Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-01-14 / nr. 4

$ 1415 Negoțiuniile ne ap­anea a ce ante șire, făcătă puterilor, i'ar Constantinopoli intemeiea : 1-iu ne evacuație pe căt se va putea mai grabnică, a Printipatelor. 2. Pe re­ noirea tratatelor veci, 3. șirea fermanilor atingătoare de privilegii­­le bicepinemi, hărăzite de a lor supușilor in- Musulmani, care impărtă­ comendanții anseli. I. Poartă nu conte­­genește cu espeluirea a o mulțime de arti­­de impărtă­­torie în Asiea; ear în 21 Dexemprie, două Poartă tutu­­n porcuri complete, au mai puries într acolo. După o corespondență, ultimatul celor ap­oi insoțită de 1 reprezentanți, între altele cere să ce proclame egalitatea înaintea legei, ales puterea mărturiei creștinilor, dep­laranții pentru libertatea generală religiilor, fără nici trairea politică a politiilor, a o ecengie în adminis­­ce­rări­i locuitorilor cretini și mai sf­mui à din Tur­­­­ciea, toate Musulmanii, care concesii și îndatoriri să acele drepturi ce le au și cum și de ce pun sub garanție a­celor à mari puteri. Ce npetinde că, s'ar fi observat o schim­­bare însămnătoare în opiniea publică mu­­sulmană, atingătoare de politica de azi, iar reflecțiile ce ce aud mai ades mi ce repetuesc printre Turci, ce nor pedine în vor ave s­au nu că nu urmează la mijloc de căt Interese­­se religioase a­le Creștinilor! Și oare în ce ne privesc pe noi acelea țin ne pasă deacă graurii vor ave biserici și traonore. Însă, aceea ce ne atinge mult mai de aproape, este inte­­resul țeței, carile, prin prelungirea stărei de față a lucrurilor s­au în pine pe mar­­gina unei genune, lăsăndune t­rista pers­­pectivă de a plăti în astă carnă căte 5 lei oca de păne. Aceasta, ce'i dreptul nu o voim nici de cum și tot asta și Padi­­șahul nu trebue să o voească. În ade­­văr, adauge corespondența, chiar de astă toamnă, prețurile grăului și a popușoiu­­lui, pănă acuma s'au și înloig.­­ generalul consulul Franței de a București au sosit la Constantinopoli, un­­de de aseminea ce aștepta și pe colegele seu, general consulul Englez. Brinc-Liman ne lăngă care apoi, mai la­­și privilegiile patul acuma, să Serbiei și dritul de a reclama protec­­toratul tuturor puterilor. Divanul, au mai dat de curănd un ordin ca să se întărească 16 pnnturi de pe mar­­gina Anatoliei în marea Neagră. De la Constantinopoli raportează din 23 Dec. (4 Ghenarie) că flota Anglo-Fran­­ceză au întrat în Marea Neagră. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI zice, că mai nainte era scopul ca o escadră (parte de flotă) compusă numai din va­­poare a ambelor flote, să escorteze căte­­va vase de vapor Turcești încărcate cu trupe și menite pentru țermurile Asiati­­tice a Turciei, care, precum ce vede, ce îngrijemu după catastrofa de la Sinope, intări de cătră acele puteri în interesul aleste: „oi ne-am înșelat mi ne­am a­ de a se prantura singure în marea Neagră, neptăm­ărei mi a întregimei Imperiului O­­mățit a crede că, Rossienii vreau să arate Însă, astă propunere se schimbă, și ei au roman cum și a armoniei Esponeene. 7. Ear, Selașismul, cănd astăzi vedem pre bine, hotărăt a trimite amăndouă flotele. În­ I. Poartă din partea ca ap declara, vor în prel interes, a ei statornică hotărire de a dezvăli cu mai mare energie a ei sistem administrativ, și o îmbunătățire din piun­­iru, care ar respunde la nevoile și la dreapta așeptare a supușilor ei de toate clasele. Făcutus'au la Pera în 12 Dec. 1853. (Subscriși:) Lord Stratford de Redch­i v. A. de Wildenbruch. Baraguni, C. de Bruc. Nuoutățile din marea Neagră pănă la 24 Dechemvrie arată că, timpul acolo era încă foarte rău, și în general el nu se înbunătățeșc pe acea mare, de­căt pe la jumătatea lui Ianuarie. Seraschierul au trimis trei comisari la teatrul rezbelului din Asi­a, spre a se in­­forma cu exacheță de starea trupelor tur­­cești de ce află acolo, în privire lb, in­trarea lor în marea Neagră n'au fost fe­­rice. Ieri dimineață, escadra de avangardă compusă din vase Engleze și Franțeze au eșit din sinul Belcoe și unile din trăn­­sele se înaintasă in Mare, dar timpul cel rău nu tărziu se nevoi­a ce inturna în Bos­­for. Vasul admiral a Franției, „Cetatea de Paris,” cu bandiera