Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-08-02 / nr. 60

-29 - in contra turcilor, predoșneau între populațiea Serbieană, în stare de a purta armele. De aceea mi guvernul, n'au făcut cunoscute prin ținuturi motivele încetărei ezercițiilor mi peremarea celor 5 senatori însărcinați cu organizerea miliției, mi asta, in temere de a nu mai spori înctrtarea. Chiar la Belgrad, unde s'au publicat circulara atingătoare de aste măsuri, milițiea trele alăture cu dispozițiile guvernului, urmănd sub pretest de recreație, ezertițiile de toată ziua, sub direcțiea învățătorilor, ne carii singură ,bi plătește. Se asigură că, după noutățile de pe margina Circasieană, încercările făcute spre a ce pune în relație cu Șamil, pănă acum n'au avut nici un rezultat. O comisie Anglo-Franceză trimisă la fața locului spre a se înțelege de-a dreptul cu acest me, au fost mai întăi despretă de către munteni, de arme, amuniții și banii ce avea cu ea, prin munți fără să poată tămăni, macar o dată să întălnească pe după aceea, preumblată în cure de 8 sep Tot astă noutate încunoștiințează că, comerțul cu sclavi de amăndouă secsurile, are să re'nceapă încă și mai tare piețile, mai mult de căt ori și cănd sănt naine cu astă marfă. Rbetina. În 19 iulie, baronul Mantaifel, adis rama M. S. regelui Prusiei, au avut onor să fie priimit de M. S. Împeratorul în audienție D. de Mantaifel avusăse la ministerul intereparticulară. De cu sară, asistat și contele Alvensleben. TIMPUL zice, s'au aflat cum că de curănd cabinetul din Viena, au priimit din partea guvernului franțez asigurarea formală, că. nu numai Franțiea nu va ajutora vre o mișcare subverzivă macar în ori șicare parte a peninsulei Italiene, dar încă, din contra, cercure de resculare, la nevoe va întrăni orice în De la Viena ce scrie din 15 Iuaie. Iată înțălesul statutului organic, în privirea staadunărilor reprezentative prin tornil trei provinții, vechile corporații dietale s'au tot în acelașu chip ca și vechile dieți, decæi ungar. Ele se vor înlocui de cătră adunările provintiale, în general compuse Cu toate aceste, aste adunări pure vor convoca, de căt prin un ordin amperatorului, cele cu care particular a carile, va însemna interevor ave C. Ce ocupe exclusiv. Statutul nu lămurește decăt natura acelor interese. Pe lăngă aceste, va fi în fiecare promoție căte un comitet mai nalt și un altul mai de jos. Cel intăi se va compune din 12 pănă la 48 membre. El ce va ingrimi în oarecare intervaluri, mi va pute prin cereri adresate de-a-dreptul către imperatorul, să arăte dorințile circourilor. Alte două comiteturi, vor veghe asipra intereselor materiale și morale a provinției. Comitetul de jos, va avea de însărcinare specială, să consilieze pe gubernator și totodată va servi ca agent executiv a comitetului mai înalt. Atribuțiile comitetelor ce alcătuesc din: așăzămintele de binefacere, drumuri și șosele, agricultură, ospitaluri, școlile populare, crestiile de nponpierare nemiștătoare. încăt însă aceste, nu interesează decăt pe localități. Astă nouă instituție, e menită a contribui mult pentru fericirea și propășirea provințiilor. De la Agram ne ce scrie că, după un ordin a Imperatorului, limba Germană va înlocui de acum înainte pe acea latină ca limbă ofificolă, în actele de lestenanție și a autorităților din comitaturi. Un firman a . Porți reamintește că, toate derile adăugite asupra atiicurilor de esportație și importație Austriene vor înteta, fiindcă senectul din anul 1784, s'au pusemăși în deplină lucrare. la puterea aceșei convenții, nu se poate lua mărfurile neguțitorilor Austrieni, decăt