Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-09-26 / nr. 76
= aus Traliean și legioana Anglo-Germană, zarea legionei Polone pe conta Porți, merge încet. Tănărul Prinț Cartorinschi,nu primește regulat trebuitoriul material, ci o altă pedică pentru înființarea corpusului, este neunirea Polonilor între sine, Marele Vezir Ali Mehmed-Pama, au ordonat gubernatorilor vințiile Europeene de Turcești din a trimete pe toți emigranții din 1848 și 1849 la porturile Bsazariei, spre a se înrola acolo în serviiul turcesc. De la Varna se raportează, că generalcvartira armiei comandate de Ismail Pașogol este Silistra, și că 20 batalioane s'au trimes la Varna, de unde, îndată după ce le va fi vicnegiat Omer- Pașa, vor purte despre Acep. Île scrs aceste, se mai înființează în Varna un regiment de corali turcești, cea mai mare parte din poloni prizonieri, carile de asemine este destinat pentru intărirea arimiei Carsului. O notificație oficială a ”Jurnalului de Constantinopoli” anunță, că Comisiea Tansimatului au hotărăt a face drumuri ferecate. și M. S. Sultanul au Începutul are a se face cu drumul ferecat sancționat hotărirea din Costantinopoli pănă la Beagrad. Guvernul Otoman, voeste a lasa aceste lucrări asupra capitaliștilor. Condițiile sub care se hărăzește concesien, ce vor nsbarba în Europa de cătră respectivii ambasadori otomani. Capicompaniile, care voescu a lua talistii și asuprăli asemene întreprinderi, trebue să înfățoșeze guvernului Otoman, a lor oferte pănă în 9 luni, începute de la 1. Octomvrie anul curent. La încheierea acestui termin, guvernul va examina diferentele propuneri și va accepta pe cele mai favorabile. Aceste intenții a guvernului Otoman, sunt în adevăr laudabile. Pocieca. O depeșă a Prințului Gorceacofă din 17 Septemvrie, arată că, dușmanul nu întreprinsăse încă nimică spre partea nordică a Sevastopolului. Trupele sale se concentrează între Balaclava și Cernaia, făcănd o recunoaștere din valea de Baidar spre aripa stăngă, corespondent, asemănănd acele ce află de la S. Petersburg și de la Paris, face întrebarea, deacă se poate spera de pace “eu mai de însemnat lucru întru aceasta, este graba cu care s'au încunoștiințat publicului in Rosiea, moutatea ctderei Sevastopolului, grbă, care face an curioz contrast cu anevoințile de mai nainte, spre a se ascun Astfel cu, vedem că Sevastopoli cade la 8 și la 9, încă Duminica se publică un Suplement estraordinar aIVALDULUI POCIEAN ce anunță luarea Maracolului, earta 11, ce și publică ordinul de dizi a Imperatorului Alecsandru cătră armie, prin care, Imperatorul declară că, este încredințat pe eroismul armiei sale spre a combate pe dușmanii ce atacă aleea ce Rosiea are mai scump, onorul și întregimea Patriei. În adevăr, este clar cu greu să se vadă în aceste și în pregătirile le se fac în Franțiea, vreun semn de pace- Jumnalele nu înfățoșază Ka putincoasă, fără însă CB nu arăte pe ce temeiu se raziă, deșertarea fără de luptă a tăriilor de la Nopol, de cătră Prințul Gorceacofă, ba încă ele vorbesc chiar și despre retragerea ca spre Perecop. Credem însă, că ar trebui să se aștepte asupra acestora, încă și alte lămuriri mai oficiale, GAZETA POȘTELOR arată din Crimeea că, armita Cernaiei au luat vechile sale poziții Sevastopolul nu se ocupase încă, de către trei brigade. Îmbarcarea trupelor Tipreri din Eupatoriea, s'au amănat pănă la un nou ordin. Din pregătirile ce se fac de cătră