Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-03-22 / nr. 23
- 6mer Pois, marile meustru transportat trupe la Volo, cea qui un eteamer Franțez. re. enr pe a preia liiulei lițe regele pentru acele Ccăător arsă, la o epohă de înbășinat. Greșiea mi Arena, ce | Mi compt ! Datiumaius pările N -I. Poartă puiterea sa, două pupturi în portul de că acolo Englez au nstrul e previzionată cu ca de de Epipoi. Treșiei, ce de înpărteși de ea, aștepta puternice de acolo întărire, vin pănă la priile de vapor, au stat ertului, au ingrat vănători, 3 Maprie, corposul Un steamera zite, Ai Abas Pașa, se Notificănd prin ii vor urma pe aetă hotărire pătră Poartă, Sultanul au declarat că, logodnile și stipetacia ăși va priimi pașaporturile. Se anunță de aseminea rescularea Freantiea Doctorii și elervii de medecină, angajați pentru servițiul orșiei din Orient, 11 Martie spre Tulci, cu nume Ianina urma foarte puțină nelinițire, fiind Albaniea sub comanda at Zimir Pașa. Șapte vase de vapor s'au primit la Alecsandriea spre a încărIADEPENDENȚA BELGICĂ cuprinde următoarea corespondență de la Paris din 11 Martie: Obiectul înprumutului după cum au fost astăzi mai mare preocupație a publicului. Acel mod de subscriere națională, fără îndoeală fi o lucrare îndrăsneață, și deacă va tăgădueste apuma nemulțămirea 40p. Eb numai cănt elementul neapărat a ori narțială, și care mare Ite lăngă aceste, încă un obiect A conversațiilor de astăzi au fost, o oarecare umbră de neîncredere, ce au început a caracteriza relațiile puterilor germane și a guvernurilor alieate de la Occident. Un articol a Constituționelului, subscris de D. Cezena, și carile, după cum cred este scris în totul sub o ispirație semi-ovidenlă, ne arată destul de lămurit acele dispoziții, și poate să dea puțină adeverire vorbelor însămnătoare, ce de-alată ce priveau de puțin serioase și care însă, de căteva zile s'au răspăndit încă și mai mult, arătăndusă că, două tabere s'ar statornici, una ue Pia și alta pe marginile Piemontului, cea întăi comandată de marșalul Magnan, și a doua de marșalul Castelan. Localul acestor două tabere, ne spune destul de bine, care ar pute să fie viitoarea lor destinație. Se vorbește, a se rădica în onoruru lui Dumesnil, surnumit Picor de lemn, de la Vensan, și a căruia văduvă personal atăt de onorabilă. se găsăște astăzi directoriță a casei Legionului de onor, la S. Dedis, în bronz. D. general Șiram, senator, vechiul companion de arme a lui Dumesnil, va fi prezidentul comisiei. O statu. În consiliul miniștrilor după cum se arată, s'ar fi vorbit pentru suprimarea tuturor manualelor, nelăsăndusă în vieață de către Monitorul Universal și Patriea întrunită cu Constituționelul. Se da drept peron numărul crescător a abonaților de la Sieclu și Presa. D. Persini, înfățoșite trupe nouă esbuti, după cum toate necesar a o ase dul acela, că au făcut să resară banii, putem 10,000 numai detera muniții. La detașameaoameni găsăsc „Vasp” Preveza, au însemnatu D. Mezarcu, mi cee în unu terminu, în care etapa a trebui să în îlătoare, aproșeze șirturii că, guvernul eeu e MOONITOGUL 12 Maprie cu totul crpuin de insurgențiea Gretească cuprinde o listă de alcătuire a armiei oriMarșalulu Deacă gu rrlurile sale două nu va da asupra acestor regetalii Canrober divizii, comandate de veniul Greciei, mulțămitoare. D. de rezervă sub comanda prințului Napoleon părți din Tesaliea; un sac de vapor fran regimente de infanterie, țez, viind de la Constantinopoli, și se zice după cele din urmă puoutăți că, ar baterii, fi adus nișe depeșe amenințătoare. După cum arată PATRIER, denumirea O altă corespondență adeverește zisa Înugiun de rezervă, dată diviziei comandată zărirea ietmului de Galipoli, și zice că, de prințul Napoleon, trebue că, aceste trupe vor forma vorbele atingătoare despre citadela sus și foarte bine a rului Napoleon vor fi cele intăi în Apres sunt contrazicătoare. Se pretinde trebuințate de teatrul rezbelului. Patriea - c impusă din 2,000 Albanezi, se asamănă cu vechea gvardie a Imperatorine și că ea ar fiu. din Epir, un sei , de și a se că una franțeză ancorate fi 6 regimente Corens ce spune că, purtesăse din Constantinopoli, roase aprovizionări pentru spitalurile umel au făcut tot ce Două steamere spre a înpedeca asigurări la Pireu, vipturi și să intre în pe priimite turcești unde ți Din o divizie ca supușii Ser- Arno, comandantul anșei, mi