Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-10-27 / nr. 85
a lori dar incă, între răndurile opiniei lerale care, cere a se înființa pe lăngă Dietă încă și o reprezentație populară la Francfort, adecă, formarea unei a doua camere, ce ar funcționa alăture cu delegații guvernelor. în astă prinire, vom întreba iarăși deacă și A serpiea Ba în voiastă modificație în forma de acum? Factul nu ce pre poate crede; însă, mai lesne s'ar pute să se zice că, ea are de scop impărească numai mai bine puterile lui pe organul central și guvernile particulare, să se întindă competențiea mejorităței respringă mai mult legăturile Federale. De la Viena se scrie din 27 că după cum ce asigura în acea dzi la Barcă, s'au dat autorizație, de a cel inființa in Austriea untărămănt de credit mobilier, de cătră DD. Pormnd, Lainel și Haber, framațica. La Paris în 27, urma o mare încredere in neapăratul succes a armiilor alieate, mi consfințirea cuceririlor lor. Se arată propunerii guvernului, în Cancolo se făcuse pumile unei companii Anglo-Franțeză, ce, nu propue să facă Sevastopolul în totul bun de locuit, cu scop de a ce face din el, îndată ce se va rezidi, un feliu de poliție neutră. Nu oe ție înse, deacă cap ai dar vreun respune la o asămine propunere, care se pare a fi făcută ceva mai nainte de rezultatul definitiv a rezbelului, și cănd mai mec, nu e au rostit încă cel mai de pe va urmă cuvănt a diplomaticei, care poate fi cemată mai tărziu să curme toate prin un tratat. Generalul Canrobert, încă nu purcesese pănă în acea zi la Stokholm. De mie ci generalul arată ca motiv văzut a însăriinirei sale, cu merge să ducă Ghegelui Sveziei insigniile prucei mari a ordinului legioanei de onor în schimb pentru ordinul Serafimi- Jep, priimit de Imperatorul. Totodată ce asigură KB, un trinis extraordinar ce va repezi la Stociokini din partea Rusiei, după cum se propune spre à se congrabalanța in facvențiea ce ar pute să o facă a precumpăni fostul comandant a arșiei Drientului, în favorul cauzei puterilor apusane. In 26 Octomvrie, imperatorul cu sabiea în mănă, au comandat în ființa Ducăi de Brabant, du tabăra de la Satori, toate manevrele executate de cătră 40 recesoare cavalerie, formate in 2uă divizii, care er au încheiat la 4 pape. În 27 Octomvrie,M.D. L. Regale, Dsca și Duchesa de Brabant, au purces de la Parsene sa 3 oare mi sara ln 10 care au fost la Brucsela. Se arată că, M. S. Impărăteasa au dat scumpne prezenturi Duchesei de Brebant, eare. Ca Regală, din parte i au hărăzit junaere de un mare preț damelor Palatului. Întreținerea povelilor Parieului I se înțălege că întreg va cosștiei în cursul anului acestuia 1855, o cheltueală de 2,600,000 aranci (7,800 000 dei). MONITORUL din 28 Octomvrie, face iarăși o amintire kB, „închiderea Depoziției Universale s'au hotărăt definitiv pe 15 Noemvrie viitor” și adesge că, înpărțirea premtilor cătră espuitori, va urma tot în acea zi, mi KB prin urmare, de la 1 Noemvrie viitor, prin îngrijirea comisiei se va începe ridicarea productelor aflătoare în centru și în gărul lui, spre a se face neapăratile pregătiri, pentru închiderea definitivă a expoziției. Acolo, în adevăr se află toate industriile de întăiul ordin și probile cele mai alese din cele alte. Însă, se apare acum după o corespondenție că, eepuitorii eu prelungirea Espoziției pănă an fiu Mars viitor mi că, petițiea ue il o adpecazi pentru aceasta, se acopere ne toată ziua de din 18 Din fericite subscrieri, încăt, pănă acum, unii esponzanți, au subscris 6 și. lurite sezoane, vizitatorii espoziției de la Paris, au fost mult mai puțini la număr, decăt acii ce au vizitat Espoziție a Londonului la anul 1851. Se arată încă, că la 100 espozanți, de abia figurează 2 străini. Ce scrie Jurnalului de Francfort de la Paris 25 Octomvrie Cr. , Generalul Kanrobert, pleacă în omisie la Stocholm, însărcinat cu o scrisoare autografă a Imperatorului, și cu cordonul Legioanei de Onor pentru Riga de Svezica. Cornelul Corneliga fusese adjutantul său în Crimeea și încă Sa Precum ce crede, misiea aceasta are un scop cățiva ofițeri, vor întovărăși pe Es. militar, spre a se înțălege cu Sardiniea și viitor, Vanimarca, pentru campaniea anului deacă pănă atuncea rezbelul Nu- s'ar curma. Această misie ce conoreție de o mare importanță. De la Paris se scrie că cele mai însămnate persoane a guvernului, așeaptă din zi în zi veste, că Rosienii au deșertat Crimeea. Operațiile marinarului Pelisie, not păre la mulți trăgănătoare, încă, duc la rezultaturi sigure și însămnate. Poziție a Rosienilor este foarte amenințată. 