Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-06-02 / nr. 41

Gazeta m­elintezăl de Molganin să păblici la Albinei Lănea și Prețul abonamentului ne­am­ Goea- Ma­tei a înșțtiințerii cătet lehrimial în J­ D La Gazette de Moldanie parait à Jassy à l’Institut de GAreilie, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'ahonnément, 98 pias- tres par année. Prix d'insertion, pour es annonses, 1 piastre la ligne, €t aus le Bulletin opisiel, 50 ragau. Anal CĂAG LA LE JGGGluniTuuUE qu 81 152 e-- £ LT LL TT NOVITAMLI DEN NAUNTRU. Divanul obștescu, în seanța din 26 Ghenarie, au potat de legu­re, care întărindusă de pentru creșerea pruncilor părăsiți, să țneșe mi de regulament prin secția HE anecsa litera À, din capitul IP-le pentru copii aflați; fără a să măștini prin aceasta puprin­­ca topi prunci ce să crescu astăzi cu acele mijloace să treacă în azilul tun­­derea articulului HIP­ a ascuis secții, că a telega dar, iar administrația mi privighere acestui institut va fi sub patro­­najul Monast­­ă Spiridon, poate CL va povățui în acele­n, de re­­glementul spețial întărit prin luminatul hrisop țitat mai sus. Păstrarea păturilor țerii au ațănu­t o deosbăbită luare aminte a guvernului. Drept acea, în urmarea de dispozițiilor mai nainte, Divanul obșescu au votatu în altă sesie un proect de avisipe spe­­țială, dupre care să va orăndui un inginerr cu titlu de Inspector­­general asupra tuturori pădurilor, cu științele forestiere, îndatorire de a aplica dispozițiile făcute, și cu și a pune în lucrare o privighere necontenită pentru paza și apărarea tuturori pădurilor clerului Moldovei, el va avea sab à­ra ascultare pădurari cu ști­­ință și i se va răndui o leafă anuală de 7200 lei. Buletinul ofi­­cial cuprinde dispozițiile ncii leguiri. Sfatul administrativ, ecspuina prin Anafora pagubile ce au cer­­cat din asprimea timpului trecut an­treprenorii capitalii pentru în­­destularea cu carne și lumănări. Prea A. Domnu au binevoit a ai încuviința o adăurgire de doă parale la oca de carne vii de 10 la ziua În­­nălparii a­rpinde căte patru lei ielul întregu, care dispoziție Si a­­parale la circa de lumănări, cu îndatorire însă pănă lul municinalu adute la cunoștința locuitorilor. Comitetul sanitar adute la cunoștința publică că guvernul impe­­rial al Aserpii, au scăzut de la 20 la 10 zile terminul de caran­­tină pentru importația vitelor din Moldova în sfaturile care, următoare doă npoerre I Prea A. Domnu, linate au căpătat putere de lege, cu institutul fundat de Prea A. Domnu Grigorie hrisovul din 1 Ghenarie 1852 pentru moșut, mi o ghica înadine BB. Prin secpie mijloactele des­­ - - 5 ..... z F FE­REL.. NOUVELRES DE PIRNTECICEUS. Le FMevamn Général, dans sa séunce du 26 Fanvier vient de votez les deux projets de lois qui Iși ont été soumis, et ces projets, ayant obténu l'approbation de S. A, 8, mais force de lois : „A Plnstitution, fondée par S. A, 8. le Prince en-vertu de Carysobule de I-eg Janvier (852, Grégoire Ghyka, pour une école d'as­­couchement avec une section pour les-enfants-trouvés, seront ajoutés aussi les moyens destinés à l'entretien de ces enfants, en vertu du III, Litt. E. du Ill-e Cha­­préjudice aux dispositions de l'article ShPȘI de la même section, et à condition que tous les enfants aujourdhui par les moyens dans l'asile qui vient L'administration et la surveillance de cette L r élevés susmentionnés, soient etablis d'être fondé. institution, seront exercées sous le patronage du couvent de St Spiridon, qui se conformera à ce sujet au Réglement spécial confirmé par la Chryso­­bule susmentioné. , La conservation des forêts du pays a fixé toute l'attention