admiralului Hame­­sen, la înturnarea sa s'au remorcat (tras) de vaporul Mogador; celealte vase a es­­cadrei n'au putut recunoaște semnalurile vasului gurei; admiral din cauza ploei și a ne­­încăt Mogador s'au espeduit întru căutarea lor. La 4 după a­mează, toate va­­sele ce eșise, au aruncat in apropierea ancoră la mărei Nerpe,­le tăvi s­au dat cup semnalul de plutire, mi aa toară durs a­meuză, toate vasele, care ieri ancorau la Buiuc­liman și acele ce incredințeri cuvenite date fie­căreia d­in­­tre ele. 4. Punerea la cale acum făcută șn care definitiv s'ar adopta spre a com­­pleta îințălegerea în privirea locurilor Săn­­te și a așăzămintelor religioase din Ie­­rusalim. 5 1. Poartă ar declara reprezen­­tanților celor patru mari puteri, că este gata a nu și un Plenipotent, a așeza o ar­­mistare și a negoța (trata) pe temeiul sus însemnat, k5 împreună lucrarea puterilor și într'o poliție neutrală, despre care ele s'ar învoi. 6. Declarațiile făcute de că­­tră puterile, în preambula (întroducere), aritatului din 13 ilie 1841, deplin s'ar nu perate raporturile ce pre privesc de acte­­primise pănă acum de­­ Nouă pu- Firmanul adus Serbiei de cătră adjutantul Sultanului precum am anunțat trecute, întărește precum s'au zis toate în numerise drepturile chiar din însuși voința M. Sale, de care ce bucură printr­­e Belograd și Ilerepnapdain închinduse ca pacea­ de Pojaroviț, au rănit Porței Belgradul, Ser­­vien și Baanxiea mine, de-asemene neferite erau armele torciești în Persiea, încă o după prevelie, Sultanul s'au ase Aa înnisoare, marșalul Minic, au întrat cu armia Rossieană la 1736 în Moldova și au învine ne Torci, Fran­­țiea, finală Aserpiei, au snearir nonsengiea de Belgrad, prin care Poarta au recăpătat Serbiea și Balaxiea mică. Dsus sn penaoc de 30 ani, înțălegănd Sultanul Mic­­hnea IȘI enopiroapea mărire a Rusiei, au ape­­de la împărăteasa Caterina II să de­­șerte Poloniea, însă Rominnța a întrănd ns aprirea Rosiană în Moldona de la 1768 pănă 1774 nu înpine ne­armile Tercești, cănd și gaura Ceciee Ch­inpigi 1774, a ce lăsa de pretenția asupra Crimelei și a deschide mă­ plae case pentră nasripea nace op Rosiene; dar­ aceste condiții au aprins un n­ou resbelu 1787, Tord­ea carile domniea lui Soliman s'au încetet pe ferice pen­­os Tărd­ea­ne pacea de la Iași 1792, prin ca­­re Poc­ea as­căpănat Oceanon, țerile în­­tre Bârsa și N­istrul și o parte de Coucea. Averpiea, care in Poarta au dat la 1777 o par­­te din Mondona (Băcovina) 'i declară rezvelii în fanonul Rusiei, dar amenințată de Prusiea în pacea de la Ch­ros (1791) , în soarele Belo­­gradul. Selim HE demi cu cunoștințe noab­ise și adminiciparise, n­asea de ajunsă energie spre a putea înfrăna porpirea cea pedielinli­­nară a Ienicerilor carii aperindeau a domni­na lenii pretoriani Din asemene colivii, s'au străn­­ginar cele dosă elemente ce țineau statul: predința în Califatul lui Padișah mi teama de peterea ca: “ea întăiu au lăncezig'o sen­­ra Vehaniților, colii aa 1818 s'au asunat cu on­­­­orea Seltanului, și de a dosa s'au despăcat 1807, au urmat un puou rezbel între Tord­ea și Pod­ea și rescularea Servilor Domn mațional. Panea din Bucureși la 1812 au în­­gemeeg dpen­ și protenției Rusiei asupra princi­­patelor Dunăre­ne. Dar din semănța nesupunerei popoarelor Creștine, reeăm­ renomm­iie a anului 1821, din care după lupte si mix 104ipea părerilor Esponei, s'au născut cra­­tul independent Alte motive de ne­­înțălegere aduseră rezvelul din 1828 și o n­ouă ocupație a Principatelor, a cărora reformă politică și vine sănătoare ce statornici tratatul de Adrionopoli. repolu­­ ționară în Europa, ce ce învinse pănă în ne­­tinătatea noastră, au ocazionat ocuparea m­oue a priptipatelor mi perseasa în Ungariea. Mo­­rendar css Alecsie Otomană, pere potea la Dar, Grecii înveciar­a ce înceie ce recălasă. Orlea au ars aa Cesme Seltanel And-el-Hamild ne acea au fost nesoir a în­­la înspre Rossica wi sub mai mulți Panii carii domneau în tinile cunoscute a alee acuma Tercescu în Europa și în Aciea, linții ca Oglu la Vilin, Pata a Greciei, a lor pro­­piște neatărnați, precum epa Poznan­ de Ianina. La îndelungate Rescularea prin rezbelul Ruso- carii cera sn SC

Next