Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-08-04 / nr. 61
. CN a UT, clarație pe care D. de Probes trebue ce aie inceputnar a face, în numele guvernului său, la adunarea federală, întru căt priveșc c vestiea Orientului. Cabinetul de Bien de asemene au avut bunătate de a aduce la cunoștința noastră, cirgularea prin care la 28 iunie, Contele Budl au încunoștiințat pe guvernele Germane despre demarșa proiectată de cătră curtea Imperială a Aseriei. Abie am nevoe a asigura pe Ecs. V că aceste documente au înfățoșat cel mai viu interesu guvernului repescu, mică aprețuindule noi piasm meat dons sentimentele noastre de confederație miașitiție ce păstrăm cătră Cabinetul Imperial, precum și dupre dorințele sincere de a da, pe căt se poate, caracterul de unanimitate declarațiilor, pe care Dieta va pute fi chemată a le sale. Sub acest raport eu imți lucrarea mai întăi, cu mulțumire, despre declarațiea anume cuprinsă în circularea din 28 iunie, că se poate lucra pentru ca Dieta se fie noue mai ma Numeroase documente date la iveală, în aceste de pe urmă timpuri a guvernului Regescu, mărturisescu în un modiu nedubitabil (fără îndoială) că asta ce unește cu maniera prevădzătoare a Cabinetului Bețescu și singura cvestie ape ar pute să ce întămple, ar fi aceia de a ce mi, deacă, este de nevoe o declarație din partea Dietei, pentru a susține acupat hotărările vechi. Deacă noi nu am ave în vedere de căt numai propriea noastră poziție, am respunde negativ la astă cvestie, în înțelegere că Prusiea, în calitate de putere Europeană, Ba sta, în orice cazu, sub raport militar, în stare de pregătire care corespunde la ordinul federal din 8 Fevruarie, cei între puterile Cu cate aceste deși statornicirea părezbeluitoare nu noi nu vom s'au putut face pănă amu, totuși nu este ertat, după împărtășirile ce ni s'au făcut, de a explica încurcătura dupre care împrejurările au luat în înțălesu, că, cooperațiea activă în rezbel ce ari desființată pentru Austriea, și nesigurătatea ce urma din aceia pentru Germaniea ce află acum foarte mult împuținată; prin urmare, Koncideparei, îndatoririle pe care rezoluțiea din 8 Fevruarie mi-au impusu. Deliberațiile ce vor urma în comitete vor înlesni de bună seamă cea mai bună ocazie de a agjunge în astă privire la neaparata bună înțălegire; declarațiea Austrieană va trebui cu atăta mai mult a fi trimisă comitetelor, fiind KB tece titlpu s'au încunoștiințat celor alte guverne Germane, și e cu putință că Cabinetul Austriean ce privească de asemenea neaparat trebuitor, o cercetare coantă și denains a unui espeze (înainte punere) așa de întinsu. Întru căt privește pe guvernul Regescu, pozițiea sa, în privirea tratatului din 2 Dechemvrie și a negoțiațiilor de exaternare, este deplin cunoscută. O anume aprobație atăt a acestui tratat căt și a Conferențiilor puterilor Apusene, care au fost a lui consecvență, m-ar pune în o deplină contradzicere politicii. Suntem cu trecutul nostru convinși mai din nainte că nu poate fi altfel cu intenție a Cabinetului de Viena. Noi cunoaștem că, după încheierea tratatului din 2 Dechemvrie, Cabinetul de Viena înțelege mai nainte cu noi și cu Germania și că după ce, în puterea acestei alianțe s'au luat ace desbate la Viena cveștii ce se atingu de interesele Germaniei ca degetul Conferențiilor sale cu puterile negermane, el s'au sirguit din toate puterile sale mai ales prin purtarea sa din