Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-20 / nr. 83

­ 831­­ libere să li priimească sau să li respin­­gă. În întrea ipoteză, aceste propuneri ar fi dat de'ndată subscrise și transformate fără nici o desbatere, în preliminarii de pace, și atunci, operațiile militare s'ar suspenda, dar plenipotenți­i­ ar pumi atăt de o parte, căt și de alta, spre a statornici păcei definitive. Ast­feliu, ar fi după zisa corespondentului, marșa pozitivă a lucrări­­lor, statornicită chiar de pe acum între Fran­­gien, Angliea și Austriea Însă tot ce se poate zice, este că, dacă aceste vor fi a­­nuue curăndă; căși, Rosiea nu ce pare încă dispusă a se supune, după cum se cere de la ea, sub buna voință a contrariilor ei. Fecampțiea. O scrisoare de la Paris din 19 Oct. că­­tră Independențiea Belgică arată că, Prin­­țul Gorceacoff, hotărător suri spre deșertarea Epimeei, corespondentul că, ar fi luănd mă­­­ntru acea­­sta, dzice o scrisoare confidenți­ală a generalului on-șef Rosiean, pri­­pea acest eveniment, curănd sau mai tărziu adresată la Varșoviea acum trei luni, ca ne­alăturat, dar tot­o­dată anunța că se va împrou­vi ne căt stă în puterea amineas­­ce; căci, dzite generalul mai departe, nu a­­vea scrisoare prin care dă cea mai mare laudă soldaților Franțezi „ți-i mai mare plăcerea să te bați în contra unor adevă­­rați lei” înaintirilor în legionul de onor și prelipritele grade a armiei, în Crimeea, capue Imperatorului. Numărul persoanelor de pe acea listă, ordinare, căci, în adevăr au fost estraordinare. Duca și Duchesa de Brabant, aveau să por­­nească mercuri la 24 Octomvrie. Bar vcea­­gul Ghegelui Sardiniei, s'au amănat suferinților Monarhii­­ce au rădicat armiilor sale. pentru așa de mult gloriea se arată că, ambasadorul Austriean, au fost a Imperatorului FRANȚ-IOSIF Imperatorului Napoleon. Komisie a micstă din Sevastopoli, au săvăr­­șit lucrările ei în 1 Octomvrie, de vapor, și la gratisit ușor, 6 mașina ghiulele­­. Comisiea între Franțiea și Angliea toate obiectele. Raportul nu însem­­ne­sc socot 40.080 persoane.­­O corespondenție de trupele Anglo-Franțeze, ba­niile ce săn­doamne mecre gurile Dainrului, pot deacă dacă ne uscat să arate Nicolaelul, nu vor pute pe apă, și la întămplare pentru espedițiea întrea n'ar ave trupe de agune, apoi, alieații ar putu să aducă cu o flotă de negontenit ce află în mișcare, pute­­rile căre li-ar mai trebui, deacă cel puțin scopul expediției nu va fi, ca mai curănd să ocupe margina septentrională a Crimeei, spre a deplini feliul de blocadă, care ce pare Kb se pune în lucrare spre a strănge din scurt ne prințul Gorcea Movei- CONSTITUȚIONALUL zice că, motivul prin­­cipal, pentru care Franțiea și Angliea vor să aibă mările slobode la continuarea rez­­belului în contra Gosiei, este, spre a pute mai bine să­ și ped­oaphe asupra Curței de S. Petersburg. Intrebuințănd mi exe faimoasa teorie a zăloagelor, pusă înainte de contele Neselrede, în celebra Notă­ circulară din 2 Iulie 1853, parea Principatelor Dunărene, va ține atăt prin care au declarat că, ocu­­de mult, pănă cănd nu vor predomni conci­­liuri mai bune pe lăngă miniștrii Sultanului. Cucerirea Crimeei, Ba­cepei dar aseminea de zălog puterilor apusene, pănă cănd con­­siliurile mai înțelepte vor covirși pe acele alte în cabinetul Moscovi”. Cu toate aucere, Ea urma însă, însămnătoare deosebire, căli, Pod­ea pusese în lucrare ocuparea Provin­­ci­ilor Dunărene, cu cea mai vederată călca­­re în piloare a tratatelor: ear puterile a­­pusane, vor pastra Crimeea ca un zălog con­­sfințit prin drigtul cușteriței, dpar ce nici o nație nu s'au încercat pănă acuma să'l contesteze.­­ General leiterantul Gustav Je­venhielm, trimis estraordinar și ministru plenipotent a M. S. Regelui Sveriei mi­nor­­ia 22 Octomvrie de M. S. Imperatorul­ui să­i pre­­vegiei, au avuot onor CB fie priimit zenteze ne admirelui Virgin, însărcinat de Regele Sveziei, ca să înmăneze M­S. Impe­­ratorului, decorațiile ordinului Serafimilor și o scrisoare particulară a suveranului său, Mare­ Britanie a­ leșenantul colonel Resch, cipre Gineva­­­­Generalul Simpson, prin o depeptă Octomvrie plată KP, s'au întălnit pa­ratul Vivian, comandantul contingentului Ans­glo-Turcesc, și încunoștiințează pe minister că, acel general încuviințază în totul ho­­tărărea sa, de a întruni contingentul la Chini. Căteva mii de oameni, au mni sosit acolo și ce luau toate meăsurile, spre a li