bosche, de rezervă, unei ralului foreț, din leagă în aceea an viza, apoi, cel de aa, și de că, prin urmare se de la Bitolica. Cinci mii de turci tre- se înțălege de sine, chiar tu numărul din se vede că, Astă armie puțin el rezervă și Pireu, alta Engleză, ce asigură, nu 5 batalioane de Bareteamerul cu de asăminea de la elis spre au pur va ave sub un corp pe sub comanda gene de cavalerie, și 12 în fiecare bătălie, va număra să se va avea din pămăntul lor. 14 de înțăcea meritul Cele mai combinație firul acelui proiect, D. Fortul Fuld și Sen- Apno, voeau suprimarea lor, iar cei alți 3 miniștri au votat contra, s'au mărginit în aceasta. Vedem într'o corespondenție de la Paris. Propunerea puriei la Preveza, două corvete însămnate persoane speculative, după cum că în 3 Martie, D. Hubner, sinistrul Aust - ce + ..L. „lalLAN. TRIST ven TT - 91 - + lana ce desfășură aără Chapp pe numai boemul dar iubită si meria, încăt lasă pe Vas la norocul seu, căruia in avate, se îndemne ue vecobira a'l alurga, FAP orbului de mănie, să i se întărie în Inime, resbunareaști agunce Oh facă părn răutăței sale, resbunănde și și penorosind ne ridicolul fiiu . Torasingurul personogu ne ne arată un sentiment frumos, împărțind pănea cu seracul. După aceasta apoi, el o părăște la boerul întâi pre încărnat cu iubirea de sine, ni civue o mulțime ce din porecire arieta se contraște de la ascultători și lucru curioz, albul îndrăcit esbutește Ta pe lesne a birei un boer, Ba încă, ăl fac crembri conul unui să agiungă pănă la ANA credulitate, AN 4aăt, fără să iee în o de aproape cercetare, aținăie mărturii, nu și părintelele în cure de jirul cu prăta slăbiciune, fără cea mai mică părere de rău seau îndosan, wa istonește din casă, și ie ne Lăzuri„ de fiul ce pere ca să ai vă cui zice „calino martele calicului, și căntecile destul îndurarea satire în față, se tăișem ideea ce ne dă prin asta, cu țeranul Romăn ar prigegui și a fi plecat mai mult că Tos ghidușie, de căt cătră bompătimirea osvritalieră ce l'au carabterizat de seboli,ști ce subm a doua persoană a piesei, ne Lăzărilă. Deacă este adevărat că, critica trebue să privească o lucrare din toate părțile sub Ra! pe lângă poliloghie așu întreba: ca ce oare va pi sicear Andrieux, cănd și ne consiliează zicăndi „întocmai hainele tase să fericirea altuia seau su iulbire macar și la fericirea telui tonic fii cu așa pe pmvite să ns oboseși cu nedrepturile gemea, ri, le anegoeage mai ales cu desprețue și micile spiumfiri ale epigramei și ce vezi ba, nicii odinioară, pentru nimic în lume, să aluturez cu Convingerea ta, nu lunrezi mai întrecel princip înăscute în Lăzărilă, și ne urmă să ascultăm toate insubordinațiile, rălele deprinderi, încăntările și descăntările soartei cale, pănă știa ceea care, singur de ne-o spune, la urmă vine că el preferează mai sine să alerge pe cămin! ș'apoi, boiu încheia cu singura întrebare: care'i pare scopul moral a piesei ce după căt se pare ar fi trebuit să'l auzim din gura lui Lăzărilă? în ce stă ne treabăm principiul exprimat reprodus, că adecă, surcica cu sare departe de trunchiu; de ce să mai vedem la început frumoasa debut de sentimentele ce par după a bue să întipărească frumosul idealului în icoană ? Poate acesta i Ka, juninnmea imitătoare să se deprindă a găndi, că nimic pe lume nu e mai vinu decăt viența vagabondă și de popoară societăței? Să ajungă ace convinție că, rău și fără cale omenirea au eșig din egarea vardoriemului? și Kle, de căt CB Ce supune regulilor societăței uneori cam grele, mai vine să ce lepede de fericirea ce o dorea cu înfocare, și să rămăn car în conlițiea cea mai de rănd? În adevăr, deacă toate aceste 1% constituat și HOT să constitueze estetica și moralul, apoi Balzac avea rezon să zică: Qui peut tout écrire, arrive a tout oser „bine toate toate să scrie, poate să și îndrăsnească toate. Aliquis, cerca 4ăc N ani ăși a! A40K droiile.” Dână aceste, ce lăsăm de elenile și pisele se lăsăm scena curioară de cimpoesie prin care ăși atrage țeranilor căutăndule de fericirea ce cănă rescolească liniștiul Cofurt înfățoșază, apoi, spre vei scrie, kaste ka, Tos arta dramatică, încă, x é “ A sn pumnal, nu deca o lovitură de ce folos să cu niște măr scuti de a ne dă regulile pernevinovației oescrespăn ca, gaude moarte în linispiritul a mai auzim les ce ns în piesă termini greu de cel de ne spunk rpad al artei literare, ă6uNn