Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-04-01 / nr. 26
102 întări Vidinul și mai ales artilerie a, luate prin proporțiile înspăimăntătoare în puține zile de la sosirea în București care ajunsese revolta, în mănile unor bar lui Fund Evendi, trupele Rossiene, ue era finanțiară a Austriei, dați lipsiți de capacitate, de principuri și însărcinate cru ce cauzează destulă nelinire. Administrațiea au întărit prin un act hotărător, rezoluțiea de a conteni de acum înainte cu daca trupele a conlucra în caz de nevo turcești, întrără în Țeara Romănească, și'n unire, restatorniciră orăndeala. Trupele Rossiene ne fură priimite cu mărturisirile de cea mai adevărată multămire, în loc de a fi fost pentru țeară o greutate, după cum au prezendat'o aceasta căteva membre a ambelor camere din parlament, din contra au fost o făntănă de bunătăți pentru popor, plătin toate lucrurile de consumație cu prețiri foarte mari. „Astfel nu este, în căteva cuvinte, adevărata stare a lucrurilor din Țeara Romănească, și fiindcă eu atunce locueam În București mi am fost încă prezident Epopea în circulație a hărtiei monetare. Uneltele neapărate pentru fabricarea bancoțetelor Visteriei, a asignațiilor Ungurești ș. a. tiparuri, matrițe, petre, plăci de aramă f. s'au nimicit în zilele aceste, în ființa unei comisii rănduite ad hos. Subscrierile la înprumutu, ăși urmau cursul lor, însă, era încă cu neputință a se arăta suma totală a subscrierilor făcute. S Hepmanien. (Încheierea adresei D. Home .fenin?)dustriei sale manufacturiale, iar prin reducerea porturilor ei, a fi bune pentru comerț, Țeara Romănească, din starea de sărăcie, trecu la aceea a propășirei înfloritoare și la o mare însemnă- Acesta era gradul de mai tare comercială. închintare și fericire Tema Romănească sub protectoratul Roșcănci la 1848, un pare de persoane ezaltate, prin auzirile turbusiei, care număr rărilor ce se începuse prin deosăbite punturi de pe continent, găndind că sosise și momentul punerei în lucrare a himerilor lor, traseră în partea lor ne soldații garnizoanei din București, și însoținduse cu o parte din clasa lucrătorilor și a nevoeșilor, proclamă că comunismul: „prințul Bibesco, atuncea Domnitor, neapărat că nevoind să atragă asupră și respunderea vărsărilor de sănge ce ar fi rezultat din înprotvire, abdică tronul și se retrasă în Transilvaniea, partea drept judecătoare lăsănd țeara în puterea rebelilor. A luptea de moral, trimisără Imperatorului, o adresă subscrisă de cea mai mare parte a locuitorilor, în numărul cărora figuram și eu, cu rugăminte de a restatornici doeasa ce ce înlăturase orănașa de necuviincios; ear Imperatorul, reamintidu'și tratatul ce exista între Țeara Romănească și Turtiea, tratat a căruia punere în lucrare El o garantuise, cănd s'au declarat de protector a acestei țeri, învinte chiar de a priimi adresa, și invita să ne Poartă a primire în țeară sprijinul seu, sprijin pentru care priimea pe tot anul un tribut. În urmare dar, Soliman Pașa au fost țărei Romănești, în loc de a pune în lucpape ordinile Suveranului seu, dudumăna cu rebelii, și fără se descuviințeze în totul lucrările lor, alcătui un guvern provizoriu, compus din trei membri aleși între revoltanți. Între aceste, Imperatorul Rossiei, în cunoștinți aduse de pozițiea cea tristă a țerei, ceru rechemarea lui Soliman, și în urmarea anei cereri Împărătești, Fuad-Efendi se trimisă în locul lui. Pănă la aceasta, lucrurile ajunsese în București dalea unei mare vătră a urizei. Amenințări de a se supune tot sub foc și sabie, se rosteau în gura mare și fără nici o temere de cătră populațiea înfuriată. Oriși ce trăgănare, ar fi putut să tragă după cine urmările cele mai nenopouire. Din această cauză, cănd Fuad-Efendi sosi de la Constantinopoli la carantină, el în la Galaț pe generalul Diuhamel, comisariul Impărătesc în țeara Romănească, carile are ordin să'l însoțască spre a fi față a poliției, după restatornicirea orănduvoeam să vi le trimit, pentru ca apoi, Sinioriea Voastră