Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-10 / nr. 80

- 319 - au dovedit în astă de ne­urmă încercare, corpusul de genie earăși au suferit perderi, însă, mai Capi­­tanul Șenaghel (Dan­ Alfred), un ofițer foar­­puțin numeroase de căt­ră tenisam­­te bun, au rămas mort; șeful de batalion Fornie, capitanul Ansu, adjutant generalului și răniți. Laruel și Pradel au fost Dalesme, Joieu sub­ ofițeri și soldați Șefii mi Rogon, carii au dar ezemn 454 capitanul leitenanți” Între 24 morți Reni au fost­ bravuri, au fost cu deplinătate agiutați unei mari de cătră ofițerii și superii puși sub ordinile lor. în tot cureul asediului, fie­ care s'au făcut în acest din urmă asalt, precum și 122 răniți,­­ de batalion asediu, în care, mijloacele de atac­au agiune proporții colosale. Roșienii aveau mai mult de 809 guri de foc, în baterii, și o garnizonă, după voință în puterea ei șn compunere. Du­­pă o nemărginită cătime de proiectile ce au aruncat asupra noastră, nu mirăm că, încă erau bine aprovizionați că, ii au lasat mai mult de 1,500 creole asedietoare, avea în cetate. Aruniea în baterie ne Ja b­iiuritele atacuri, aproape de 700 guri de focu, care au tras mai lovituri. Îndrumările noastre au fost făcute cea mai mare parte că, prin mijlocirea pulberei întindere mai mult cu pămănt.­­ Nici o­dinioară, corpusul n'au simțit așa de mari perderi. 31 ofi­­țeri au fost uciși, 33 răniți. Între morți se numără generalul Bizo, a căruiea nume nu s'ar pute trece sub tăcere în dzisa triumfului, vrednicul leitenant colonel Ghe­­o șefi de batalioane, 29 capiglani și 3 leitenanți. Astă astră încercare, nici n'au clintit statorniciea ofițerilor dată și trupele de genie au urmat acestui no­­pil exemplu. Doă companii de saperi, ramas la al patrule Kam­­an, fiind­că trei și cu toate În lucrările de sapă și de mină, sub­ofițerii în fruntea lor, de puțin focul lor și soldații au remas statornici și li ți­­esc în lucrările de Întelror D-le Marșal, că, nici o­dinioară n­ mare a­rmonie lat să predomnească cea mai ori putea să vie în a­­din amăndoă servițiurile, putorul celei alte, o fălea cu repegune și datorie a 60,000 are cu nobleță, vă fi însămnați vă cer recompensii, unei particulare ocupa. Ast­fel cu aceste­a'au perdut căt între artilerie și de vum­­pin, mai avut Nu pot să vă citez pe care o schimbau 80,000 gabioane numite tuturor acelor, de multe și grele și acele saci atăt de 1,600,000 de genie n'au li s'au omorăt se], s'au vălit cea și pentru lucrări, încheiee s'au mare de în aceasta întrebuințat genie, au meritat a carii voin­ave de apărare și pot și asta nici un milion lucrări asediu neclin dec va fi de care mă putere, ii au acest îndrăsneală. uu să îndeplinească în de 80 khilometre­­ 20 faschi­ și aproape de și cănd să și obiectul de a re­­voiu mult stăn­­în o mi memoraubil tu­­o au acest raport, t­rebue să BB Spun A au înce­­tna au dat mijloacile de­diului; nici o­dinioară n'au covărșit răbdarea astă comunitate de idei și de sugerare, m­­­ei. Ori mi de căte ori au întălnit ne duș­­man, soldații noștri o mare bravură și asaltul din 8 Septemvrie este un tact de armie, cu care Franțiea se poa­­te făli­­de asămine a învinge tăți­­multe greu­­să pot lăuda În ori­ce impregurare, despre relațiile mele cu gene­­ralul Harri Jones, comandantul geniei apmi­­­ei Engleze. Scopul nostru era același, și nici o dată nu m­-am definit în opinii, asu­­pra șirici celor ce ai am întrebuințat spre al ajunge. Încă de la asediul Bomarsan­­dului, an putut aprețui loiali­tatea lui nobi­­lul caracteri ofițer. M'am cunostit pre­ferite, că m'am întălnit cu el la asediul Sevastopolului- acestui omagul respectoasei Marș al mele supuneri. Generalul de divizie, adjutant Imperatorului, comandant geniei armiei din Orient. Primește2 Domnule (subscris) „Nic­l” Mare-Britaniea. Generalul leutenant Simpson s-au denumit general actual, și lordul Harding, Feld­­marșal. În urmarea purcederilor lor de­pend, 56 vase de rezbel ce făceau parte din flota Balticei, au părăsit pănă acum acea mare spre a se înturna în porturile respective Bombardele ,și caponierile Engleze, în număr de 24, încă din luna August au început mar­­șul de retragere. Scrisori din Crimeea anunță că, sănăta­tea generalului Bentino ăl va nevoi să se întoarne în Angliea, și că tot pentru ast­­feliu de motivuri și generalul Marcari va lasa comanda diviziei sale. Cel întăi regiment din 2 batalioane a le­­gioanei Singerene, în garnizon la Duvru, au priimit ordin să pornească spre Malta; por­­tul ave a urma peste 10 zile, amăn­­și 1350 soldați. Asămine regimentul 98 înpreună cu nirea doi numără în total 45 ofițeri altele, au căpătat ordin să stee gata de purcedere. Vaporul „Perserevans” din mi 5 copii din 10 Aland. 