Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-26 / nr. 41

- 160­­­ 7a­ ­ legilor care garantează proprietățile. Moldova e avută prin pămăntul său, producător prin lucrul clasei laboriase, și prin norocita sa po­zi­­ție geografică, dar în mezul abundenței sale, ea sufere de nișe­­­ pre-cunoscute, fie care nu € nepot a le numi și mai cu osebire prin Di­­vera învoire a dobăndei văilor, carii adună avuții colosale din vestuiiz acelor rău administrate a familiilor­­Privilegul ce acum s'au dat D. Aga Iulie Saneti, pentru așezarea unei Lombard (un feliu de banc învoit de Ocărmuire) în Iași, mărturiseșe kd Guvernul ce ocupă copioc de mijloacele spre a face cs înceteze as­­te fapte asediatoare, care jignescu mai cuosebire pe clasa din mijlocu. Condițiile dzicului privilegiu sănt cuprinse în Buletinul Oficial.­­De la 5 pănă la 16 Mais, s'au transportat din pârtul Galați următoa­­rea căzime de grăne: 25,923 chile grău, 52,270 chile de popustoiu și 5,324 chile de sacară. tre éludé. La Moldavie est riche par son sol la classe Iaboghiepse productif, par le travail de el par son heureuse situation géographique, mais au millieu de ces éléments d'abondance elle souffre par les causes trop connues, pour qu'on ait besoin de les signaler, et surtout par la licence des usuriers, qui amassent des richesses colossales aux dépeus des fortune mal adminis­­trées des familles. Le privilége qui vient d'être accordé à Mr. l’'Aga Jules Sachetti pour l'é­­tablissement d'un Mont de piéte à Jassy, prouve que le Gouvernement s'oe­­spre sérrieusement des moyens de faire cesser ces pratiques condamnables, qui affectent principalement les classes moyennes. Les conditions du dit pri­­vilège sont inserées dans te Bulletin officiel. — Depuis 5 jusqu’au 16 Mai ila été exporté du port de Galatz : 25,123 Kilos de blé, 52,270 kilos de maïsst 5324 kilos de seigle. - - ACTE DIPLOMATICE. Depeșa Contelui Valevschi Ministrul in­­tereselor streine a Franției, cătră toate le­­gațiile Franțeze, respunzătoare la acea a Contelui Neselrode. Parie 23 Maiu 1855. Domnul meu, toate foile Europei au reprodus dupre jurnalul de S. Petersburg, circularea cu data din 10 Maiu, pe care D. Conte de Ne­­selide au adresat'o agenților Russiei de pre­­lăngă curțile streine. Guvernul imperatorului își propusese de a așepta încheierea ofici­ală a inferențiilor, pentru a face o judecată asupra tetimei lor. Dar, fiind­că cabinetul de S. Petersburg au găsit de cuviință a face fără mai multă în­­tăr­ziere un apel la opiniea publică, apoi, nime se va mira deacă ăi urmăm la răndul nostru pe calea ce ei au deschis, și eu întru din partea me întru în aceasta, cu toată încrede­­rea ce-mi poate însufla moderațiea și loia­­litatea politicei noastre. Eu, vomu aminti mai întăi împregiurările ce au făcut pe Franțiea și Angliea a se ple­­ca la negoțiații, în un moment în care, ac­­tivitatea urmărită a rezbelului, să părea a fi degetul principal a preocupației și îngri­­jirilor. Tratatul din 2 Dechemvrie să în­­cheie că, și puterile apusene, pentru respect cătră n­oul lor alieat, s'au plecat a cerca cea de pe urmă o pintire de păceluire, fon­­dată pe putința de a face a se priimi de că­­los, Rosiea bazele pe care, în înteresul ge­­neral pace­­a Europei ele le însemnară pentru se știe că, constrăie pentru întrea dată, asupra cunoștinței ofici­ale a scopuri­­lor comune a­le Franției, An­atei, Austriei, și Turciei, spre a se explica asupra acelo­­ra a curiei sale, Prințul Gorceacoff refu­­ză categoric de a se înduplica la condițiile ce i s'au propus.­­ Abia la 7 ianuarie, după o referire la S Pegtersburg, ex­priimi fără de nici o rezervă deosebitele principiiri cu­­noscute sub numele de 4 garanții. Isto­fac­? se încredințează în modul cel mai pozitiv prin mărturisirea unanimă a plenipotenților ce sunt față la conferenții, ba încă, o de­­peșă . D. Conte Boucl, împărtășită de o dată la Paris și London, mărturisește că ne­­goținniile, a cărora margini au fost întru așa fel cu statornicite, nu au fost deschise de­căt după cererea Rusiei. Așa­dar, vederat este că astă putere nu poate a ne împuta că am lucrat cu ea fără veste; ea au țint una din condițiile neapărate a păcei, sta în­­tru încetarea preputerniciei sale de-asupra Bucsinului, (Marea Neagră) și timpul nu 'iau lipsit spre a înțelege pe care sacrificiile angajeamentul luat în această privire, tre­ Toată cvestiea este, a ce mi acum, dacă Prințul Gorceacofo și D. de Titofă au îndeplinit acest angajea­­ment, se au­dea că, din contra nu au pamac mai pre­jos de marginile lor. Acesta e un punct, Domnule, pe care ăl voiu cerceta în­ curănd, dar mai întăi voescu a adeveri ezac­­titudinea a unora din propunerile, prin care începe circularea D. Conte de Neseliode Întăi, în conferenții, DD. Plenipotenții ai Rusiei, cănd s'au desbătut întărea