Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-11-22 / nr. 92
-.-3--. - 367 - sterl intereselor străine, în care a stat mai ales în obiectul espediției meea, și contele D. de Bordeneirland, în pașile guler au declarat lor, în chipul cel mai pozitiv de cum nu urmează pre o găndirea sa de întreprinderea În contrabusul Rosiean din marea Neagră, ami ples, cănd succesul nu este mai idoelnic, și că, din contra guversări hotărăte cu statornicie, nu i pessa Sevastopolul, dar încă să nu Crimeea statornic, spre a cere acolo în Georgiea, în timp ce tot M stafa [lama nuoul mesa armier ui din Asiea, cera ambarca din Caspre a se duce să atace Anapate Occidentale sănt convinse, că, Sevastopolului și cucerirea Crișănt neapărate spre a ce asigural viitoarelor operații în contra Popii ce vor trage îndărărt de dinaiprin o anepoință, spre a ce ajunge cap. Și astă ocazie, ambasadoriil, a făcut propunerile cele mai asupra înarmărilor de acuma, o călărime ce-i dreptul, ne arată în de bine, toată seriozitatea hotăputerilor occidentale. CA VIENIE ZEĂD din 17 Noemvrie zite, de la locuri vrednice de toată crecă, generalii alieați de dinaintea opolului, au hotărăt să se lolode avantajul căștigat atăt de scump viiea de la 5 Noemvrie asupra Rorr, ca să'nterce de'ndată ce vor puasart asupra Sevastopolului. Sela încă de pe la 5 Noemv, toate eata spre acest scop, și că, numai eastă cauză, Rosienii au atăcat pe cu toate puterile lor. Acești din au acum 110,000 oameni, iar Poole- 000, căci, deacă Generalul Canro orbește prin raport că, Rusienii erau covărșitori în număr, dar, ei nu de căt de trupele ce s'au înpărtărezbelul din 5. Între cele 80,000 țului Menjlicofă, ce apart că, s'ar prizind mi cele 35,000 de curăndi Pepăstea a Berlin scriu din 21 Noemvprie, Irusieană de aice cu data 15 Noemviră la Viena, ce poate socoti Ka de încheiere a înțălegerei că pătare Prusiei și Austriea, și de ai departe deplină unire. Desbinarea ală nu mai există între aceste doă pele la care ele nu se unea, epau pentru oarecare forme. Între se numără cererea Prusiei, de a pogi cătră convențiea din Aprilie, un adițional. Acuma, după ce prin bele părți îngăduite, s'au adus o unimnă, prin Nota din 15 s'au stat prsi asemene articol adițional. În pa acestei înțălegeri, ambele cale au dat conforme instrucții ambasalor, la dieta de Francfort. Franțica . opeșă telegrafică de la Tulon 16 aportează Kb, atăt acolo precum Marsiliea, trebuințoase, spre a ce 1punenopții înainte de încheierea lunei, înă 7 divizii nuoue de Toone DEBATELE, deă următoarele lămuriri acruntei lupte din 25 Oct. în care repeș b văeți AU mezăl coloanelor călcate contra lor. Acesta crăncea. Goți strigară „Dumnezeule apărăi că sări per ds! Dar, că nobilile se repeziră asupra dușmanului; și'n primata lovire Se credea, nu, peste zi va urma o vătălie generală, și din astă cauză, ambii generali piaură consiliu tocmai în acest minut, urmă și fagalel epi- carton, cad asupra liniei ce se răpsăsc de cusuri, a,pe o rănduială, esbuleni O aclamație din toate gurile, își rădicau acoperemintele în pe Lord Raglan le relua, Zealu ce va aste, ofițerii mi aer, iar, de ne Tor amfiteatrul resa fără salve repetate de aplaudări. Raglan trimisă mănile dușmanului, îndată Scarlat Noare, cănd Generalul Canrobert cu stabul major Benici găsască jor, capitanul Nolan, aducă a doa zi ce o pune ptusilogică capetelor și eroul de bucurie în mezul trupelor eanumai cănd priimi mesajul Ec. Sale”. Asta urmărea cavaleriei, su ordin de a la și'l felicită pentru 204, ce costiei atăt de scump ne cavaleriea ușoară Engleză. Spre a înțălege asta, trebue să spunem mai întăi, că, Roesienii retrăgăndusă lăsase trupe da infanterie cu cele à relate care le luasă, după ce părăsise pe a patra. De asămine, ii așezasă tunuri, pe înălțimile din stănga. Cavaleriea lor ce ține HS rezervele, înșesă divizii desse, în dosul cărora stasesă batalioane și la 30 tunuri. De mie că, tunurile părăsite de Turai prin redute, erau tunuri în gloze, încăt cireșe ne acestea, hi îndemna onorul să nu de pace și Un ofițer din egalul madar lordului Luan, carile comandau cavaleriea, plumbi, te sburau din tunurile și finețile redutelor. „Toți cei de față nu puteau crede că nu virgează, aeg feliu era de oamenii căzură. Dar, Englezii nu se opriră de loc și prin un zvor ne'nvine, sosiră pănă peste tunuri, unde bucățiră de g