2 femeei a ofițerilor Gosieni, 296 soldați, i alte 24 femei și copii, spre ai duce la Li­­ban, unde se va face o preschimbare de pri­­zonieri, și Angliei pe cunoscăndustă mulțămiți prin scoaterea din post a D. Mara; sim­etrul Aus­­triean au î­nfățoșat nișe observa­ții foarte­ grabnice după căt se pare, asupra urmărilor” unei rumperi cu puterile apusene Aste observații, au impus foarte mult guvernului Neapolitan, și în adevăr se asi­­gură că, postul de director poliției s'au în­­locuit definitiv. Nuoul director este un be­­chiu magistrat. D. Santo Roberti, carile, n'au mai­ fost în politică și îndatorit a rădica Se zice, că el s'ar bastonada și a des­­ființa bandile înarmate de lazaroni, organi­­zate de predecesorul său și care necontenită amenințare de prădăciuni, erau : S'au observat că, în toate consiliurile din urmă, generalul Filangieri curte. De la Genova scriu din 6 Oct. că, un con­­tingent nuou ce pregătește pentru imbărcare spre Crimeea, curănd mai multe arestuiri. La Palermo s'au făcut de­­între care și profesorul de astronomie Caciatore. Atăt acolo, precum și în Neapoli, guvernul nu lipsește a Asa măsuri energice, spre a în­­pedeca ori­ce cercări de a tulbura liniștea, au ambarcat Havra 95 Rosieni, 15 femei prizonierii de la Bomarsund, precum și ofițeri, pe gubernatorul insulei n'au fost chemat la 7 vapoare Engleze și 2 vase cu văntreli, spre a transporta trupe Piemonteze la Crimeea. Un corespondent a Gazetei SEMONT­, scrie de la Poma din 29 Sept. că, generalul Fran­­țez La Plas au sosit acolo, spre a inspec­­ta corpusul Franțez de ocupație. Un corespondent de la Torino a Indepen­­ denței Belgice, cu data din 3 Octomvrie, a­­rată Kle, guvernul Austriean au pus saob sec­­hestru, averile monastirilor Sarde a­le că­­rora corporații religioase s'au desființat în puterea cei din urmă legi, votată de par­ Acest act lament. Guvernului Aust­riean, va da loc la m­oue d'm­onarine, nu ce poate prevedea. Cele din urmă n­outăți de la Neapoli, ce sănt de care însămnătate. Miniserii Frațiiei ii pare Pta lie a. În portul de denova ce află s'au priimit tot prin aceeași cale, a cărora încheiere complicații acum gata Teatrul Rezbelului După luarea Mamelonului, urma nedumerire ce în­­sămnau tunurile de cămpie găsite în turn, se află că, acele tunuri erau menite spre a înarma zidirile încurcate, în ziua asaltului, în­căt să mai întărzie marșul dușmanului la acea întăi­esbutire. La întrarea în portul Sevastopolului, ființa acolo soiască dușmanul, oprinduli și scrierile îngăi­­mate, care ar pute compromita în lume pe comandanți, și asta sub amenințțare de aspră pedeapsă. Se știe că, o depeșă a Prințului Gorceacof arată” cum că, la 3 Oct. alieații s'au întins liniile lor pănă satile Achim, Coculușa și Carlu. Alte localități se află pe culmile munților Siuriucaia, în fața văei­ berbecului; iar Carlu nu se află la o mai mare în­­depărtare de acel pis, de căt ka la o jumătate milă. Din asta ce poate alieații n'au stat în­ nelucrare după luarea Sevastopolului, dar, din contra,­­ii au în pine cu putere m­oue operații de luptă; ear pozițiea lor acum este în chipul următor: aripa sfăn­­tă, tăbărătă ei din dos pănă la puntea Tractir; centrul se razimă pe Ciorgan și Al­u Diamon; în fine, după ce au ocupat în valea Baidar Baga și Savatca, trecănd strămtorile K­utcaia, pe care le-au întărit, nile aripa dreaptă, satele Urcusa, munților Liu­­­și-au repezit coloa­­de avan­gvardie pănă la valea Belbec și ne­­găti trecerea artileriei, cu care să-și deplinească miș­­carea încungiurătoare. Roșienii ocupă tot te pșanul tăriei de la Nord, înălțimile dreapta Cernaiei, arenda Mac­eniiei, cursul din jol­a Berbeculu, spre Mangan Cale și ferind stănga lor și răzăniiăndusă de Bacci-Serai și cursul Almei. Pă­­rura ne­ngrijere, cu care ii au dat dușmanilor lor punturile ușoare de apărat și a cărora apărare era de trebuință pentru siguranțiea lor, dovidește în destul de vederat că, diversiea de la Eupatoriea, li­­au luat o însemnătoare parte din puteri și că sănt a nevoiți să se înprotivească și despre acea parte la mișcările diviziei Alonvil. Pănă în acest minut păreau cea m­ai strictă defensivă, dar, de vor urma cu tunurile de calibru mare, Constatin de la port înainte, a Rosienilor baterii spre de tării, la apărat ai contrabate, și de acolo detună­ralul La Marmora, au pele Cale, prin care încheie că, pe țermul stăng ce chiar de alăture tiu­­a casă” se fo­­a pre­­apărau tăriea. Anum e încă simțitoare, mi alienții Rosienii au legat spre vest, cu asupra dat un ordin de li oprește relații asupra bătăliilor ce ar urma, a că în momentul acesta lucrează au inst: fortul un rănd Gele­­în cursul. poliției, zi cătră a scrie ca să nu Cernaiei, spre de Incherman

Next