garan­­ție, atingătoare, dupre­cizisa lor, de con­­fințirea drepturilor Moldovei, Țerei Romă­­nești și a Serbiei, iar dupre noi de res­­turnarea înm­urirei executată abuziv de cătră Cabinetul de S. Petersburg în aceste trei principate, vasale a έ Porți, s'au părut a se inșela asupra poziției adevărate a des­­baterei. D Contele Neselrode, desvoltează tot asemene teză; eu voiu respunde la dănsa prin întrebări. În ce timp, după cele de pe urmă rezbele, drepturile Principatelor Dunărene s'au jignit din partea puterei su­­zerane? În ne epodă, Sulganul s'au închi­­puit a nu fi credinios la vre­una din con­­cesiile (învoirile), predecesorului său? Oare cănd Fran­ica, Angliea și Austriea au ara­­tat vre o altă dorință, decăt acea ținti­­toare a întreține, mai îmbunătățind, guver­­nul de administrație neatărnată, care, se ve­­de că pre de tot se uitară, nu era nici în Țeara­ Romănnească, nici în Moldova un n­ou privilegiu, ce rezultatul unei învoire de bu­­nă voe, încheieră sănt căteva veacuri, și în­­calcată numai din dzilele în care Domnito­­rii începuse, în timpul rezbelelor din vecul al 18 le, a se rătăma mai mult asupra cur­­iei Rusiei, de căt asupra Î. Porți? Ast­­feliu, Moldova au perdut jumătate din teri­­torul ce'i era garantat de Sultanul; ast­­felin astă provinție și Țeara Romăneas­­că, în loc de a rămăne după cum trebueau să fie, o barieră respectată între Imperiul Oto­­man și Rosiea, au fost, chiar după tratatul de Adrianopoli, în care se păreau li se recu­­noaște drepturi mai bine hotărăte, s'au gu­­vernat mai bine a dzive de către agenții ai Cabinetului de S. Petersburg, de căt­re pro­­prii lor șefi, și chiar în cursul de pace, ca și cum ele nu ar fi fost alta de căt o prelun­­gire a pămăntului Rușiean, ele se găseau ne­­așeptat ocupate de către o armată străi­­nă; altora, întăiul din cele patru garanții ara unicul scopu de a le pune un capăt. Deacă înm­urirea Roșieană, dincolo de Prut ur­­­­mează scau­na sub titlu leguit de protectorat. iată, D-le, adevăratele pătimiri care au suferit Principatele Dunărene, eată perico­­lele ce le amenința necontenit, și unora și buea numai decăt ai impune. că, N„­” --­­Scopul Insti­­Franției, Germaniea și Angliea. tatului Lombard este o apăra­re cetățeni a ns fi dispoeri de cașatari. Nepoeșul, depune acolo obiec­­tul său, priimind o parte a prepului cu un pro­­cent foarte măsurat, după trecerea terminului, amanetul, de­ns ce rescumpără, ce vinde în pu­­blic, prisosel, după scăderea propentului și a pelinelilor. Ce întoarnă proprietariului; seau ce păstrează în cure de un an, car de us înfățoșatlă, ce dă la cassa seracilor. DESCRIERE SINOPTICĂ A MINERALELOR. Din Munții Moldovei; Trimese la Espozițiea Universală din Paris. (urma.) 10-le Plomb pentru ce argint, Galene, sulphu­rat of lead, în munții de formație de Glimerșifer la piciorel de sus a muntelui Tonti în satul Chirilo moșia B po­­menii, mi formează dese straturi de metal, groase ca de 3 palme și despărțite de Glimerșifer în o grosime cade {1}, stărjini, a cărora regulată în­­tindere este pederată de la Nord spre Sud la pi­­ciorul numitului deal, cum ști în matca stăncoasă a părăului Chirila, departat ca la 50 stănjini de dealul Tonci, atăt aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint ocăt și acel, peatră aramă, cuprinzătoriu de argint descris în No. 9, sunt continuări a straturilor de metal, lucrează în Bucovina Reap­ta granița Moldovei, pentru cuptiorul de ar­amă în Pojorita și acel în Cărlibaba pe lăngă Ia­­de plumb argint cobeni, gi­le Fer peatră cu pufoasă Pyrite, Iron Ar­­untes, Eisenkies, afare de fer pucioasă poate să cuprindă și puțin asp, și să găsesc în straturi destul de groase pe lăngă peatra de aramă des­­crisă sub No. 9. 12 Rauschroth vel Pucioasă coă arsenic, Red­gar, Auripigment Schwefel arsenik, er compene din pucasă și și să găsășc la poalele arsenic carpatului Caliman în satul Șara Dorna, formează vine numeroasă de grosime Ka de 1 pă­­nă la palmace. Acest real gard s­au au uipigment de o calita foarte curată, însușit pentru roi­­rea postavurilor fabricatelor de bumbac mi de in, pentru boele, zugravilor etc. la o lucrare regulată ar aduce un penit destul mai multe locuri a Moldovei, anume lăngă Blia Sasca, Făntăna mare, Joldăneșii lăngă făl­­ticeni etc. acești sănt cărbuni însușiți pentru mai multe ramuri tehnice pe: pentru vărărie, nelnipe­ștc pentru cărămidărie, în privirea grosimei și a întinderei ciparsasi, încă 14­ Cărbuni de pămănt formație nouă Gagat, Pechkohle, de o calita mai vină decăt cii de mai denpinte, să găsăsc în o depărtare de Iași Ka de 3 nome ; grosimea și întinderea lor de a­­­ semene ns s'au certetat. ce Silberreicher Veițiană, să găsăște se să de însămnat­ să găsește în 13-l­ Cărbuni de pămtnt formației Lignite, fossiles bituminoses Poiz, ea non», NE s'au cerc­etat

Next