se asigura proviziile și lemnile pe iarnă. Se ție că refugia­i din Jersei, au publi­­cat un atac în contra Reginei Angliei, acum se scrie de la London 19 Octomvrie că, după nemulțumirea publică manifestată aco­­lo, gubernatorul au ordonat redactorului Jo­­în 20 zile să îi fii împărțitorului ei, Ka părăsească insula. O corespondenție arată că, cabinetul En­­glez, deși este hotărăt a purta rezbelul cu energiea cea mai mare, încăt timp va fi de cii mai influ­ de trebuință; însă, membrii a­enți a acestui Cabinet ne arată dispuși recunoaște, că pacea este de dorit și că An­­gliea va privi cu mulțămire, deacă Rosiea va voi să facă concesiile, pe care fatalitatea evenimentelor­­ i le impun.­­ lului An­șor, că la 24 Septemvrie au de­­varcat cu trei companii de infanterie ușoa­­ră la vestul Fanagorei și au găsit cetatea deșartă. Înăuntrul ei insă s'au găsit 62 tunuri de artilerie și 4 mortiere, toate re­­se de întrebuințat, asămine s'au ase mana ne un însămnătoriu convoiu de lemne, care a doua­ dzi s'au încărcat. Guvernul face cumpărături însămnătoare de cai, în peațele Engleze și Irlandeze Ca­­valeriea Engleză este acum mai numeroasă de­căt au fost ori cănd în seculul trecut. Călătorie a Admiralului Berchelet la Nord America, este după încredințarea fonei Stan­­dard, în cauza unei diferenții amenințătoa­­re între Angliea și intre staturile unite. Se dzice, că guvernul Englez ar fi priimit, de la acela staturilor unite, după o impăr­­tășire făcută în trebile atingătoare de Cuba, un respuns destul de atăcătoriu, care ce dăd­­ce, că între altele ar fi cuprinzănd, Guver­­nul Englez să'și iee bine sama, ce socoate să facă. Angliea are destul de lucru și Gu­­vernul Nord American neluănd în considera­­ție intervențiea Engleză, în privirea Cubei, va lucra după a sa plăcere. Standardul mai adauge: Angliea va trimite în urmarea aces­­tora, vasele: Powerfil(cu 28 tunuri), Corn­­valie( 60 tunuri), Pembrod­e, Neptun și Sen­­torj, aflătoare acum in Lisabona, spre în­­tărirea stației Engleze in Vest­ India, pentru că să aibă acolo o putere îndestulă, pentru apărarea onorului Angliei. O depeșă de la Hamburg arată că, admi­­passa Dundae, comandantul flotei Engleze din Baltica, au părăsit Nargen­ne vasul „Du­ Ka Wolington” spre a ce duc în St­ohholm, la Regele Oscar a Sveziei. Nu ce mie încă care e scopul acestei Bizire, ce zice însă Kle, n'ar trebui se de pue o mare însăm­pă­­rare politică in aceasta­ Consiliul din London, au hotărăt în se­­amța din 18 Octomvrie, ca să se facă o me­­dalie de bronz, spre amintirea vizitei Impe­­ratorului și a Impărătesei Franției în acea poliție. Se arată că, generalul Simpson, are în momentile aceste 38,000 oameni în Crimea, sub ordinile sale, adecă, mai atăt, pe căt Duca Velington avea la bătăliaa de la Victoriea. Foaea SM­, arată după o depeșă de la S. Petersburg priimită la Berlin, că trupele și că Rosiene părăseau marginile Balticei, totul arăta încetarea temerei pentru tac din partea flotilor. Grecie. Toate lămuririle ce ce priim­esc de la Ate­­na, nu arată că, relațiile d­intre puterile a­­lieate și Greciea, din zi ca zi se otărăsc mai mult, sau mai bine zicănd se strică. Reprezentanții puterilor, au refuzat să prii­­mească pe nuoui miniștri a Regelui Oton. Se mai vorbea încă, despre o curăndă trimitere a cătorva vase de rezbel în apile Pireului a devărate, nu ni fac au de lieta nehotărăt, din cauza lui. ce vor împărtăși SZECLU a prețuește Le Hubner, spre un priimit alieat pe de­senază nimic să ca trofeu. tratatul pe timp Franței, arată că, apoi, să presimțim o­a evenimentelor din urmă sosit acum în Franți ea știe că, după luarea au fost însărcinat să feliciteze pe an Mai au vizitat Sevastopolului. D. de guvernul Aus­­nemărginitul succes, 19,000 doambe, a împărți car Piemontezii ordinul pe­rsona 4 esprime despre Turci, ficută și au hotărăt numărul avea 3800 tunuri de calibru 6 milioane, încăt, după analogie în mi captele lor la ur­­să CC Acum au ca­ pe zi să ce întrece toate proporțil­e din partea Englezilor. guvernul palatul an Paris felicitările greu persoanelor, espoziției Bin Ca cănd din 6 gene- F­UN­a- Teatrul Rezbelului Nu se știe nici o altă faptă n­ouă Cernaiei, de­căt numai că, Roșienii despre partea nu se par a se retrage, ci din contra se întăresc în pozițiile lor. Tabăra marinei s'au rădicat. Flota ali­aților ce se găsăște d­inaintea strămtoriei Chimburnului, ce asigură că

Next