a Noastră deplină sulțămirre, uiui , o îndoială că la ori­care întămplare cerută de vă vom găsi și de acum înainte puți de aceiaș răvnă și singuință” Aceste cuvinte, ce erau exo­credincios a sentimentelor patriotice a A €­­mia îngrijirei necontenite pentru binele obștesc, s'au as­­cultat de toată adunarea cu adăncă recunoștință și cu mărturisiri de respect mi de iubire cătră Domnigoriul, reglementul ne organic închizindue, în Iulie anul Obșesnu Domnu a primi Deschniri . Avem obșesile interesuri 1 1852, în Prezidentul lor D. Logofătul N. sesia prea Înălțatul au în cecir ce acum s'au închisu com­ore­ne toți membrii acelui­­ Cantacuzin­­i ue­ilor Divanul în sufle­­t ---lieoeoe. - - De la Pesta înștiințează că . S. Împăratul au so­­sit în acea canigală în 11 Iulie dimineață la 2 oare, iar la 8 s'au făcut solenela înaugurare­a monumentu­­lui înălțat la Buda în memoria ostașilor căzuți în apărarea cetățuei. Pre lăngă M. S. se aflau arhiducii Albrecht, Carl și Ernest, 40 generali precum și multe notabilități militare și civile și un mare numeru de po­­poru. Mesagerul de Transilvani­a publică următoarele: i­­­n N­D - 1 „între mulți bravi a trupelor Ascrpiene și Rușiene, carii au căzut în luptă pen­tru dreptul și orăndueala, mai ales colonelul Lozenau și generalul Scarlatin, au AuUS-RL-.. bete. -lm-1. 20­­.53 EE­­­ ­ z­.­­ ­1 NOUVELLES DE GINGENIEUR. Par loffice Princier, basé sur les dispositions de l'article 63 du Ré­­ent Orgaunique, la clôture de la session du Divan Général pour ‘année 189%, a eu lieu le 5 du ct. S. A. S. a reçu hier dimanche, au Palais, les membres de ce Divan avec leur Président Mr le Logothète 27 . Canñtacuzène et MM. les Ministres, et leur a adghesse” GaPosption ivante : ,, C'est avec plaisir que J'ai suivi la marche des travaux soumis aux liberations du. Divan-Général pendant la session qui vient d’être close. L'esprit d'une parfaite entente et le sentiment du bien publie, qui ont guidé les membres du Divan dans tout le cours de ses oseprati­­ous, Mont prouvé que vous avez su apprécier Gimrogtanse des de­­voirs que vous avez été appelés à remplir et, que vous avez pleine­­ment répondu à Mon attente, et surtout à la hante pensée qui a pré­­sidé à l'institution du Divan. En vous exprimant, Messieurs, en cette occasion Ma parfaite satis­­faction, Je ne doute nullement que toutes les fois qu'il s'agira de l'intérêt public, Je ne vous trouve constamment animés du même zè­­le et de la meme activité. ‘ Ces paroles, qui sont l'écho fidèle des sentimens patriotiques de not­­re Prince et de Sa sollicitude pour le bien publie, ont été accueil­­lies de la purt des assistants avec l'expression d’une vive gratitude, et les témoignages d’un profond respect et du plus eutier dévouement. 223 (À) ues- - agonisit admirarea și respectul camarazilor. Lozenau s'au omorât la bătălia de la Pischi, iar Scarlatin la Selburg. Corpul al 12 au hotărăt a înălța monumente pe patru ambi. M. S. Împăratul au binevoit să încuviințeză aceasta, și cu însuși a CA mănă Ba pune peatra temeliei la monu­­mentul lui Lozenau în 23 la Carleburg, ear la cel a lui Scarlatin în 29 Iulie la Selburgu. Monumentul cel întăiu va înfățoși un obeliscu, ear aa doile un leu plăn­­gătoriu, ambi lucrați de scultorul Mainer din marmură de Ungaria. La drumul cel măreții de feru, ce să lucrează în muntele Simm­ing, pe linia Vienei la Trieste, să întrebuințează acuma 21,494 lucrători și 1062 cară­ vai a. G = KERES AL Măoi PIALATUL DE CRISTAL REFORMATI. În zilele trecute s'au încheet la London planul reformei aces­­tui renumit palat, menit a fi un local pentru disfătarea poporului. Edificiul nou va să fie mult mai mare și mai frumos de acel vecin, lungimea sa va fi de 2233, iar lățimea de 498 palme, transeptul de mijloc CE vor mai face dox Afară de pe la capetele edifi­­ciului. Toată schela, scaunul acoperemăntului vor fi de ferit, iar ga­­leriile să vor preface în modu, de a fi mai ne dinăuntru și 4 mijlotcu, numai ne alocuri să vor întinde în forma estradelor spre a să putea comoda de alte decrone și tot edificiul. Aranjamentul (gătirea) ne din năuntru va urma dupre legiuirile clima­nice, și de la ambe capete a transeptelor treptat se vor însera climele astăm­­părate păn la cele tropice (calde). Dupre climele respective va fi și vegetația (creșerea). În mezul arborilor, a tufarilor, și a florilor vor fi partide în care vor reprezenta productele d­ustriei și a artelor tuturor popoarelor prin tabloane, statue și modele. Din o pagodă (capișe) cineză, va trece în un templu in­ IP­­lianu, de aice în o piramidă egipteană, în un palat asirianu în o în ipsos de capodoperile casă pompeană ele, au à CB face copii sculturilor tut­uror popoarilor, colecții geologice, mineralogicle, zoologice dupre ordinul lor, sub acel acoperemint au să fie re­­duri întregi, între care să vor aplica făntăni săltătoare, între care acea de mijloci să va denumi: făpntăna Victoriei, care va sălta apa în sus în o înălțime de 175 palme. În scurtu antre­­prenorii au scopu prin istu palat să realizeze un lucru fărmăcătoriu, și credu că toată lucrarea CR Ba închee în cure de 12 luni. Voturi­­le cele aprinse a tuturor Londonilor, mai ales a acționarilor, carii au numărat banii cheltuiți­­i însopesc a ne­astă cale. METOD IDRAULIC ÎN CONTRA NERĂNDUELILOR POPORENE. Alegerile de de­putați, la Parlamentul viitor, de care acuma să ocupă poporul Angliei, cășunează mari nerăduele între deosebite­­le partizi, îmbulziri și deseori bătăi. Spre a preveni asemene scan­­dale, dregătoriile poliției Liverpol, au pus la cale a păstra buna orănduială a alegerilor parlamentare prin mijloace idraulice, drept care toate pompele (tulumbele) și foalile comenzii de pompieri s'au dat în dtepoziția poliției, ba în cazu cănda, poporul prea s'ar în­­tăria de arșipa zilelor canine (de­căne), de berea parlamentară, sau de zelul opinii și a partize­lor, ana pompelor s­ăi aducă o ră­­coreală măntuitoare. ANEASCA

Next