Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-07-30 / nr. 60

„­­D­rLănea Garnita de Morțani­ să păblică la mpiitatul Angine și Gosa. gruiul abonamentă luat pe anii 98 lei, înștințerii căte l­ei răndul, în Va­lentinul oficial a 50 parale , e­­­ . pias­­ tres par année. Prix d'insertion pour es annonces, I piastre la ligne, et dans le Bulletin oliciel 60 paras. ------ Le ee pCoi 30 iulii. 55 La Gazette de Moldavia parait à Jassy à l'Institut de l'Abeille, tooțu les Lun, et Jeudis. Prix d'abonnement, 38 LLD-DI 7 " 45 -3 ()D'nn- - ȚȘ.ARA R.aOM.Ă N E A ScCD. Un suplem­nt a Gazetei de Bucureși din 17 (29) Iulie, frii­n­­țază: „Ecselențiea Ca D. general an-șef a­l armiei de ocupație în Prințipate, General Adiutantul prințil gorteacore, au sosit țepi di­­mineață în 16 Iulie în București în curtea caselor D. Mare „Logofăt­­en ”, care ce pregătisă pentru priimirea Ec Sale, sta o granție de onor a miliției romăne, avănd în fruntea ei muzica mi­­litară. Exec. ca acompaniat de D. Spatarul și de stabul Domnesc, au trecut în revistă alte trupe, au priimit raportul și la întra­­rea sa în apartamente s'au întămpinat cu respectu de personalul Impărătescului general-Consulat și de mădulările sfatului. La 1 oară bună amează, S. prințul omnitoriu au făcut Cce. Sale D. general au-mei o vizită, care Eche. La îndată au și în­­turnat'o. A doua­ zi au priimit Prințul ne Hoeocæ. mitropolit, ne­clerit, pe DD. Boeri în corpore, și toate dregătoriile. Căteva ca­­pe mai nainte de căt D. general-comendantul, au fost sosit Exce­­lențiile lor: DD. general-adjutant de KRouesse, șeful stabului general, gen-maiorul Buturlin General-cvartirmeistru, Gen-maior mi­c general-sintendant Fon Satler, și actualul consiliar de cvar și director a canfeleriei diplomatice a x armiei Imperiale, D. de corebue, în 15­­27) sara, au sosit Eche. S. comandantul corpului ax A­le de infanterie D. Daneberg wi Ecs­­lor DD, general-leite­­nant de Sopotovechi, șef de artilerie, General-maiorul din suita M. S. Împăratului, Prințul Urusof,­­ Gereral-maiorul de Cerbinechi și capitanul de gvardie adjutantul M. S. D. Voskcore. În 21 fex­e, au sosit la Bubureși Ecs. S. D. Contele Teodor Orlotă-Denisura, general-Maior din suita M. S. Împăratulci­nosupina din Rosiea. Ece­ea de curănd s'au numit ataman a regimen­­telor de Cazaci din armtea de ocupație. Dardanelilor, împarțialul că, un giune refu­­git, dintr'o familie bună, D­­estefano, arestuîndu-se la Con­­stantinopoli Neapolitan „Luci­­fero” spre el, s'au determinat a ce lăsa să moară de foame. Toate anevoințele vice-consulului Neapolitan spre a'l îndupleca să se lase rău, rămaseră zădarnice, și capitanul vasului porni cu trista perspectivă, de a arunca peste puțin timp un cada­­vru în mare. De la Erzerum, raportează că trupe Rusiene se adunau spre marginea Armeniei. Gazeta „mperțialul de Smirna” din 15 gubernator, după cum ce propune,­­i Dl. Iulie s'au pornit spre Constantinopoli cu trupele de contin­­gent. Ca șai ape 11 vase închiriate pentru transport. Astă es­­cadră se compune din 11 vase de resbelu, cu trupe de pe uscat iar alte două vapoare Egiptene, vor trasporta la Constanti­­nopoli a doua divizie de trupe; tot odată se mai pregătesc în pripă două vase de linie.