urmă, propune a resturna pericolul rezbelului cu Austrieniinpin urmare a Germaniei, lucrănd în interesul Germaniei, totuși o aprobație fără rezervă a întregei alianțe pe care, cu toată desbinarea momentană în sugetul unei chestii de execuție, o însamnă cu tot deadinsul ca urmănd a ființa în spiritul său și în viderile sale, și care prin urmare poate în cursul de pe urmă a evenimentelor militare, se reprezenta în puterea sa, cu toate îndatoririle ce trage după sine, o aprobație fără rezervă a pune asemene alianțe, se dzicem, va statornici o solidartate (legătură) pe care ca și Prusiea, astădzi mai nainte, o găsește nepotrivită atăt cu convingerile sale politice, căt și cu solicitudinea sa pentru adevaratele sale interese și pentru acelea Germaniei, și că ea trebue se refuzeze și amutot cu ace scuteală, și loialitate ca și cum au făcut îndată după încheierea tratatului din Dechemvrie. Pentru a înlătura peînțălegirile, care ar fi îndoit mai tănguibile amu, cănd e vorba lămuri lucrurile, O asemene aprobație nu poatea a se face de căt deacă Austriea, din partea ca, ar priimi cu tot deadinsul politica urmată cu consecvență, de vedere, de cătră Prusiea în punctul lor mi Germaniea, dar chiar o asemene aprobație, după o lovire, ar putea face să se nască în un modu tănguibil desbinările trecutului, cănd ar veni treaba a ce recapitula întămplările; noi supunem prin urmare Cabinetului Imperial creșrien de a qui deacă nu e mai de preferat de a ce acvada mi de o parte și de alta, în interesul liinței la care ce anevoescu o agiunge. [Ea urma. Turcica. De la Zara anunță din 4 August că: Comisia înturnătoare de la Valona telgrafează din Raguza că, în Albania nici esistă nici au esistat ciuma, după care carantina de cizece dzile despre Albania s'au desfiițt. Poden. Alăt de la flota de dinaintea Cronștadului, precum și a celei de la Reval, sau priimit corespondenții pănă la 24 iulie. Cum că pănă la această dată nu s'au întămplat nimic de însemnat, este cunoscut, și cum că că în anul acesta nu se va întreprinde nimic, nici asupra Cronstadului, ninci asupra Helzingforsului, nu mai urmează nici o îndoială. Cu toate aceste un atac asupra revalului este probabil, pentru care se dzice că admiralul Franțez Peno au și înfățoșat planul, și spre a calcula lustrei Admirații : esecutarea lui Dundas, Seimul și Peno au plutit cu vasele lor admirale de la Cronșad, înturnănduse pănă la Reval, de la Cronștad ce alcătuește acum cu vasele deburănd sosite din 16 vapoare de arme, 2 fregate de vapor, 4 vapoare mai mici, și 14 saline canoniere. O scrisoare de la Odesa adresată cătră barcat un vas de vapor dușmănesc 67 prizonieri Rusieni, și fiind că toți erau mai mult seau coniința cererea capitanului dușman pentru preschimbare cu Franțezi, fiind un din 350 prizonieri spangezi aflători acum arte, nici îndatoriri alt temuplu prin nici de a da o întindere pe angogeamentelor ce sănt Confederaților nostri Germani, alinăndesă în un șolu cuvi incosu, de o căt șiiimite. Ea bine întemeietă prelungirea nu dorința de a vede de ezemterminului mobiliză fără a se gazeta militară arată că: În 23 mai puțin iulieau a se flota dingreu răniți, apoi nu s'au putut înși în multe priviri interesantă poliție, s'ar cere mai bul timp de căt acela ce i avem, drept aceea după oarecare vizitare, trecănd ne Ferdinand, vaporu mai mic, proporțional pentru plutirea Dunărei în Austriea, a doua dzi la o