Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-01-14 / nr. 4
$ 1415 Negoțiuniile ne apanea a ce ante șire, făcătă puterilor, i'ar Constantinopoli intemeiea : 1-iu ne evacuație pe căt se va putea mai grabnică, a Printipatelor. 2. Pe re noirea tratatelor veci, 3. șirea fermanilor atingătoare de privilegiile bicepinemi, hărăzite de a lor supușilor in- Musulmani, care impărtă comendanții anseli. I. Poartă nu contegenește cu espeluirea a o mulțime de artide impărtătorie în Asiea; ear în 21 Dexemprie, două Poartă tutun porcuri complete, au mai puries într acolo. După o corespondență, ultimatul celor apoi insoțită de 1 reprezentanți, între altele cere să ce proclame egalitatea înaintea legei, ales puterea mărturiei creștinilor, deplaranții pentru libertatea generală religiilor, fără nici trairea politică a politiilor, a o ecengie în adminiscerării locuitorilor cretini și mai sfmui à din Turciea, toate Musulmanii, care concesii și îndatoriri să acele drepturi ce le au și cum și de ce pun sub garanție acelor à mari puteri. Ce npetinde că, s'ar fi observat o schimbare însămnătoare în opiniea publică musulmană, atingătoare de politica de azi, iar reflecțiile ce ce aud mai ades mi ce repetuesc printre Turci, ce nor pedine în vor ave sau nu că nu urmează la mijloc de căt Interesese religioase ale Creștinilor! Și oare în ce ne privesc pe noi acelea țin ne pasă deacă graurii vor ave biserici și traonore. Însă, aceea ce ne atinge mult mai de aproape, este interesul țeței, carile, prin prelungirea stărei de față a lucrurilor sau în pine pe margina unei genune, lăsăndune trista perspectivă de a plăti în astă carnă căte 5 lei oca de păne. Aceasta, ce'i dreptul nu o voim nici de cum și tot asta și Padișahul nu trebue să o voească. În adevăr, adauge corespondența, chiar de astă toamnă, prețurile grăului și a popușoiului, pănă acuma s'au și înloig. generalul consulul Franței de a București au sosit la Constantinopoli, unde de aseminea ce aștepta și pe colegele seu, general consulul Englez. Brinc-Liman ne lăngă care apoi, mai lași privilegiile patul acuma, să Serbiei și dritul de a reclama protectoratul tuturor puterilor. Divanul, au mai dat de curănd un ordin ca să se întărească 16 pnnturi de pe margina Anatoliei în marea Neagră. De la Constantinopoli raportează din 23 Dec. (4 Ghenarie) că flota Anglo-Franceză au întrat în Marea Neagră. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI zice, că mai nainte era scopul ca o escadră (parte de flotă) compusă numai din vapoare a ambelor flote, să escorteze căteva vase de vapor Turcești încărcate cu trupe și menite pentru țermurile Asiatitice a Turciei, care, precum ce vede, ce îngrijemu după catastrofa de la Sinope, intări de cătră acele puteri în interesul aleste: „oi ne-am înșelat mi neam a de a se prantura singure în marea Neagră, neptămărei mi a întregimei Imperiului Omățit a crede că, Rossienii vreau să arate Însă, astă propunere se schimbă, și ei au roman cum și a armoniei Esponeene. 7. Ear, Selașismul, cănd astăzi vedem pre bine, hotărăt a trimite amăndouă flotele. În I. Poartă din partea ca ap declara, vor în prel interes, a ei statornică hotărire de a dezvăli cu mai mare energie a ei sistem administrativ, și o îmbunătățire din piuniru, care ar respunde la nevoile și la dreapta așeptare a supușilor ei de toate clasele. Făcutus'au la Pera în 12 Dec. 1853. (Subscriși:) Lord Stratford de Redchi v. A. de Wildenbruch. Baraguni, C. de Bruc. Nuoutățile din marea Neagră pănă la 24 Dechemvrie arată că, timpul acolo era încă foarte rău, și în general el nu se înbunătățeșc pe acea mare, decăt pe la jumătatea lui Ianuarie. Seraschierul au trimis trei comisari la teatrul rezbelului din Asia, spre a se informa cu exacheță de starea trupelor turcești de ce află acolo, în privire lb, intrarea lor în marea Neagră n'au fost ferice. Ieri dimineață, escadra de avangardă compusă din vase Engleze și Franțeze au eșit din sinul Belcoe și unile din trănsele se înaintasă in Mare, dar timpul cel rău nu tărziu se nevoia ce inturna în Bosfor. Vasul admiral a Franției, „Cetatea de