­­ Comanda a 12 mii trupe Egip­­tene, o va lua Meneci­ Ahmet-Pașa; aceste trupe se vor su­­pune carantinei aproape de Constantinopoli. După cum se zice, ministrul de rezbel și marele Vizir de acuma, se pregătesc a călători la Șumla. Cine va purta postul lor nu este încă­­știut, deși se propune că la postul celui întăii, după dorin­­ța tuturor se va răndui Riza-Pașa. D. Poartă au luat în servițiul său un număr mare de pi­­loți esperți, carii cunosc bine Marea neagră. esbutiră . (3) Iulie, planul tru ziua trece peste strămtoare, și transmutăndu-se a'l conduce în Siciliea va rezerva un post zice, se de Smirna că Ali-Pașa ue și prin pregur, s'au demisionat au purd­es Porți, Șechib Efendi, foncționează în politia și provinția Smirna, tărtarea populației Turcești asupra sporind, mi atăt Creștinii căt mi Iuden­ cazul unui rezbelu; prădăciuni în poliție și s'au istorisește pe bricul mai înalt. Flota inundat la Constantinopoli, unde, districtul pe toată 18 (6) a­l trăda giudecăței; Comisarul Egipteană la de din postul de provizoriu­ ca gubernator au mare îngrijire pen­­Scriu de la Damasc, acei nemusulmane se întămplau mai că în­­ar fi Turcia. După o corespondență particulară de la Constantinopoli din 9 Iulie, se căpătă de acolo o noutate din cele mai bune pentru agricultură; și aceasta este că, nouri întregi de lă­­custe, s'au aruncat în mare în sborul lor, de cătră un pu­­ternic vănt din Asiea. Ele erau atăt de stirpitoare, încăt, rodeau recoltele și lăsau arborii fără de frunze ba încă și păr­ de scoarță. Acel vănt le-au fost nine spre mare, un­­de ce înecără cea mai mare parte; cu toate aceste, căteva DOMNN ----4.-- E” - MINMRU ---tu:u stepa - NEGOȚUL PRINCIPATELOR DANUBIENE. Preerile noastre au atras, în încungiurările de­­apă, o deosebită luare aminte a Europei, și se făcură bugetul debarațiilor intere­­sande în toată privirea. C­u toată neîndemănarea navigației la gur Dunărei, cășunată Mai­­ în ietu­ani din răvărsările de apă și adunarea arinișului, a întrat în luna iunie pe la gura Sulina, 143 vase de negoțu; în­­tre acestea erau 63 sub bandiera Elină, 24 Engleză, 9 Austriene, au eșit 176, și anume: 63 Eline, 32 Otomane, 21 Engleze, 21 Sarde și 9 Austriene. .. În acest cursu au urmat căteva vas­trăn­­s înecări de cari­u, cu grăne­zi mari (popușoi)­­.Gazetta Semi-oficia­lă din Bucureși, publică un cont­ren­­diu în estrad­­a departamentului de Finanțe, din care se lămure­­șe că, valora tuturor obiectelor, ce s'au importat în anul trecut 5 „ în Romăniea, se știe la 50,627,580 lei, 24 nap, iar a celor es­­portate, aa lei 104,419,134, map. 18; prin urmare esportațiea au covăr­­șiit ne importație cu 53,791,553 lei, 34 parale. MIPINGA COMMERCE DES PRINCIPAUTÉS DANUBIENNES, Dans les circonstances actuelles, ces. Provinces ont attiré l'attention de l'Europe et sont devenues le sujet des recherches et des obser­­vations des publicistes Nialgré les difficultés, qu'éprouve iei la navigation du Danube, à la suite de la crue extraordinaire des eanx et Ghengoguement des bon­­ches du fleuve, il est entré, dans le courant du mois de Juin, par Sop­­lina : 143 batimens de commerce, dont 63 sous parvillon grèc, 24 an­­zlais, 9 autrichien &, et il en est sorti 176 dont 63-grecs, 32 otto­­mans, 21 anglais, 21 sardes et 9 batimens autrichiens. Cet intervalle a été malbeureussement marquée par plusieurs avaries, naufrages et pertes de cargaison en céréales. La Gazette Semi-offtcielle de Boucarest, publie pn somrte­­rendw dp Département des Finances pour l'exercice de l’année 1852, H'entresulte que la valeur des objets importés en Valaquie monte à la" somme de 50,627,580 piaslres 24 aspres (le franc à 3 piastres), et ține l'importation s'est eie„ee pltoaliurul piast: 18 aspres; par son­­sequent l'exportation a excédé l'importation de 53,791,553 piast. 34 aprges- LT

Next