du Gouvernement A cet efF:t, et à la suite des dispositions antérieures y relatives, le Divan Général vient de voter dans cette session un projet de loi spéciale, d'après laquelle il sera nommé un Infeanieng a­­vec les atiribations d'1nsrestepg général des forêts. IL devra posseder les connaissances de cette charge, et sera obligé d'appliquer les disro­­sitions préscriles el d'exercer une surveillance active sur la sonsegultion et la gorde ‘de toutes les forêts du clergé de Moldavie ; il aura sous ses ordres des gardes forestiers et percevra les appointements de 7200 piastres Le Bulletin publie les dispositions de cette loi. par annse. officiel — Le Conseil administratif, ayaut par Anarnhoga exposé les pertes sen­­sibles que Gintemreaghie de la dernière saison, a fait éprouver aux four­­nisseurs des viandes et des chandelles capitale, S. A. S. a paras sur dans la bienvoulu approuver une auomentalion de deux Gosa de En outre les dits fournisseurs sont dans l'obligation de vendre jusqu'au jour de GAs­­somption à quatre riastges l'agneau entier; le conseil municipal porte cette disposition à la connaissance des habitans. — Le comité sanitaire porte à la connaissance publique que le Sop­­vernement 1-1 d'Autriche, vient de réduire de 21 à 10 jours le terme de la quarantaine pour l'importation des bestiaux de la Moldavie dans Réglement organique Section Anexe pitre, sans aueun viande et de dix paras sur. Gosa de chandelles, ses etats. ont desor- -- - -- -- APCE s RARES - -­­REED à A os adjz SETILISZ.L + EPS. (Urma.) Aice însă curiozitatea noastră rămăne ne­îndestulată. Noi vedem multe minuni a lui Dumnezeu, dar a lor explicație joasă, ori căte am zice întru cine ar putea străbate în secretele Prăzmuitorului: Samănă mult ca soarele să nu fie un focu pămintescu, precum ăl avem noi, căci focul mistuesc, și deacă soarele ar fi o lume arăz­ătoa­­re, oare n'ar trebui să propunemu, că în âormă ar trebui să ce mistueacă pre cine? Deci oare ce este elu, și cum este organizat? Arta omenească au nemerit a invengă așa feliu de ocene, cu care obiectele foarte depărtate le putemu mai lămurit vede o mie de ori mai mari decăt cu ochii, ca cum cele depărtate le amu apro­­pia de ochiul nostru, și căt de mare să cuvine fi a noastră mirare, căndu qu asemene modi vederea noastră să preumble­ze lumi stre­­ine, deprinsă pănă acum a privi numai cămnurile și riurile pămăn­­tile, nu precum ochiului difarmat să înfățoșază, este o mare în­­flacărată, ce preste discul său să arată oare­care pete lunecoase, ca nișe insule preste un oceapu de lumină. Unele dintre ele să mișcă, totu în egală depărtare una de alta de la o marginea dis­­cului cătră alta, și după un timpu egalu CB întoarnă regulatu la partea între spre a călători ca mai nainte. De vice lămurit s'au fost înțăles, că­ci scarile nu stă locului, MC să învărte­­ze în giurul său, precum pămăntul să întoarce NS numai împregiu­­rul soarelui în cursul oșii sale, unui anu, ce în 24 oare și în jurul Dar cele ce pe a noastră mică lume, unde scurt timpu trăimu, să plineecu în dos ori 12 oare, ne globul cel marea soa­­relui țăne cinci sute cinzăci dos­oare; se au­dea ce la noi este o zi-noptime; acolo ține peste dobreli mi șepte de a poastre zile. Petele tunecoase a soarelui, care uneori peru chear în mezul stră­­­ inu­uSare-­­ este neputin­­aceasta, ar fi chear numai propuneri, lucoarei, noci cu căt mai mult să observelză, arată căteva deocesiri. Unele săntu de tot negre și congiurate de un primbu pal­lu; altele, tului! De demult prin acel agitoriu s'au fost însemnat, KB spa­ n'au pr'un mezu tunecos, ce preste totu sănt sure. Deasemene în

Next