1048 mai prețioasă lucruri a ocărmuirei ce transportează dincolo de Daiepra, unde au trecut și cu miai mulți amploiați civili și proprietari, fin Marsilica, necontenit urmează ambarcări de trupe spre Orient; în zilele trecute au purces de acolo 10,000 soldați, și alți 4 000 erau gata de pornire Cazarmele de acolo nu agiung pentru priimirea acestor trupe, trecătoare din care, cea mai mare parte ce în povartiruesc pe la cetățeni. Numărul total a trupelor tplmece de la din Franțiea și din începerea rezbelului la Orient, se suc pănă peste Algir acum 300 000; din carii însă, o parte însemnătoare s'au înturnat ca convalescenți, dea în acea insulă; însă, fierberea agiungea din ce în ce să fie mai înverșunată; ear la Catanea, ea se prefăcuse în o adevărată resculare. Populațiea, voie să pue foc fabricilor de rachiu, învinovățindu-le că ele ar contribui la desvălirea epidemiei. Trupele, au trebuit să întrebuințăze armiile lor- Lede foc s'au tras și elevituri în sine, au esbutit să înprăștie rescularea. Grecie. Încunoștiințările de la Arena 20 Dachemvrie anunță că, după refuzul D. Tricupis, ministerul s'au modificat. D. Bulgarie, s'au chemat la prezidenție a consiliului. D. Bolti, ad interim la interesele străine, D. Silivergoe se înlocuieă de D. Condostazlo- Prefectul poliției, D. Hristopulos, s'au numit ministru cultului și a instrucției publice, și să ceaun încă. Marel Britanie a. GLOBUL moutateal din 27 Octomvrie, contradzice formal dată de către Morning Post, cum că, lordul Gon Rusel apai dispus să intre în coaliție cu DD. Brngt și Istraili; din contra, vechiul miniestru a coloniilor va urma și de acum a version mi politica par și de admiralul Napier, acum deportat PItal Liea. INDEPENDENȚIEA, după o scrisoare din Teatrul Rezbelului Pe cănd o parte a armiei Rusiene se retrage spre Simfiropoli, o altă parte se retrage spre teoșanurile Madeniiei și se întărește acolo puternic Cu toate aceste, prințul Gorceacoff, desface puteri însemnătoamișcahnsă, asta nu împedecă pe acești din urmă a Din uelor întărituri codre la Eupatoriea, pe, spre ce încerca să oprească rea încunjurătoare ce o fac alieații, se învinta încet, dar sigur, cauza nuoastă cetate cuprinde acum o armie însămnătoare. Numeroasele cară, de la ce trec tăriile Nordice la Machensen, se pare că au început demeprarea acelor tării. Astă ipoteză, că Gosienii vor să denepte tăriile Nordice ba chiar și Crimeeanu totul, ce găsește acum prin toate corespondențiile, și se pare că, despre partea alieaților urmează chiar încredere asupra ei, curend însă, Ceva și, căci, asta ce vederează și din cercetările ce se fac asupra dezertorilor din armiea Rosieană, carii pe toată ziua sosesc de la taîn și li se cerabăra Rosieană. Acestea, ce min fadars locurile cele mai secrete dacăt HOT mai multe amenunțuri, asupra okicizic că, Rosienii vor a ce contentra sa Bacti-Serai seau Simfiropoli. Puținele trupe ce ocupă partea Nordică, periculile la care este espusă armiea Rosieană în cămmea Belbec și puținele mijloace ce înfățoșază în privirea strategică, tăriile nordice, fac KB pe toată noaptea se așteaptă vreo explozie, carea să anunnțe pornirea definitivă a dușmanului. Vepedițiea maritimă ce cuprindea din 14 vase cu selișe, din care: 6 Franțeză și 4 Engleze, 9 fregate cu vapor și corvete, 13 bombarde, 3 baterii plutitoare Franțeze, cătreba canoniere Engleze, cum mi o numeroasă singă de transporturi. 9,059 trupe Franțeze, batalioane merineri Pe ease 3,000 Engleze, Franțezi de degapro, în zilele din urmă au fost cumplite naoi, care au împechetat repizile progrese a operațiilor dușmanului. 1000 soldați srijini ne lordul Pesca, aceasta s'au decla tseză și mai multe beterii, cănd s'au ales, se compunea din 70 vese. a infanteriei afla 10 En- Flota totul ce marină în Au Sev,stâncii, crărilor din câmpiea Barder; findcă, valea, cu Non- cătva timp au fost cuverită apă, Siniliea 24 Scăsoaărie arelă FR folora stirile stau foartie răci, însă, fără CL are pă