meadră am înaiptit călătoriea; la 17 am trecut de la Gran unde Dunărea vine de la Viena în direcțiea de la Apus spre Răsărit. Pe malul ei, la Demus se vede o impozantă ruină a unui castel cu turnul Salamon, foarte întărit, la 120 palme înalt, în care la 1493, să păstra corona Ungariei. La o sara ajunsăsem pe la faimoasa cetate Comori, ne figurează ca vergură, nefind pănă acum luată în puterea armelor. Astă cetate, ue ce află pe malul stăng a Dunărei, capătă prin noue fortificații ce ce Parne malul drept, o poziție invizibilă. Urmănd călătoriei, vanoul an agune în 13 (25) Iunie dim, la 6%, care la Presburg, politie pe malul dung a Dunărei, cu 40.000 locuitori, cu o cetățue pe un deal înalt de 600 palme, care arsă fiind la 1811, au rămas nereparată. Aice este: muntelui regescu ne care Regii Ungariei, la a lor încoronare, ce știe calare și cu spada Săntului Stefan, lovescu în aer cătră cele patru punturi a pămăntului, drept semnal, că vor apăra Uniaunea despre dușmani, din oricare parte, ii ar veni. Astă politie se dzice că s'au întemeet de Romanul Pizo, pentru care Ungurii o numescu Potopium. Plutind între npexmete frumoase, împoporate de palaturi, sate frumoase, aspini și alte industrioase așezăminte, vaporul trece pe la insula Lobau, unde la 1809 Napoleon trecănd cu armiea sa Dunărea combătănd cu eroicul Aarhiduca Carlu, au perdut bătăliea cea faimoasă de Aspern, pe acel cămp, unde tăbărise în anticitate legioana Romănă, deacă, după astă bătălie, Austrienii s'ar fi folosit de succesul căpătat, precum voca Arhiduca Carol, luceafărul lui Napoleon, de atunce s'ar fi eclipsat, însă bătăliea de Wagram, după 30 dzile, au paralizat pe cea de Aspern. Pe malul drept se însamnă monumentul unde s'au întărit Imperatorul Leopold I cu Regele Poloniei Ioan Sobieschi după ce au măntuit Viena de asediul Turcescu. Astă călătore samănă o preumbla pe apă într'o grădină din mai în „e 3 care se vede din rezidențiea Imperială resărind Turnul cel măreț a Săntului Ștefan carile, în a sa formă gotică și colorul negru, cu o înălțime de 507 palme, domnind preste tot șeful, înfățoșază o vedere impozantă. La 11 oare, vaporul întră în capalul Duplăcută. Așa dar, la purcederea din Iași, călătorul, fără a eși din cabinetul seu cel elegant și confortul cel plăcut, au vizitat țermurile Romăniei, a Ungariei Austriei, cu o cheltueală de 20 galbini, fără a simți ostineala unui drumu asemene îndelungat. Viena înfățoșată în toată privirea, atătea curiozități, încăt a lor cercetare va cerceta drept merită a consfinți un timpu mai îndelungat. Între multe alte, blicată un Moldo-Romăn veche istorică, podișul lăngă palatul Imperial Șenbrun, unde oastea Moldovană, zidenție, mămăliga Romănă, ca au tăbărit aa epoha asediului Bienei, pentru care acel locu ce numește Moldauer Poelizei (Rediu Moldovan), ear Ka curiozitate noue. Ba vedea întrodusă în astărea invenție noue puvienei, prin Gazete tuturor Puterilor Mari! Însemnătatea mai ales pentru Moldo-Romăni sporește amu cănd aice, înaintea Areopagului Europei, ce dictat interesele publice și soarta patriei protecție a cărei mia este mi debarcă a Bulgariei, ne Leopoldstad, de unde invitata și alege sub Duca Vodă, și din una a noua dzi a Serbiei, curiozitate ca alicat prin a căpăta de a Sclavoniei a Turcilor, placate, moastre pusă sub călători în Debarcaderu la o mie de porți a otelelor, spre o locuință - fet . LA jn eef ES 555555