Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-08-07 / nr. 60
l'azéra -- de să Moldaiiia institetul Albinei Prețul abonamentului 10 înștiințerii căte Buăleginal oficial lanea publică 48 ani și Goea. VS lei, lecrăndul, în dont'; ii.ru.--u G88 la 50 paralele GAETA 60. - pioi 7 AVGust. es ii l.ua. G re. La Gazette à l'institut de les annonces de Moldavie parait a Jassi l'Abeille, tous piastre la pars le Bulletin ofisier, les et Jeudis. Prix d'abonuemeut, US tres par aunée. Prix d'insertion, | Inndi piasPour et ligne, 99 parus. ---FD„JAnn - Nnr VITAL E DIN sat cătră Departamentul Logofătul Petrachi Roset, Logof, că acuma de odată pe la fendi, în locul lui Reșid șeful Poliției Etc. Ovis Domnescu, Balint și Vieternicul și poroncimea și spre aceasta să rănduească pază Această măsură ministrul Musteșaru pe însămnații mai de jandarmi, pentru fiind împrunescut în rănpitele mia înputernicire avem ță de dinafară, ce Ne este dată NAENTRE, cu No. 68, din 3 Avgust Niculai Roset-Rosnovanu, cu deplinătate că Dlor Bopu. Teodor obicinesec, cănd se a împrășie în public de răua cugetarea de Țipărei, și după osăbită Elis C. Reșid Pașa, fostul capitală, se din năuntru, de cătră ambele an auzul Nostru și încredințindune că îngăduirea și părinteșile Noastre în locul lui Fuad Efendi, marile Magistru de artilerie epohă în care grăbirea mijloacelor à Coetin împărechea vorbe în contra guvernului, îndemnați Noi, pricinui turburare în duhul linișiților cetățeni, spre a nene papăt unor asemene răle urmări a întrebuința puterea suverană păzirea bunei zinci decăt încurajere învinovățitoarelor lor urmări, găsim de trebuinperiorisa spre locurile dipărtate,le răsăritene și în America cu așa mare nemerire, NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. Office Princéer adressé au Département de L'Entéricur en prit paisible des habitans de ; à ces condamnables manéges, s maneageu, en vertu de la prérogative qui Nous à ce ggta de prérogative qui Nous sonpour le maintien de l’ordre et de la tgan‘eur et à la suite des instructious spéciales qui Nous sont données de la part de deux hautes Cours; voyant que le tonzanimite du (Gouvernement et Nos admonitidns patercoupable, și de ne acele moșii, KA prin o apta măsură se rămăie publicul nebăntuit despre neburmatele lor neînțălepte băntuiri, mai mare stricteță pănă Nous jugeons nécessaire et ordonuons que les Voragdu spu-nommeas, soient 4 “ - avant tout internés daus celles li adoua secvetarul statului C. ghica. De la constantinopoli , despre prefacerea Ministerului Imperial în modul următoriu: mare-Vizir Ece Ca Aali Pașa, fostul mai 'nainte Pașa, intereselor streine Ecs. Ca Fuad Efendi, fostul Menteșar a marelui Vizir, în locul lui Aali Pașa, beilicciu comendant CG. Xaipeddin pașa în locul lui Halim Pașa, trames continuelles et insensées. Cette disposition sera rigoureusement appliquée jusqu’à nouvel ordre. F Constantinople Les nouvelles de annoncent le changement du Ministére P. et nommeinenl: Grand Vesir, 8. Ex. Aati ’ \ étrangères, en remplacement de or: and Pacha, ci-devant Rechid Pacha, révoqué. Vesir, eu remplacement Ministre des affaires étrangères, S. Ex. Fuad Effendi ci devant -J du Mustéchar du 6. Vesir, à la place de Fpad-EGendi. Graud maitre de l’artillerie, de Aali- Pacha S. Ex. Chefket Bey, ci-devant Beilikchi, 8. Eh. Rechid Pacha. ci-devant Somștandant de la garde, à la place dAshmed Pacha. Chef S. Ex. Hairuddin à Halim Pacha. > dt d e H à Ft 0 li LCA Pac ha, en remplacement de în o poroncă. M. Vezir Ecse. à gvardiei qu locul catargiu, și pumai duță din nartele, ce pentru