Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-08-07 / nr. 60

l'azéra -- de să Moldaiiia institetul Albinei Prețul abonamentului 10 înștiințerii căte Buăleginal oficial lanea publică 48 ani și Goea. VS lei, lecrăndul, în dont'; ii.­­ru.--u G88 l­a 50 parale­le GAETA 60. - pioi 7 AVGust. es ii l.ua.­­ G­­­ re. La Gazette à l'institut de les annonces de Moldavie parait a Jassi l'Abeille, tous piastre la pars le Bulletin ofisier, les et Jeudis. Prix d'abonuemeut, US tres par aunée. Prix d'insertion, | Inndi pias­­Pour et ligne, 99 parus. ---FD„J­­Ann - Nnr VITAL E DIN sat cătră Departamentul Logofătul Petrachi Roset, Logof, că acuma de odată pe la fendi, în locul lui Reșid șeful Poliției Etc. Ovis Domnescu, Balint și Vieternicul și poroncim­ea și spre aceasta să rănduească pază Această măsură ministrul Musteșaru pe însămnații mai de jandarmi, pentru fiind împrunescut în rănpitele mi­a înputernicire avem ță de dinafară, ce Ne este dată NAENTRE, cu No. 68, din 3 Av­gust Nicu­­lai Roset-Rosnovanu, cu deplinătate că Dlor Bopu. Teodor obicinesec, cănd se a împrășie în public de răua cugetarea de Țipărei, și după osăbită Elis­ C. Reșid Pașa, fostul capitală, se din năuntru, de cătră ambele an auzul Nostru și încredințindune că îngăduirea și părinteșile Noastre în locul lui Fuad Efendi, marile Magistru de artilerie epohă în care grăbirea mijloacelor à Coetin împărechea vorbe în contra guvernu­­lui, îndemnați Noi, pricinui turburare în duhul linișiților cetățeni, spre a nene papăt unor asemene răle urmări a întrebuința puterea suverană păzirea bunei zinci decăt încurajere învinovățitoarelor lor urmări, găsim de trebuin­­periorisa s­­pre locurile dipărtate,­le răsăritene și în America cu așa mare nemerire, NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. Office Princéer adressé au Département de L'Entéricur en prit paisible des habitans de ; à ces condamnables manéges, s maneageu, en vertu de la prérogative qui Nous à ce ggta de prérogative qui Nous son­­pour le maintien de l’ordre et de la tgan­­‘eur et à la suite des instruc­­tious spéciales qui Nous sont données de la part de deux hautes Cours; voyant que le tonzanimite du (Gouvernement et Nos admonitidns pater­­coupable, și de ne acele moșii, KA prin o apta măsură se rămăie publicul nebăntuit des­­pre neburmatele lor neînțălepte băntuiri, mai mare stricteță pănă Nous jugeons nécessaire et ordonuons que les Voragdu spu-nommeas, soient 4 “ - avant tout internés daus celles li adoua secvetarul statului C. ghica. De la constantinopo­­li , despre prefacerea Ministerului Imperial în modul următoriu: mare-Vizir Ece Ca Aali Pașa, fostul mai 'nainte Pașa, intereselor streine Ecs. Ca Fuad Efendi, fos­­tul Menteșar a marelui Vizir, în locul lui Aali Pașa, beilicciu comendant CG. Xaipeddin pașa în locul lui Halim Pașa, trames continuelles et insensées. Cette disposition sera rigoureusement appliquée jusqu’à nouvel ordre. F Constantinople Les nouvelles de annoncent le changement du Mi­­nistére P. et nommeinenl: Grand Vesir, 8. Ex. Aati ’ \ étrangères, en remplacement de or: and Pacha, ci-devant Rechid Pacha, révoqué. Vesir, eu remplacement Ministre des affaires étrangères, S. Ex. Fuad Effendi ci devant -J du Mustéchar du 6. Vesir, à la place de Fpad-EGendi. Graud maitre de l’artillerie, de Aali- Pacha S. Ex. Chefket Bey, ci-devant Beilikchi, 8. Eh. Rechid Pacha. ci-devant Somștandant de la garde, à la place dAshmed Pacha. Chef S. Ex. Hairuddin à Halim Pacha. > dt d e H à Ft 0 li LCA Pac ha, en remplacement de în o poroncă. M. Vezir Ecse. à gvardiei qu locul catargiu, și pumai duță din nartele, ce pentru Curopa, liniștei