folosinduse de vreo circonstanție sau ocazie favorabilă, să binevoească a le comunica Camerilor Parlamentului, în totul sau în parte. Și fiind că, pentru mai multe sezoane este neapărat de dorit, ca aceste facte să fie cunoscute, erta-mă-veți să rogi Ciutopiea Voastră ca să binevoiți a încuviința publicarea lor in Taime? (subscris) C. Lenș. Prusica. La Berlin au urmat in 3 Aprilie, o conferenție între generalii Prusieni și Baronul Hes, trimisul Austriei. Ce supreme despre mobilizarea (pregătirea ue nisop de rezbelu) a căteva corpuri de armie. Feamea, JURNALUL UNIONA, au priimit fn 2. Martie o încupoștiințare din partea poliției pentru un articol cuprinzătoru de atacuri ingurioase și fără lege, în contra a „Prin toți acei, suruparea fortificațiilor acești de pe marginile Dunărei, G4ste nemărginită s'au dat agriculturei și indendată rpimic la care turimpul- cei agiun să se |ere ? - au urmat că, a populației și a cărora proprietăți erau amenințandă tării [An de punerea în zi „pr de cătră Poartă, cu trupe într'un număr reunatăo iar el, oprinduse lucrarea destul tratatului. După o coriei N .L.de elei publice, pot să garantez la marginile cestor documente, pe care cu adevărul nerobdar a L țpinec, numit Dunal, de origilenura aice un băgrăn nă Franței, om bunu, carile avea rămâini dla o jelană neagră, patru conii al cel, creoli mulatri și din care numai ne prei vi elibepaci. Cănte's pasru lucrau 15 fon mi înțălepere, speculăndesă așa, încăt, lavaritele cățiva ani, ii mărise foarte mult interesele lor, și înzecise micile lor napitaluri, însă, o dată cu avuțrea c'a [UNK] întrodus în caes ani lănoșiea. Din partea ca, bătrănului rondesea una ca acra, demi lăcoșiea 6 un uițiu a bătrăneței, cap căt pentre Filogen, cel mai mic dintre cei patru fii, el era încă pre lănăr spre a o pute cunoaște. „Părintele căzu de o dată 694138 și măpi repede, încăt, peritănd singur că elibereze pe șunele ere fitul, de aste sus vin că ei să recomendeze celor alți fi ai plini poința ca întru aceasta. Căse'e trei mi survire în liniște ador și cu somnul șorței. După legile țetei, binetel Filopen, prin perderea părintelui seu ce făbă proprietatea celor cați trei fiți, carii neputănd să'l împărțească, hotăără suu văndă și să focu zi, cum se scoasă la pănzare un sumbr de sclavi în urmarea morței unui plantator și a neaprei între arați, tinăloșee,e adusere acolo rarulei, Kir din ce va măntui cel întăi mjar, bi na da să mai năndă și strigă un nesgri por Viindu'i văndă,,, peleguiții ăi rădicări, îl aruncără pe masă și cerură un preți șii ce aștilor viegel copil în epcotie lacrimi, asta agiospori Bol fruntelui noscu în oira mopșei sale ?.. mă „ndeți ami... mi suspinile ăi sebrășlei puțin pri asta pă poiu pute nede macar în toate zilele!.. nemos că deși il erai niște nemulțămitori; însă, Filogenii încă, pe adunare, somerii ce și vindeau din singile le fără condrții de ocări și cer, după lege era sclavăl lor chronoșiei Ki săl și usos decupeu; dar Filo toată puterea ka Ch păendă, și fiindcă tog de-a ana ce găebec driiă, oamen varii speculează diin ce neporocirea, de anee sau și început În pășcărn ielor ce CE arătau că și nu Une ObisA pe din ce găgea și su loccitor, carile sporel simțitor la aierlisire, și corvinise și adunândec nopilul cu mpeg de 500 r cslaleri Dană c se șfăntui agta, el CE îngăună căstră tricmtătorii trei frați vănzători, vi însărcine c desprețul cec, mi zise: „Deacă v- am compărit pe fragele pospre, pentruă Raul, chiar din momen TON acesta el poiner, și fiind căti on Le pr stare, ien asepra me educație a mi niira pra seu, pu știea încă ca ce rpe mai mult, pe vinefăcătoru, cee, ceue ne neleguiții ce'a vindea pengreasp vătrănca și apei părți de seri nelegiuite. bcunele lor rfrau, într'o vancsa oprii. Oco iotrină, din prepul asei văii lui slațimă clironomi, cei tipe ascuns să pă cu dănștiii ne spuseră servesc; noco căn Asgă scenă de vue să iuvească sus, sui barbarie nemulțămi am de scrap, a ateriisi piersa jone, prin p'am făcăt'o ieve