Curopa, liniștei publice în năuntrul moșiile lor se aplică în nici a ce vă observa sus boeri, pe a cu cea unde NE să se se vor fi rocind, ce comendueoe că isprăvniciilor pănutale se întălni 1852, prerogativa Înalte evătuiri Ca Șelmet Beiu, lui Ahmed Pașa. Curți, fostul n ovănau apod se li se îngădui, cu alte persoane date du gerandent euides ce succès, ca să aede pe nici Beiz-Ede comunicație înîn Egipet la IndiiMoldova, qu'ils effet que 3 aoûtre. S8. „Nopu avons Pierre Rosseti, Baloi et nelles, n’ont ai sejour le dans uniquement , appris Vestiar le il sera enjoint aux par ces mesures, avec entière certitude que MM. public puisse ètre preservé des le Logothète Constantin Catarsio, Nicolas fére le pouvoir souverain la le Rosseti-Roznovano, cité. Afin done de se, trouvent réunis dans rablis rag la des pensée rgoros fait jusqu'apresent la a ministgatepga capitale, sontghe malveillante quillité publique, dans Finté du pays, ; endagmes pour les tepig sous bonne gagde, el de comm niquer avec A pne époque ques en Europe, où le en Egypte aux e Moldavie, liée à des districts le de Île toutes agissant Losothète de concert, qu'encourager cette conduite les troubler mettre un de de leurs terres où ils se trouveront ; Indes’ par les empêcher d’autres personnes les moyens rapides l'Occident Vornik Théodoré Gouvernement; de commettre de dehors, afin effets de leurs Ministre des affaires au fois Gesterme à cet quitter de communication $ont appliet en Amerique avec tant de tant d'interèts commerciaux -( a asser Re a. uu = a RE | ALBINAROMANEANER lLootiție Viogiasfiiă. A KRONIEARILOR MOLDOBEÏ Istoria lumei ne înfăpoșază adece curioase la cea întăi privire, și pre o deaproape observație. ui debăt după ce, că mai la noi, acest fact Ce reprezentează venit în urma epohei strălucite nația pășea ori spre Ialust, Virgilie, aa Romani Cicero, Ovia, Tacit, Tit liie, Plinge și alți atăția scriitori s'au născut, cănd Roma era aproape db fie s'au Ce făcuse sclava Augustilor, pentru Așa Pe o scară mult mai mică, șinii barbați însemnați seraturei noastre s'au înfățoșat numai după de uruntele lupte ce à pri nise facturi, cu totul pe nu ni le putem tălmănui o radicală prefacere, Je compun începutul dar numai din aceste facturi ori chiar spre peirea estoate popoarele, seculul scriitorilor însemnați au de seculul cănd napiei, aproape puțin interesantă Romănească, ce la V4 și în istoria Pași pot zice fondul lipănă la 1821. A cunoașe rocirile, fricile Romănii, obosiți la ținut securi întregi pentru apararea creciii și a libertăței lor, slăbiți în singură vrea strălucită noașe istoria căderei găsim reflectul adevărat lor, nu nuntru, perzănd neatărnarea și puterea dinafară, era conți pentru guvernul Fanarioților în Moldova costineștii, mir, Ioan Neculce, va alții se arată ori cu KLUBA chiar la începuul oblăduirei LOD. ani înalintea domnilor străini, ori acestii sănt cele de pe urmă luînsulta ne atunce poporul, urele partidelor, ideile, prejudețile, nenoși puținele speranțe a sfărșitului seculului al Hup, a unei candele aproape ju decipierea simeaților, întunericul ne mai mult Dosoftei Mitropolitul, Dimitrie Cantigu Valahia Paciu Greceanu, Radu Popescu și cățide un secul, un singur barbat însemnat, a întămplărilor, a nenorocirilor lor, a stării perilor Romănești, spiritul de sfărșit, lumina Ce pe ce întinde apoi asupra Romăniei, și mai ineșe pe orizonul viața fieșecărui din prințipatelor, și urmă de pe atunce simțea la vederea perizei nației lor; în se stinge, biografia de la 1711 și 9 negru a patriei. aceesti ultimi Romăni, este acua durerei ce oamenii de bice