publice în năuntrul moșiile lor se aplică în nici a ce vă observa sus boeri, pe a cu cea unde NE să se se vor fi rocind, ce comendueoe că isprăvniciilor pănutale se întălni 1852,­­ prerogativa Înalte evătuiri Ca Șelm­et Beiu, lui Ahmed Pașa. Curți, fostul n o­­vă­­n­au apod se li se îngădui, cu alte persoane date du gerandent euides ce succès, ca să a­e­­de pe nici Beiz-E­­de comunicație în­­în Egipet la Indii­­Moldova, qu'ils effet que 3 août­re. S8. „Nopu avons Pierre Rosseti, Baloi et nelles, n’ont ai sejour le dans uniquement , appris Vestiar le il sera enjoint aux par ces mesures, avec entière certitude que MM. public puisse ètre preservé des le Logothète Constantin Catarsio, Nicolas fére le pouvoir souverain la le Rosseti-Roznovano, cité. Afin done de se, trouvent réunis dans rablis rag la des pensée rgoros fait jusqu'apresent la a ministgatepga capitale, sontghe malveillante quillité publique, dans Finté du pays, ; endagmes pour les tepig sous bonne gagde, el de comm niquer avec A pne époque ques en Europe, où le en Egypte aux e Moldavie, liée à des districts le de Île toutes agissant Losothète de concert, qu'encourager cette conduite les troubler mettre un de de leurs terres où ils se trouveront ; Indes’ par les empêcher d’autres personnes les moyens rapides l'Occident Vornik Théodoré Gouvernement; de commettre de dehors, afin effets de leurs Ministre des affaires au fois Ges­­terme à cet quitter de communication $ont appli­­et en Amerique avec tant de tant d'interèts commerciaux -­­( a asser Re a. uu = a RE | ALBINAROMANEANER lLootiție Viogiasfiiă. A KRONIEARILOR MOLDOBEÏ Istoria lumei ne înfăpoșază adece curioase la cea întăi privire, și pre o deaproape observație. ui debăt după ce, că mai la noi, acest fact Ce reprezentează venit în urma epohei strălucite nația pășea ori spre Ialust, Virgilie, aa Romani Cicero, Ovia, Tacit, Tit­ li­ie, Plinge și alți atăția scriitori s'au născut, cănd Roma era aproape db fie s'au Ce făcuse sclava Augustilor, pentru Așa Pe o scară mult mai mică, șinii barbați însemnați seraturei noastre s'au înfățoșat numai după de uruntele lupte ce à pri nise facturi, cu totul pe nu ni le putem tălmă­­­nui o radicală prefacere, Je compun începutul dar numai din aceste facturi ori chiar spre peirea es­­toate popoarele, seculul scriitorilor însemnați au de seculul cănd napiei, aproape puțin interesantă Romănească, ce la V4 și în istoria Pa­­și pot zice fondul li­­pănă la 1821. A cunoașe ­­­­­­rocirile, fricile Romănii, obosiți la ținut securi întregi pentru apararea cre­­ciii și a libertăței lor, slăbiți în singură vrea strălucită noașe istoria căderei găsim reflectul adevărat lor, nu nuntru, perzănd neatăr­­narea și puterea dinafară, era conți pentru guvernul Fanarioților în Moldova costineștii, mir, Ioan Neculce, va alții se arată ori cu KLUBA chiar la începuul oblăduirei LOD. ani înalintea domnilor străini, ori acestii sănt cele de pe urmă lu­­însulta ne atunce poporul, urele partidelor, ideile, prejudețile, neno­­și puținele speranțe a sfărșitului seculului al Hup, a unei candele aproape ju decipierea simeaților, întunericul ne mai mult Dosoftei Mitropolitul, Dimitrie Canti­­gu Valahia Paciu Greceanu, Radu Popescu și căți­­de un secul, un singur barbat însemnat, a întămpl­ărilor, a nenorocirilor lor, a stării perilor Romănești, spiritul de sfărșit, lumina Ce pe ce întinde apoi asupra Romăniei, și mai ineșe pe orizonul viața fieșe­cărui din prințipatelor, și urmă de pe atunce simțea la vederea perizei nației lor; în se stinge, biografia de la 1711 și 9 negru a patriei. aceesti ultimi Romăni, este a­cu­­a durerei ce oamenii de bi­­ce

Next