Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-27 / nr. 85

a­­­­ lori dar incă, între răndurile opiniei l­era­­le care, cere a se înființa pe lăngă Dietă încă și o reprezentație populară la Franc­­fort, adecă, formarea unei a doua camere, ce ar funcționa alăture cu delegații guver­­nelor. în astă prin­ire, vom întreba ia­­răși deacă și A serpiea Ba în voi­astă modi­­ficație în forma de acum? Factul nu ce pre poate crede; însă, mai lesne s'ar pute să se zice că, ea are de scop impărească numai mai bine puterile lui pe organul central și guvernile particulare, să se în­­tindă competențiea mejorităței respringă mai mult legăturile Federale. De la Viena se scrie din 27 că după cum ce asigura în acea dzi la Barcă, s'au dat au­­torizație, de a­ cel inființa in Austriea untărămănt de credit mobilier, de cătră DD. Pormn­d, Lainel și Haber, framațica. La Paris în 27, urma o mare încredere in neapăratul succes a armiilor alieate, mi consfințirea cuceririlor lor. Se arată propuneri­i guvernului, în Ca­­ncolo se făcuse pumile unei companii Anglo-Franțeză, ce, nu propue să facă Sevastopolul în to­­tul bun de locuit, cu scop de a ce face din el, îndată ce se va rezidi, un feliu de po­­liție neutră. Nu oe ție înse, deacă cap ai dar vre­un respune la o asămine propunere, care se pare a fi făcută ceva mai nainte de rezultatul de­finitiv a rezbelului, și cănd mai m­ec, nu e­ au rostit încă cel mai de pe va urmă cuvănt a diplom­aticei, care poate fi cemată mai tărziu să curme toate prin un tratat. Generalul Canrobert, încă nu purcesese pănă în acea zi la Stokholm. De mie ci generalul arată ca­ motiv văzut a însăriini­­rei sale, cu merge să ducă Ghegelui Sveziei insigniile prucei mari a ordinului legioanei de onor în schimb pentru ordinul Serafimi- Jep, priimit de Imperatorul. Tot­o­dată ce asigură KB, un trin­is extraordinar ce va re­pezi la Stociok­­ini din partea Rusiei, după cum se propune spre à se congrabalanța in­­ facvențiea ce ar pute să o facă a precum­­păni fostul comandant a arșiei Drientului, în favorul cauzei puterilor apusane. In 26 Octomvrie, imperatorul cu sabiea în mănă, au comandat în ființa Ducăi de Bra­­bant, du tabăra de la Satori, toate manevrele executate de cătră 40 reces­oare cavalerie, formate in 2uă divizii, care er au încheiat la 4 pape. În 27 Octomvrie,­­M.D. L­. Regale, Ds­ca și Duchesa de Brabant, au purces de la Parse­ne sa 3 oare mi sara ln 10 care au fost la Brucsela. Se arată că, M. S. Impărăteasa au dat scumpne prezenturi Duchesei de Brebant, ear­e. Ca Regală, din parte­ i au hărăzit junaere de un mare preț damelor Palatului. Întreținerea povelilor Parieului I se în­­țălege că întreg­ va cosștiei în cursul anu­­lui acestuia 1855, o cheltueală de 2,600,000 aranci (7,800 000 dei). MONITORUL din 28 Octomvrie, face ia­­răși o amintire kB, „închiderea Depoziției U­­niversale s'au hotărăt definitiv pe 15 Noem­­vrie viitor” și adesge că, înpărțirea pre­­­­mtilor cătră espuitori, va urma tot în acea zi, mi KB prin urmare, de la 1 Noemvrie viitor, prin îngrijirea comisiei se va în­­cepe ridicarea productelor aflătoare în centru și în gărul lui, spre a se­ face nea­­păratile pregătiri, pentru închiderea defini­­tivă a expoziției. Acolo, în adevăr se află toate industriile de întăiul ordin și probile cele mai alese din cele alte. Însă, se a­­pare acum după o corespondenție că, eepui­­torii eu prelungirea Espoziției pănă an fiu Mars viitor mi că, petițiea ue il o adpecazi pentru aceasta, se acopere ne toată ziua de din 18 Din fe­­ricite subscrieri, încăt, pănă acum, unii esponzanți, au subscris 6 și­. l­urite sezoane, vizitatorii espoziției de la Paris, au fost mult mai puțini la număr, de­căt acii ce au vizitat Espoziție a Londo­nului la anul 1851. Se arată încă, că la 100 espozanți, de abia figurează 2 străini. Ce scrie Jurnalului de Francfort de la Paris 25 Octomvrie Cr. , Generalul Kan­­robert, pleacă în o­misie la Stocholm, în­­sărcinat cu o scrisoare autografă a Impe­­ratorului, și cu cordonul Legioanei de Onor pentru Riga de Svezica. Co­rnelul Corneli­­ga fusese adjutantul său în Crimeea și încă Sa Precum ce crede, misiea aceasta are un scop cățiva ofițeri, vor întovărăși pe Es. militar, spre a se înțălege cu Sardiniea și viitor, Vanimarca, pentru campaniea anului deacă pănă atuncea rezbelul Nu- s'ar c­urma. Această misie ce conoreție de o mare im­­portanță. De la Paris se scrie că cele mai însămnate persoane a guvernului, așeaptă din zi în zi veste, că Rosienii au deșertat Crimeea. Operațiile marinarului Pelisie, not păre la mulți tră­­gănătoare, încă, duc la rezultaturi sigure și însămnate. Poziție a Rosienilor este foar­te amenințată. 