aliați la Crimeea și Constantinopoli, se poate încheie că, Marșalul Pelisie poate să În 18, avea să se facă o mare recunoaștere pe margina înceapă ofensiva în contra Roșiorilor, dreaptă a Cernaiei. Omer-Pașa sosise la Camieș și se triimise de Osman Pașa și o parte a statului major. O parte din oamenii răniți la cel de pe urmă a salt. se transportează la Cherci, unde se află ospitaluri mari vii frumoase. JURNALUL de FRANCFORT publică următoarea scrisoare de la S. Petersburg, din 11 Septemvrie. Noi am simțit perderi foarte însemnătoare, la luarea Sevastopolului. Aflăm în acest moment, că generalul Crulefo este rănit, generalul Urasoff mort, ear ratorul, ducănduse astădzi în ciziua numelui său la Monastirea Df. Alecsandru Cevsci, au fost salutat cu cele mai vii aclamații de cătră mulțimea, ce alergasă întrecerea sa și între carii se vorbea necontenit despre trista noutate. NUVELISTUL de HAMBURG arată de la S. Herepes ipr 15 Septemvrie numirile că, între defăcute de Imperatorul Rusiei, cu ocaziea numelui său, se îneamnă și denumirea Arhiducăi Ghilem de Austriea, artileriei călărețe No. 24. Cine aminterea reposatului Imperator, Țarul Domnitor au ordonat, ca podul de la Chiev peste, Dnipru să poarte numele de podul Neculai. Comandanții de opmii au primit înputerniciri, ca, pe lăngă ordinile ce aveu pănă acum vrea li hărăzi în cămpul resbelului, să hărăzască și ordinul Stanislau de toate clasele, afară de întăea. Amstriea . IPRESA VIENEZĂ arată Kb, vorbele pentru propuneri de pace și despre negoțiațiile ce ar urma în acest scopu, se înconcșază. Se dzice acum, că de la Paris au venit mai întăi dispozițiea de a se încheie pacea pe baza celor 4 garanții, dar însă, bi voind acolo, Ka conferențiile să se despis concentrată spa Dunărea de Opt aniÎnaltei agutopro de noutățile cele rele generalii: Martino, Zorofa și Voghinhoff din cari acest de pe urmă era adjutant Imperatorului, sănt foarte greu răniți, de crestiea Orientală, care, o va supune acestei Adunări. Crestiea de a ce mi fa ce momente Ba urma aceasta, atărnă de D. de Proches la Rapes Tapie,zultatele voeagului . ID.. DJ eu ci tot o dark ăși de ideea sa că, nu! Căci, postră - tristă, dar nu mi perdută, Impe- Se asigură Kb, politica Austrieană, au în Generalul Colen s'au făcut prizonier. Capitaliea Kids la Paris. Alte persoane, ce de-asemene se cred bine încunoștiințate, asigură că, pegostațiile se vor rencepe la Viena, peste puține dzile. Nuoutatea meplri de a ce adeveri, însă, nevoia despre o Conferenție, după succesile mari de s'au căștigat, trebie să se fi făcut acum presimțită și de aeta , cu drept a nu se trece sub tăiere. GAZETA BURSEI arată de la Viena, din 20 Septemvrie că, cu odin mai painte ce vorbea acolo, cum că Prințul s'opremors și D Sgachelberg priimisă contra ordin, pentru as prederea la Varșoviea. Ce pare că în momentele de față, Imperatorul nu se va mai duce în Poloniea Contele Pexiept. Bauspiede la capătul lunei spre a ce duce la brancport, unde va lua prezidenție a Dietei. E pre sigur că, Guvernul pregătește în nomentile aceste o propunere atingătoare Casei voluminoase, lor, efevul pe Așa scolarul devine activ, evenimen- lecție profesorului. tele să înlănțuesc bine în mintea scolarilor puterea raportului, a unităței, i identități etc. Așa încăt, atunci cănd și Filosofie. Bi Ba arăta consecința ades prea îndrăznețe și periculoase. 