o vamă de 3 la 6. Drumul de fer Semering, avea să se descidă în totul pentru public la 17 ilie, încăt, prin aceasta va urma o comunicație neîntreruptă de drumul de fer între Viena și Laibach. O depeșă telegrafică de la Parma, primită la Viena in 23 Iulie, raportează că, o resculare au esbucnit la Parma, însă, îndată, s'au înfrănt de cătră trupele Austriene. Trupele parmezane, s'au portat bine în astă ocazie. Perusien s'au re'nturnat la Sansusi. TAIMSUL, odată cu lingușirea Austriei, vorbește din ce în ce mai atăcător și mai amenințător asupra Prusiei. TIMPUL anunță că, colonelul baron Mantauer, ad istanta Regelui, au aspiec în 16! În 19 Iulie, fami- solie sara spre Biena. lea regală au celebrat în o religioasă retragere, la mausoleul din Șarlotenborn, anivereala morței reposatei Regine Luiza, ale căreia înalte virtuți iau Reunigk aducerea aminte, atăt în Prusiea căt și în străinătate. După ceremoniea funerară, M. S. Regele asista la punerea petrei fondamentale a puțirei biserice de pepoata Stralau; iar după amează-zi, M. S. Regele și Regina s'au dus la Berlin, spre a NOUA GZETĂ de PRUSIER, întru aceasta găsește efectul natural a măriei întărzată în Angliea, prin perderea unei mari speranțe, adecă, de a mai vedea armate germane, sprijinind în partea despre uscat, operațiile navale a acestei puteri în contra Gossiei. CORESPONDENȚIEA PRUSIEANĂ despre o altă parte, găseștee o asemene polemică a presei engleze, tot art de absurdă, precăt nepolitică și lipsită de orice cumpenire „Puțin ne nacr, zile acel jurnal, de rezoanele care însufiră acestei jurnalistice atătea lingușiri adresate Austriei și atacuri în contra [picier. Noi săntem convinși că, Austriea nu poate prețui drept nimică astă apiezenie de la întămplare, carea numai căt ascunde timpurelnic, făps să lepede de totdeauna simpatiile care cătră revoluțiea din Ungariea, Poloniea și Italiea. Atăt Prusiea căt și Averrrea, pot să sufere cu nepăsare împutările ce le adresează foile engleze, că n'au încetat să conspireze, nu în contra drigului și a fericirei staturilor Eropeene; dar pentru restatornitrea acestei păci, cu atăta întocare dorită de cătră toate popoarele. Căli, deacă ne-am asigurat că, politica permană sperote picturile sale, insămnănd și singure scopul și calea ce va trebui să o urmeze spre a ajinge la aceasta; apoi, numai puțin săntem siguri, Kb ea înainte de toate trebue să'și vedereze puterea și neatărnarea, prin o neclintită statornicie în fața atacurilor unei jurnalistite, ce se adresază mai curănd la patimile întăriate, decăt să servească adevăratele interese a popoarelor.” Feanțea. De la Paris se scrie din 12 Iulie, că, de căteva zile circula vorbe despre o încercare de resculare ce avea să urmeze pe a doua zi în 13 Iulie, aniversara luărei Bastiliei la 1793. S'au făcut arestații și pănă spanenilor ideea de a încerca o lovitură, astăzi numărul acestor perseane la 33. După căt se pare, micșurătatea garnizoanei, carea nu numără acum mai mult de 17,000 și carea în curs de 48 care n'ar pute să se ridice la mai muat de 25,000, ce pare c'au însuflat șe Cu toate aceste, nu'i de feliu cu ștință à ce găndi la o adevărată demonstrație, fiindcă autoritățile veghează. Ce vorbește din nou despre o tabără, carea s'ar statornici lăngă Lunevil, și se dă de motiv pozițiea Presiei. ASAMBE NAȚIONAL, vorbind de cele de pe urmă evenimente din Spania, zice: „Goate rezoluțiile sănt serori, cătră aceea a soldaților din Baritelona, curănd ce adaose cea populară. Așăzămintele de in- Seumil, pe margina Circasieană, fiind căselor strei pe o conferestre, la care arde pe M- .