1048 mai prețioasă lucruri a ocărmuirei ce transportează d­incolo de Dai­­epra, unde au trecut și cu­ miai mulți am­­ploiați civili și proprietari, fin Marsilica, necontenit urmează ambar­­cări de trupe spre Orient; în zilele trecute au purces de acolo 10,000 soldați, și alți 4 000 erau gata de pornire Cazarmele de acolo nu agiung pentru priimirea acestor trupe, trecătoare din care, cea mai mare par­­te ce în povartiruesc pe la cetățeni. Numărul total a trupelor tplmece de la din Franțiea și din începerea rezbelului la Orient, se suc pănă peste Algir acum 300 000; din carii însă, o parte însemnătoa­­re s'au înturnat ca convalescenți, dea în acea insulă; însă, fierberea agiungea din ce în ce să fie mai înverșunată; ear la Catanea, ea se prefăcuse în o adevărată resculare. Populațiea, voie să pue foc fa­­bricilor de rachiu, învinovățindu-le că ele ar contribui la desvălirea epidemiei. Trupele, au trebuit să întrebuințăze armiile lor- Le­­de foc s'au tras și ele­vituri în sine, au esbutit să înprăștie rescularea. Grecie. Încunoștiințările de la Arena 20 Dachem­­vrie anunță că, după refuzul D. Tricupis, mi­­nisterul s'au modificat. D. Bulgarie, s'au che­­mat la prezidenție a consiliului. D. Bolti, ad interim la interesele străine, D. Silivergoe se înlocuieă de D. Condostazlo- Prefectul poliției, D. Hristopulos, s'au numit minis­­tru cultului și a instrucției publice, și să ce­aun în­că. Marel Britanie a. GLOBUL m­outateal din 27 Octomvrie, contradzice formal dată de către Morning Post, cum că, lordul Gon Rusel ap­ai dispus să intre în coaliție cu DD. Brngt și Istraili; din contra, vechiul miniestru a coloniilor va urma și de acum a version mi politica par și de admiralul Napier, acum deportat PIt­al Liea. INDEPENDENȚIEA, după o scrisoare din Teatrul Re­zbelului Pe cănd o parte a armiei Rusiene se re­­trage spre Simfiropoli, o altă parte se re­­trage spre teoșanurile Mad­eniiei și se în­­tărește acolo puternic Cu toate aceste, prin­­țul Gorceacoff, desface puteri însemnătoa­­mișca­­hn­­să, asta nu împedecă pe acești din urmă a Din uelor întărituri cod­re la Eupatoriea, pe, spre­­ ce încerca să oprească rea încunjurătoare ce o fac alieații, se învinta încet, dar sigur, cauza nuo­­astă cetate cuprinde acum o armie însămnătoare. Numeroasele cară, de la ce trec tăriile Nordice la Machens­en, se pare că au înce­­put demeprarea acelor tării. Astă ipoteză, că Gosienii vor să denepte tăriile Nordice ba chiar și Crimeea­nu totul, ce găsește a­­cum prin toate corespondențiile, și se pare că, despre partea alieaților urmează chiar încredere asupra ei, curend însă, Ce­va și, căci, asta ce vederează și din cercetările ce se fac asupra dezertorilor din armiea Ro­­sieană, carii pe toată ziua sosesc de la ta­­în și li se cer­a­băra Rosieană. Acestea, ce min fadars locurile cele mai secrete da­căt HOT mai multe amenunțuri, asupra o­­kicizic că, Rosienii vor a ce contentra sa Bacti-Serai seau Sim­­firopoli. Puținele trupe ce ocupă partea Nordică, periculile la care este espusă ar­­miea Rosieană în cămm­ea Belbec și puține­­le mijloace ce înfățoșază în privirea stra­­tegică, tăriile nordice, fac KB pe toată no­­aptea se așteaptă vre­o explozie, carea să anunnțe pornirea definitivă a dușmanului. Ve­­pedițiea maritimă ce cuprindea din 14 vase cu selișe, din care: 6 Franțeză și 4 E­ngle­­ze, 9 fregate cu vapor și corvete, 13 bom­­barde, 3 baterii plutitoare Franțeze, că­­treba canoniere Engleze, cum mi o numeroa­­să singă de transporturi. 9,059 trupe Franțeze, batalioane merineri Pe ea­se 3,000 Engleze, Franțezi de degapro, în zilele din urmă au fost cumplite naoi, care au împechetat repizile progrese a o­­­­­perațiilor dușmanului. 1000 soldați srijini ne lordul Pes­­ca, aceasta s'au decla­ tseză și mai multe beterii, cănd s'au ales, se compunea din 70 vese. a infanteriei afla 10 En- Flota totul ce marină în Au Sev,stâncii, cră­rilor din câmpiea Barder; fi­nd­că, valea, cu Non- cătva timp au fost cuverită apă, Siniliea 24 Scăsoaărie arelă FR folora sti­­rile stau­ foartie răci, î­nsă, fără CL are pă

Next