3-le. Limbele. Metoda întrebuințată, ce deosebește în pansionare în Franțiea. Nu vorbirea lor ținteșe profesorul, dar mai mult înțelegerea și scrierea lor gramaticală. E rătăcită, paremisă opiniea acelora ce vroesc ca limbele clasice să se învețe la cele moderne. Căli, acel ce învață o limbă din vorbă, nevorbind o o va uita, o va pierde. Acel ce va învăța o limbă cu gramatica o Ba qi întotdeauna. Cel dintăi metod, duce mai iute la scop, cel din urmă asigurează căștigarea scorului,. Am sfărșit, mai, fac o „mică, orservație asupra armărei obetelor. Urgarea obiectelor în una și aceeași adermi de gramatică urmează cu o clar, ateea de traducție în același limbă așa ca atenția școlarului să fie reținută mai mult timp asupra unuia și același obiect; căci, o trecere de la un obiect la un altul, ce nu are nici o legătură cu cel de mai nainte, ar rădica copilului mole greutăți, întrerupăndu'i atenția. O urmare rațională în obiecte, întemeeză pe concesii filiare sau afinitatea ideilor trebuie să domnească în tot programul.” Aceste sănt puținile notițiile în vara anului 1853, am comunicat prin Frate meu fostului ministru de atuncea al învățărilor publice. Asemenea notiții, după trecere de doi ani se publică fără schimbare din motivul următor: uni din conversațiile săptămănei trecute, trei bărbați T. A. Z. (1) stimabili prin gravitatea lor și prin dorința ne arătau de a face ceva mou în ramul învățătorilor, îmi ziseră la înpregurarea unei discuții asupra organizației școlilor în Prusiea, că, în papa viitoare vor porni un voiaj spre a vede de aproape școalele Germane. Adaoseră însă cu un ton de mustrare pentru învățați streini, că nu scriu a arăta, că nu învățații streini sînt curșabili de aceasta, ui numai noi Romănii, ce am vroi Ka cărțile, de care într'un minut de înflăcărare patriotică credem ceasta cum am dzice proprio motu, deși cărțile nu au nici o suflare. Cărți asupra organizației învățăturilor în Prusie a cum și tot în scoalele acelei țări, răspunsăm eu, ezistă și poate mai multe de căt găndim. Așa de pildă: Sopsin Diestermeg. Nu mai puțin trebue să existe cărți și aspra școalilor din Franțiea și Angliea, un aseminea respune din parte'mi nepoliticos poate cină KB nu lăsasem neștiința vestmănt înprumutat, cu vestmăntul șiinței, mai multe replici. Din acese replici înțelesem că, convorbitorii mei vroiau ami dovedi numai decăt, necesitatea de a petrece căte 2 sau 3 azile în fiecare, tărg spre a cerceta organizațiea scoalelor, și aceasta nu numai în Viena, Berlin, Paris, Londra și într'un timp mai îndelungat, dar mai în toate principatele mreșe ale Germaniei și din curiozitatea vilita sincar wi pe acele din Imperiul ce care apoi, Ba de cauză în scurt feri de a fate odată ingenioase, dar să le reciteze tinată sau în tică, și efect, sau în aceea logică à faptecombinații csteadoptată în parte o xila de scriere, cu răbdare, cu gust, alta După o dematemanimica asupra chipului zate. La o aseminea a avea nevoe, să cum sănt acele pretindere, ămi nutreacă pe luatu libertate școli dinaintea metodului să organidmn prisi aCe îmbraie cu un zi, 6 conformă legilor psihiiotice. Așa după o oară de desemn, urmealzămi aceasta e foarte bine. Fiind Foarte natural, că și, aceia ce scolarul au început poate cu disgust, con Ai Iopă flangăl lor, amezani vă deleți că'i mai Bine și mai înțălepti sata, MIA 2ămi ge erta vănu am rămit în ‘de acea propusă de Montaigne și 3 întrebuinprovocă lui Suluc. D-lor cum (Va urma).