infanterie chiar peptșui, și de abie ăși fănuse otretere, cănd Pip salutați, de cel mai aligător fregiiitoare fănă înainte, tăerăm pe tămurile lor, ce dăduse foc necontenit pănă la 1 sau u metre de la noi; după acra trecurăm săngeraterurile armiei, ea„ rămăsese formă să adune,” a cavaleriei ușoare rentrără în șila cătepa la 5 oameni., Un ofițer care au mandat în acea cărnoșire, zice: Înainte purcede, toți vedeam pe desperată; însă, urmă 9 tunuri, spre à sosi la siți lapăa noastră părți, ne à pre bine și infanteriea gadă mică, măntuit pe o dușmanul lipezasă n'am etat porniră KG, iee Ce.l laeșialt sprișin, ea, Rossienii nici ini mai rău din săbniile că era era cavaileriea trevuea Cb se putu să le rămpă cumpătul, mai ales o altă cavalerie proaspătă străbatem ear liniile o dată sub focul mai crud minutau, acela după ztce am luat tunurile și am resturNAT cavalerica, mă înturnămu și năzuiu că, de căt germana noistră Mai nimiciti, „Ear, cănd Rosienii linie înpătrită, văzuiu, că toate, și strigăiu la oamenii supra cum se știe, au cavalerie Engleză, sigură, eată Trompetele gonii Enischilen, priimiră Docangurăni puțin tească dreapta 4ă gaărigătele sele negre minat și restrăngerea lor, denii Rossienilor ce răpăd asupra le fălmea pupei, navi le, respunsă ganteul lui : „Fă Rossienilor, Eniechinnilor, te spintecă murii, astfreliu de Pocoleni, iată fi văzurăm eșind BA împuținați sui desfăcuți vălind asupra liniei văi, ACTA era o bătălie ce întruniră, lor ca să'i învăluese că,ci uniformile roșii, ce înprotipească, dragonii Brigadirul General le ia regimente scoțind toate inimile, te, după itunce, ci inimi dul vise ce luase toate măsurile pus au și cum un strigăt RS e o putere perigmere au ce pămai care, surii la Crimeea. ‘este opdin Ce ție că, Lonirea părt de eroi, un de voe urmat, sun vră mi Cronienii în aer a ferălui și n''nspinsă înfocare, spre stănga, ca și dragonii roși la un moment făcără sarii să Ce Ca și Acum, a doa ce ii perecură vs ținăa să feliciteze ca dire dos regimente la moliie sur', că dran vălească, că trice repezit înfioarfăngeru străbătător à alămise făcurăndăari, năce înaintea în Îngrăca lini ce înturna acx cli scria don, dar la răndul lor cravne atunîn deplisoldații lor și bătrăCuvintele din urîmă jet, nu da cu o putere srte sigură, cu săbiile cănd, zăciuiți nici chiar din o înțăleagă, găndeam În calea, din dob toate aceste, tu, venea Ce l-ne înturna, înpolorați tot asmeți lor, se pătură auii să năvălească să în ce trecuse încă și lipsea atunce acelnademi tot în acel minut le regpăn de ceealaltă parte, ce se arătau de cealaltă parcăreia nimică Nu putea Ch din parte și toate mulțămilinei întărea, o penrec made că, pe un Loradilinducătorului lor, pe ordinul necitit resturnărăm spre colo trobaeau și sămătate, ghiulele, boambe ogriganda goții; căzi. Din nălțimea colnicilor, vă înfiorare, văzindu t cum ce apropieră, curi Rosiene de arghilerie, ce au fost față, dinaintea lor, mi focul ce resturna oamenii a 3-a; acolo însă, șir nesfărișit, oamenii de căt Ch să treacă Îonosă, spiracaii scăitără fugănd. ru câniPănăleascele 30 tăâmoments. rămășiiiile o lovitură trecem KElonul tot dpeni trebui să eu, reieeree lui pre csăm, ‘pe #1 Oo de ce crezu supue, încăt prin liniea cardigan, o cămpie ră luapi lăănceri, alta, Ch, în “end ceci de InP peste o pănă milă o grindină de peste măsură, de de fum, un halt, și că trebue oameni cănd din coaste bateriile, pici unul femea oamenii înainte satem cei nostri de plată au de cei privmi Cum după În fine cătră toate și caii din cauza morței din asta urmă pe'nțălegemi estranpagant, însă, trupul de 600 oameni, mersă înainte nino armie în răndueală de bătălie, în adevăr asta mi srmă.” fie pare ăi urmărea ce ducea la o mopăreareă valuri de flami de tei, răpaurile se zădmără, apoi, pădură în mijlocul unei corpoe cu parabine minte. Cu de loc în îngăimală, ne dindărăpt. Trevvien pe rumai Ce'i dreptul, lorgului ne Toni artileriști, și împrăștieți Ducan ce ce pă. mi ordonă lor duasumra tunurilor, se retrăgeau, fuoate după aceea, cu duzina În zimiți, Ye! gănd să de În qui sn pe nimeni gunrurilor trăgăli și Kai în ii aceste, putință să scape un singur om? asta nu stătu, ca însă, în galop. Mersărăm nimine, de căt nu poate o coaetă și artileriști ce formără don de cavilerie. Este postri să code a artice o obolor, bris'au cu 4 și nu ce o de din