Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-05-26 / nr. 41
- 160 7a legilor care garantează proprietățile. Moldova e avută prin pămăntul său, producător prin lucrul clasei laboriase, și prin norocita sa poziție geografică, dar în mezul abundenței sale, ea sufere de nișe pre-cunoscute, fie care nu € nepot a le numi și mai cu osebire prin Divera învoire a dobăndei văilor, carii adună avuții colosale din vestuiiz acelor rău administrate a familiilorPrivilegul ce acum s'au dat D. Aga Iulie Saneti, pentru așezarea unei Lombard (un feliu de banc învoit de Ocărmuire) în Iași, mărturiseșe kd Guvernul ce ocupă copioc de mijloacele spre a face cs înceteze aste fapte asediatoare, care jignescu mai cuosebire pe clasa din mijlocu. Condițiile dzicului privilegiu sănt cuprinse în Buletinul Oficial.De la 5 pănă la 16 Mais, s'au transportat din pârtul Galați următoarea căzime de grăne: 25,923 chile grău, 52,270 chile de popustoiu și 5,324 chile de sacară. tre éludé. La Moldavie est riche par son sol la classe Iaboghiepse productif, par le travail de el par son heureuse situation géographique, mais au millieu de ces éléments d'abondance elle souffre par les causes trop connues, pour qu'on ait besoin de les signaler, et surtout par la licence des usuriers, qui amassent des richesses colossales aux dépeus des fortune mal administrées des familles. Le privilége qui vient d'être accordé à Mr. l’'Aga Jules Sachetti pour l'établissement d'un Mont de piéte à Jassy, prouve que le Gouvernement s'oespre sérrieusement des moyens de faire cesser ces pratiques condamnables, qui affectent principalement les classes moyennes. Les conditions du dit privilège sont inserées dans te Bulletin officiel. — Depuis 5 jusqu’au 16 Mai ila été exporté du port de Galatz : 25,123 Kilos de blé, 52,270 kilos de maïsst 5324 kilos de seigle. - - ACTE DIPLOMATICE. Depeșa Contelui Valevschi Ministrul intereselor streine a Franției, cătră toate legațiile Franțeze, respunzătoare la acea a Contelui Neselrode. Parie 23 Maiu 1855. Domnul meu, toate foile Europei au reprodus dupre jurnalul de S. Petersburg, circularea cu data din 10 Maiu, pe care D. Conte de Neselide au adresat'o agenților Russiei de prelăngă curțile streine. Guvernul imperatorului își propusese de a așepta încheierea oficială a inferențiilor, pentru a face o judecată asupra tetimei lor. Dar, fiindcă cabinetul de S. Petersburg au găsit de cuviință a face fără mai multă întărziere un apel la opiniea publică, apoi, nime se va mira deacă ăi urmăm la răndul nostru pe calea ce ei au deschis, și eu întru din partea me întru în aceasta, cu toată încrederea ce-mi poate însufla moderațiea și loialitatea politicei noastre. Eu, vomu aminti mai întăi împregiurările ce au făcut pe Franțiea și Angliea a se pleca la negoțiații, în un moment în care, activitatea urmărită a rezbelului, să părea a fi degetul principal a preocupației și îngrijirilor. Tratatul din 2 Dechemvrie să încheie că, și puterile apusene, pentru respect cătră noul lor alieat, s'au plecat a cerca cea de pe urmă o pintire de păceluire, fondată pe putința de a face a se priimi de călos, Rosiea bazele pe care, în înteresul general pacea Europei ele le însemnară pentru se știe că, constrăie pentru întrea dată, asupra cunoștinței oficiale a scopurilor comune ale Franției, Anatei, Austriei, și Turciei, spre a se explica asupra acelora a curiei sale, Prințul Gorceacoff refuză categoric de a se înduplica la condițiile ce i s'au propus. Abia la 7 ianuarie, după o referire la S Pegtersburg, expriimi fără de nici o rezervă deosebitele principiiri cunoscute sub numele de 4 garanții. Istofac? se încredințează în modul cel mai pozitiv prin mărturisirea unanimă a plenipotenților ce sunt față la conferenții, ba încă, o depeșă . D. Conte Boucl, împărtășită de o dată la Paris și London, mărturisește că negoținniile, a cărora margini au fost întru așa fel cu statornicite, nu au fost deschise decăt după cererea Rusiei. Așadar, vederat este că astă putere nu poate a ne împuta că am lucrat cu ea fără veste; ea au țint una din condițiile neapărate a păcei, sta întru încetarea preputerniciei sale de-asupra Bucsinului, (Marea Neagră) și timpul nu 'iau lipsit spre a înțelege pe care sacrificiile angajeamentul luat în această privire, tre Toată cvestiea este, a ce mi acum, dacă Prințul Gorceacofo și D. de Titofă au îndeplinit acest angajeament, se audea că, din contra nu au pamac mai prejos de marginile lor. Acesta e un punct, Domnule, pe care ăl voiu cerceta în curănd, dar mai întăi voescu a adeveri ezactitudinea a unora din propunerile, prin care începe circularea D. Conte de Neseliode Întăi, în conferenții, DD. Plenipotenții ai Rusiei, cănd s'au desbătut