Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-09-21 / nr. 75
l'aura de Molicănui cs ne iplrila Albine: lanea și Goea Porții pronamentală spolei 1 lii Aesprendra, în berșinăl oficial a paralei AXE Turii 21 SEPTEMVRIE. es annonces, É dans le Bulletia officiel à 50 paras. z PDr - lnșșiințerii nbre La Gazette de à l'Institut etJeudis. tres Moldavla paraît de Gabeiite, toous À Jassy les Lund Prix d'abonnement, 98 rilepar année. Prix d'insertion pour Iriastghe la ligne, «t 1853. T pe fia. O corespondență a foaei Sun întăresc toate nuitățile de la Constantinopoli publicate de cătră Standard și mai adaoge încă, că Englezii sunt acolo mai tot așa văzuți ca și Rosiși satire atătenii; în contra lor se fac caricaturi zăcăt și în versuri. Se vorbea pe lăngă aceste de demisia Lordului Stratford motivată de pozițiea care nu o mai poate subținea în Constantinopoli. Pe la 15 Septemvrie, se așepta rezoluțiea guvernului Englez în cauza înlocuirei sale. „Gazeta de Crai“ a Turciei din 8. Sept. cuprinde un articol oficial despre starea de cumt a crestiei Turco-Rusiene, în care se amintesc mijlocirile făcute de către cele patru puteri mari, a cărora rezultat este proiectul de notă combinat între cele patru puteri, și în caz de a lui acceptare din partea Porței, dezertarea Principatelor, după care 1. Poartă ar avea trimete un ambasador extraordinar la San-Petersburg. Cu toate aceste, fiind că proiectul, deși compus pe baza adresei propuse din partea Î. Porți Prințului Menșchov, pe la finitul petrecerei sale aice, cuprinde oarecare punturi, carea deacă nu se vor limpezi mai de aproape, ap pute lovi în driturile de suveranitate a Sultanului, pentru a cărora păstrare s'au făcut atăt opintiri și înarmări, apoi Î. Poartă au hotărăt a'l accepta numai cu adăugirea acestor interpretații date de cătră Profiră și dons hăriuirea unei închizestuiri puternice și ldievle din partea celor patru puteri mijlocitoare, porte ce citează sosirea scrisorei M. Sale Împăratului Austriei de la Viena și răspunsul făcut de Sultanul. Acest Articul ce încheie cu observațiea, că I. Poartă considerănd asemene stape a lucrurilor, Ba rămăne păn Ja o altă hotărăre, în a ei poziție înarmată de acuș. În 6 a curg, s'au trimes la Varna pe vasă de vapor turcești o parte din trupele Egiptene, de mai mult timp staționate aice. Garnizonul de Constantinopoli, precum se încredințează, se va compune din trupele ausiliare de la Tunis și Maroco, și fiindcă cele dintăru se compunu din 20,000 apoi Gazeta de Trieste” calculează că, atăt Beiul de Tonio, precum și Împăratul de Maroco vor ajutora pe Sultanul căte cu un corpus cuprinzătoriu țifrei de mai sus citate. A putăcgi a. M. Ca Împăratul petrece în necontenite manevre la tabera de la Olomuț, însă îndată după priimirea înștiințerei despre sosirea coronei Sf. Ștefan și celoralalte insignii Ungare la Viena, M. Sa s'au înturnat În 19 de la Olomuț la Viena. A doua zi la 11 oare dimineață s'au întrunit la curte pe lăngă A. C. 1. Arhiduca Albrecht. Eminențiea sa Cardinalul Prinț Arhiepiscop Șitovschi în fruntea Episcopilor și a clerului Ungariei, comisia și deputațiea ungară, însărcinată cu transportarea odoarelor, toți generalii și corpusul ofițerilor în deplină uniformă. La oara destinată au mers deputații rea insigniilor, la biserica zența însărcinați cu cruceparohială a curței, unde în pres'au deschis visteriea spirituală. Corona și celelalte insignii s'au scos din o ladă mi s'au arde de cătră deputații ungari în sala ceremoniilor, și s'au așezat acolo pe mese acoperite cu catife alăture cu tronul. Seceni globul imperial și nunțul Paul Esterhazi ducea corona"” contele Franț Zici mantiea, contele Fidel Palăi schiptrul, contele Lui contele Ioan Cheglevici spata. Anunținduse săvărșirea pregătirilor ordonate, M. La Împăratul au trecut în sala ceremoniilor și s'au baldachin, ocupănd sinta locurile orănduite. După rostirea s'au denumit gubernator potrivit cu înpregurarea, mi apoi s'au re- Pașa, acel de Sivas la Curchezan, și fostul gubernator de tras la oratoriu. Insigniile regești s'au dus de cătră tot acei X epiteropiaa Ismail Pașa, la Sivas, deputați, însoțiți de comisiea și deputațiea ungară sub este Trapezund în locul în probe însămnătoare Comisarul estraordinar pentru Anatoliea. Mai des parohului de curte Ismet Pașa, unui cuvănt de cătră I. Sa lui Sarumpăratul au răspuns așezat pe tron sub I. Arhiduca Albrecht, M. SalmG . , Egee-Egee SDS —— mg Storile, d a face canalurile plombs, acoperemintele caselor, pavelele, mi canalurile (ruisseaux de sopgs) pentru ca să oprească starea pe loc a apei, cauză foarte gravă de nesănătate. Ea invită ne oameni a'și ținea apartamenurile vegetale or a depărta povitoacele negre buincoase, a curăputele lor în cea căt s'ar putea mai bună egare de desa ALBINA ROMANEANCA — "092 À Senece - - „ LPO A PROCR D TP RTS EP Pțrgrovemă, ppurățită., JOUVIRNE PUBLIQUE, (urmare). (suite), poiite aux autres médecins, et aux naritantu, le résaltat de ses enqu à purățirea caselor și a drutes, à savoir; que la propreté, l'assainissement des maisons et dé la cele mai voie publique, sont les meilleurs pres-rvalifs du choléra, et que l'on est Acurșată de adminicrpantea superioră, comisia aceasta făcu cu Secondée par la administration supérieure, cette commission fit sonnosbut celoralalți medici, și locuitorilor, rezultatul concercetărilor lor, adecă: că curățeniea, vine prezervative în contra holerei, și murilor, 4 că cu cătane respiră cineva este mai curat, cu atăta e mai ațim e spus boalei. A îndatori pe proprietari, a aduce 'n bună egare zidipise caselor unde umizeala întreținea pentru zei fie care a salpetru, umblăproprietariu, les de curățenie, a le aera, spăla cu apă clorurată, curăți și torile (les » - V . - d'autant moins exposé à l'action de cette maladie, que l'air qu'on gespire est plus pur. Elle engagea les propriétaires à faire réparer les mage de feurs maisone, salpétrés par l'humidité, les fosses d'aisanses, les plombs, lestoitures, les pavés et les ruissaux des cours, afiu dempêcher la stațnation des eaux, cause ehtgemement grave d'insalubrité. Elle invita les locataires à tenir les appartements dans le meilleur état de propreté, à les aérer, à laver fréquemment, et autant que possible avec de l’eau chlorurée, à nettoyer les latrines, et à faire enlever régulièrement les fumiers, les débris dus vegétaux, à se defaire latrines), și a'și rădica regulat gunoaele de prin ogradă, rămășides animaux inutiles, à faire balayer et laver la voie publique et les ruisseaux, et à se sonfogmeg eplin en tous points à ce qui était prés- 3