Paris,” cu bandiera admiralului Hamesen, la înturnarea sa s'au remorcat (tras) de vaporul Mogador; celealte vase a escadrei n'au putut recunoaște semnalurile vasului gurei; admiral din cauza ploei și a neîncăt Mogador s'au espeduit întru căutarea lor. La 4 după amează, toate vasele ce eșise, au aruncat in apropierea ancoră la mărei Nerpe,le tăvi sau dat cup semnalul de plutire, mi aa toară durs ameuză, toate vasele, care ieri ancorau la Buiucliman și acele ce incredințeri cuvenite date fiecăreia dintre ele. 4. Punerea la cale acum făcută șn care definitiv s'ar adopta spre a completa îințălegerea în privirea locurilor Sănte și a așăzămintelor religioase din Ierusalim. 5 1. Poartă ar declara reprezentanților celor patru mari puteri, că este gata a nu și un Plenipotent, a așeza o armistare și a negoța (trata) pe temeiul sus însemnat, k5 împreună lucrarea puterilor și într'o poliție neutrală, despre care ele s'ar învoi. 6. Declarațiile făcute de cătră puterile, în preambula (întroducere), aritatului din 13 ilie 1841, deplin s'ar nu perate raporturile ce pre privesc de acteprimise pănă acum de Nouă pu- Firmanul adus Serbiei de cătră adjutantul Sultanului precum am anunțat trecute, întărește precum s'au zis toate în numerise drepturile chiar din însuși voința M. Sale, de care ce bucură printre Belograd și Ilerepnapdain închinduse ca pacea de Pojaroviț, au rănit Porței Belgradul, Servien și Baanxiea mine, de-asemene neferite erau armele torciești în Persiea, încă o după prevelie, Sultanul s'au ase Aa înnisoare, marșalul Minic, au întrat cu armia Rossieană la 1736 în Moldova și au învine ne Torci, Franțiea, finală Aserpiei, au snearir nonsengiea de Belgrad, prin care Poarta au recăpătat Serbiea și Balaxiea mică. Dsus sn penaoc de 30 ani, înțălegănd Sultanul Michnea IȘI enopiroapea mărire a Rusiei, au apede la împărăteasa Caterina II să deșerte Poloniea, însă Rominnța a întrănd ns aprirea Rosiană în Moldona de la 1768 pănă 1774 nu înpine nearmile Tercești, cănd și gaura Ceciee Chinpigi 1774, a ce lăsa de pretenția asupra Crimelei și a deschide mă plae case pentră nasripea nace op Rosiene; dar aceste condiții au aprins un nou resbelu 1787, Tordea carile domniea lui Soliman s'au încetet pe ferice penos Tărdeane pacea de la Iași 1792, prin care Pocea ascăpănat Oceanon, țerile între Bârsa și Nistrul și o parte de Coucea. Averpiea, care in Poarta au dat la 1777 o parte din Mondona (Băcovina) 'i declară rezvelii în fanonul Rusiei, dar amenințată de Prusiea în pacea de la Chros (1791) , în soarele Belogradul. Selim HE demi cu cunoștințe noabise și adminiciparise, nasea de ajunsă energie spre a putea înfrăna porpirea cea pedielinlinară a Ienicerilor carii aperindeau a domnina lenii pretoriani Din asemene colivii, s'au strănginar cele dosă elemente ce țineau statul: predința în Califatul lui Padișah mi teama de peterea ca: “ea întăiu au lăncezig'o senra Vehaniților, colii aa 1818 s'au asunat cu onorea Seltanului, și de a dosa s'au despăcat 1807, au urmat un puou rezbel între Tordea și Podea și rescularea Servilor Domn mațional. Panea din Bucureși la 1812 au îngemeeg dpen și protenției Rusiei asupra principatelor Dunărene. Dar din semănța nesupunerei popoarelor Creștine, reeăm renommiie a anului 1821, din care după lupte si mix 104ipea părerilor Esponei, s'au născut cratul independent Alte motive de neînțălegere aduseră rezvelul din 1828 și o nouă ocupație a Principatelor, a cărora reformă politică și vine sănătoare ce statornici tratatul de Adrionopoli. repolu ționară în Europa, ce ce învinse pănă în netinătatea noastră, au ocazionat ocuparea moue a priptipatelor mi perseasa în Ungariea. Morendar css Alecsie Otomană, pere potea la Dar, Grecii înveciara ce înceie ce recălasă. Orlea au ars aa Cesme Seltanel And-el-Hamild ne acea au fost nesoir a înla înspre Rossica wi sub mai mulți Panii carii domneau în tinile cunoscute a alee acuma Tercescu în Europa și în Aciea, linții ca Oglu la Vilin, Pata a Greciei, a lor propiște neatărnați, precum epa Poznan de Ianina. La îndelungate Rescularea prin rezbelul Ruso- carii cera sn SC