întărea garanție, atingătoare, duprecizisa lor, de confințirea drepturilor Moldovei, Țerei Romănești și a Serbiei, iar dupre noi de resturnarea înmurirei executată abuziv de cătră Cabinetul de S. Petersburg în aceste trei principate, vasale a Î Porți, s'au părut a se inșela asupra poziției adevărate a desbaterei. D Contele Neselrode, desvoltează tot asemene teză; eu voiu respunde la dănsa prin întrebări. În ce timp, după cele de pe urmă rezbele, drepturile Principatelor Dunărene s'au jignit din partea puterei suzerane? În ne epodă, Sulganul s'au închipuit a nu fi credinios la vreuna din concesiile (învoirile), predecesorului său? Oare cănd Franica, Angliea și Austriea au aratat vre o altă dorință, decăt acea țintitoare a întreține, mai îmbunătățind, guvernul de administrație neatărnată, care, se vede că pre de tot se uitară, nu era nici în Țeara Romănnească, nici în Moldova un nou privilegiu, ce rezultatul unei învoire de bună voe, încheieră sănt căteva veacuri, și încalcată numai din dzilele în care Domnitorii începuse, în timpul rezbelelor din vecul al 18 le, a se rătăma mai mult asupra curiei Rusiei, de căt asupra Î. Porți? Astfeliu, Moldova au perdut jumătate din teritorul ce'i era garantat de Sultanul; astfelin astă provinție și Țeara Romănească, în loc de a rămăne după cum trebueau să fie, o barieră respectată între Imperiul Otoman și Rosiea, au fost, chiar după tratatul de Adrianopoli, în care se păreau li se recunoaște drepturi mai bine hotărăte, s'au guvernat mai bine a dzive de către agenții ai Cabinetului de S. Petersburg, de către proprii lor șefi, și chiar în cursul de pace, ca și cum ele nu ar fi fost alta de căt o prelungire a pămăntului Rușiean, ele se găseau neașeptat ocupate de către o armată străină; altora, întăiul din cele patru garanții ara unicul scopu de a le pune un capăt. Deacă înmurirea Roșieană, dincolo de Prut urmează scauna sub titlu leguit de protectorat. iată, D-le, adevăratele pătimiri care au suferit Principatele Dunărene, eată pericolele ce le amenința necontenit, și unora și buea numai decăt ai impune. că, N„” --Scopul InstiFranției, Germaniea și Angliea. tatului Lombard este o apărare cetățeni a ns fi dispoeri de cașatari. Nepoeșul, depune acolo obiectul său, priimind o parte a prepului cu un procent foarte măsurat, după trecerea terminului, amanetul, dens ce rescumpără, ce vinde în public, prisosel, după scăderea propentului și a pelinelilor. Ce întoarnă proprietariului; seau ce păstrează în cure de un an, car de us înfățoșatlă, ce dă la cassa seracilor. DESCRIERE SINOPTICĂ A MINERALELOR. Din Munții Moldovei; Trimese la Espozițiea Universală din Paris. (urma.) 10-le Plomb pentru ce argint, Galene, sulphurat of lead, în munții de formație de Glimerșifer la piciorel de sus a muntelui Tonti în satul Chirilo moșia B pomenii, mi formează dese straturi de metal, groase ca de 3 palme și despărțite de Glimerșifer în o grosime cade {1}, stărjini, a cărora regulată întindere este pederată de la Nord spre Sud la piciorul numitului deal, cum ști în matca stăncoasă a părăului Chirila, departat ca la 50 stănjini de dealul Tonci, atăt aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint ocăt și acel, peatră aramă, cuprinzătoriu de argint descris în No. 9, sunt continuări a straturilor de metal, lucrează în Bucovina Reapta granița Moldovei, pentru cuptiorul de aramă în Pojorita și acel în Cărlibaba pe lăngă Iade plumb argint cobeni, gile Fer peatră cu pufoasă Pyrite, Iron Aruntes, Eisenkies, afare de fer pucioasă poate să cuprindă și puțin asp, și să găsesc în straturi destul de groase pe lăngă peatra de aramă descrisă sub No. 9. 12 Rauschroth vel Pucioasă coă arsenic, Redgar, Auripigment Schwefel arsenik, er compene din pucasă și și să găsășc la poalele arsenic carpatului Caliman în satul Șara Dorna, formează vine numeroasă de grosime Ka de 1 pănă la palmace. Acest real gard sau au uipigment de o calita foarte curată, însușit pentru roirea postavurilor fabricatelor de bumbac mi de in, pentru boele, zugravilor etc. la o lucrare regulată ar aduce un penit destul mai multe locuri a Moldovei, anume lăngă Blia Sasca, Făntăna mare, Joldăneșii lăngă fălticeni etc. acești sănt cărbuni însușiți pentru mai multe ramuri tehnice pe: pentru vărărie, nelnipeștc pentru cărămidărie, în privirea grosimei și a întinderei ciparsasi, încă 14 Cărbuni de pămănt formație nouă Gagat, Pechkohle, de o calita mai vină decăt cii de mai denpinte, să găsăsc în o depărtare de Iași Ka de 3 nome ; grosimea și întinderea lor de a semene ns s'au certetat. ce Silberreicher Veițiană, să găsăște se să de însămnat să găsește în 13-l Cărbuni de pămtnt formației Lignite, fossiles bituminoses Poiz, ea non», NE s'au cercetat