Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-09-17 / nr. 74
l'auvra de Moldania să păbline 42 neptael Alvbinei lânea și Goea Tonul aponemnendelei pe anz %S le domuințerii libre 1 lesmindonl, în sptifinal officinals parale — Ærul XX -- +? N ---3--G6-65 — gol 17 SEPTEMVRIE. EEEES - a m) ... N == Furcia. Intre Turti ai Europei urmează adeseori atacuri co pioase. Trei Franțezi și o Franțeză s'au tăet în zilele trecute la o cacine de cătră Terii, în multe bucăți. Vasele de vapor aduc necontenit 1ovne din Asia, care ce espeduesc spre Șumla. La Constantinopoli se răspăndise auzirea, că doctorul lui Omer [lama au voit să'l otrăvască, însă Omer-Pașa lu siair abea însuși paharul, după care în curănd au murit cu simptome de înveninare. Ce încredințează, că comunitatea israilieană din Constantinopoli, au propus guvernului un milion de lei, ca contribuție pentru cheltuelele estreordinare de acum. Acestei pilde, ce zile, că er fi urmat și serviliții din Smirna. „Imparțialul de Smirna” raportează din 26 Arguet că de la Salonic au a ce mai chema la apme 60,000 redifi. După o corespondență de la Varna dintră Gazeta de Trieste, întregul corpus de sub ordinile Omer-Pașa se compune aproape de 84,000 soldați, din carii 19 August căt. 37,000 sunt înșirați pe marginile Dunărei. Din Serbiea se scrie că, guvernul au oprit a se vorbi multe porimi ce despre Prințul Mihail în circul Valjevo carile au fost egitat de neadevăratele zise. KR prințul apare să intre în Serbiea cu trupe simgriete, și că s'au dat de urmele autoriuluii acestor răspăndiri mincinoase. O corespondență de la Constantinopoli din 25 August adresată cătră Wanderer vorbește de oarecare fapte, după care s'ar prevedea o schimbare în ministeriu, însă, corespondența adauge KB, după ori mi ce caz, asta nu va urma înaingieririi Suedezi.te de a se priimi răspunsul cabinetului de S. Petersburg la cele din urmă rezoluții a Divanului. La Gazette de Moldavia parait à Jaséy à l'Institut de l’Abeille, toous les Lund etlețiis, Prix d'abonnement, tres 98 pinspar année. Prix d'insertion pour es annonces, I piastre la ligne, dans le Bulletin officiel à 50 paras. 1853. et - paigmaistrul usucrga. M. Ca Împăratul au sosit în 15 Sept. la 6 oare sara, cu cel mai mare entusiasm din partea împoporărei, la Olmuț. „Gazeta de Temeșvar” din 14 Sept. anunță: în 8 Septemvrie ziua nașterei Sf. fecioare Mariea (patron a Ungariei), s'au aflat în depărtarea de o oază de la Orșova veche, sub muncelul Alion, pe teritorul regimentului Romăn de Banat, în apropierea șoselei Romăne, de cătră C. K. Maropaschrop Titus de Curgher, însărcinat cu misiunea specială, de a căuta inerginile coronei Ungare, sub o adăncime de 2% palme în pămănt, o ladă de fer, cuprinzătoare de odoarele sfințite. Noi vom publica detailurile de cercări făcute pen- Tru descoperirea acestor însituii prețioase, precum și circumstanțele, ce au prilejit a lor descoperire. Prussia. Î. C. Î. Arhiduca Leopold, venind de la [parale la Drezda, au sosit în 10 Sept. la 11 oare în Berlin și au tras la palatul peneci. În suita sa se află generalul de Naghi și capitanul baron Stenglin. De asemene au sosit în Berlin, Feldbaron Hes de la Viena, împărătescul gen. leitenant Rosian, men, adjutant a M. Sale Împăratului, Grinoald, de la San-Petersburg, și împărătescul ministru de stat și de justiție a Rusiei, contele Panin de la Drezda. Generalul Franțez d'Alenvil au sosit în 11 Sept. cu mai mulți ofițeri Franțezi la Berlin, spre a asista la manevre- Tot pentru acest scop au sosit la Berlin mai mulți ofițeri Belge an ç ia. „Patriea” panopreezi că: M. Ca Împăratul au purces În Gazeta de Augeburg se vede o altă corespon în 10 Septemvrie la 2 oare după amează-zi de la Diepe spre de la Buiuchere, care zice ca și Constituționelul, că, Jood Redclif nemulțămit cu pozițiea ca din Constantinopoli, ș'ar fi cerut rechemarea. De aseminea se pretinde că și D. de lucur pu va .să acea capita le corpusului de gvardie și acelui al treile de armie. Sen-Clu. In cure de două zile au fost politica Diepe teatrul serbărilor de luarea de adio, la care s'au roase cete de oameni din anponiepe întrunit numeși din depărtare. Cu două zile înaintea a s'au făcut alergări de cai, la carape i nt făcea ș u AVINI MONANEVICI iv D Gore - Lugifără, Pupa Vovăeluz.o. (urmare). G Temere.d holeră în Franța, prin măsurile ce au nevoit a se lua comisiile mulți oameni picați în boală din cauza fricei, au se atăt în privirea persoanelor lor, căt și în ivirea Purilor, la nișe îngrijiri de curățenie neobicini și care nu se vor dobăndi nici olată de la dănșii, sul cel mare ce au produs ea, în prinirea igienei. Dar foloîn anii 1842, 1819, n'am putea compensa crudele nenorociri ce am suferitu. Demi aerirea de frică este bună, nici una din măsurile ce comandeă interesul sănătăței publice. ce potu produce or JUFUCIIZ PULLEIQUR., (spite). Ba crainte du choléra, rag les soins qu'elle a obligé de prendre, « produit: en France d'heureux effets. Elle a donné de l'activité aux sommissions sanitaires, Beaucoup de wens atteints. du mal de la peur se sont soumis, sur leurs personnes, et dans leur intérieur, à des soins: innasontames de propreté qu'on ne: peut: jamais obtenir d'eux: Mais le grand: bien qu'elle a produit: au point de vue de l'hygiène, pendant les années. 1832 et. 1849, ne saurait que. nous lui. devons, compenser les pertes cruelles Tout en se tenant, en: garde. contre: la peur, il ne faut: négliger aucune des précautions. que: commande l'intérêtide lasanto publique. Pour mieux faire. comprendre, trat le bien que peuvent faire les organisa lions, médicales, el: les sommissions sapitaites préalabiemem organisées, la sommission sapitaige centrale dont săb, Jiaius membre, et les sonditione d'admission: dane son sein. A Paris, în potrina ei, au produsu efecte fericite. Ea sanitare, pentru ca să dau voiu nomeni ceea ce au făcut comierea .utu.. au parte, la mai sine a'nțelege folosul Ce 1818, au pusu în mișînsă nu trebue à pe'negriji san igtară centrală din cafea” E L amiciile sunt are organizate da, condițiile de priimire pu cergul mi ca vreme, je rappellerai; ce, que. fi en 1849, la, parte ori ce medicu, bpare profesează și esercitează cu tempi gate ivut, médecin qui- exerce, dițnement: sa- rgofession, est mogalement te-