Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-11-17 / nr. 91

- 6 -­ ­­verg s'au codamnat, sic Meier la închisoare sus sănt unicul scop. Aceste ce­dzice, gă­ne doi ani mni jumătate, precum mi eul pen­­ar cuprinde scrisoarea lui Canrobert, dupre dar­ea drcturilor cetățănești pe 3 ani, care, nu se pre­văd speratele rezultaturi. s'au De la Berlin colo­s'ar toarelor vii, erau doi suba Milo). Pentru care, 16 Noemvrie ce expie, că fi descoperit depeșe, adresate persoane aflătoare din tantul Regelui și a­nul său privat, carii, ții unei misie străină, au rănit. Englezii rătoare care ar ajunge patiilor secrete a au cercat asemene servitori furarea cătră Niebur, pe lăngă Rege, Grecilor, s'ar &i in folosul mi conta unei legații ori Regele ăi comunicau de cătra Noemvprie, au săltat în cate și alte mnori încăt, articole, timp copiile scrisorilor mi a depeșilor te­­diere, au ocazionat un puternic incendiu în g­le Din feliuritele locuri a Rigatului Piemontez, im­­i , parcul Englez, vecin cu a­le noastre, unde SȘ/M­CĂ din Pod­ea cătră domnii b sosesc știri de înundări cauzate de ploi ne­­lor, și mai ales acele ce veneau de la D. au urmat de asemene esploO4711. Franțezii e dese­a încetate. Riurile Po, Dora, Stura, Tanaro, au revărsat și au cauzat daune însemnate Li LE" - - Muneter, ambasadorul Prusiean de la S. pe- și Englezii, au stins cu totul focul după . . 6 oare Noi am avut 30 soldați morți, în tersburb. Prin acele scrisori mi depeșe, a­ la poduri, case și sămănături. Este de ce­­. o mai mare suire de preț a­­rt­­u­al. despre proiectile generalilor Rusieni niți, din carii 10 oiigeni. Perderile aliea­­pelor. Un inginer în servițiul telegrafilor din Crimeea­. filor noștri sunt mai de­ asămine. Cauzele in-­­­­ 3 hic g din Piemont, ce dzice că au aflat un aparat L * foarte simplu, prin carile, îndată ce poate Aceasta fără îndoială o vrednică de păre- Marșalul Pelisie raportează de la Sevas­­­ găsi în care distanție zelul este frănt. re de rău; însă, aprovizionările sănt așa de­­ À­derea de căpitenie a cuvăntului rostit de M. La cu astă ocazie, nă din astă esplozie, Paris 10 Noemvrie Cr. N. Astăzi au­to- Gazetele Engleze repetează laudile cu­­cii depeșe de o mare importență, de­ja am­ prinse în Monitor, în privirea meritilor Ia­­„Anul de o aproape a­ce f­reie, au fost bacadorul nostru la Atena D. Mersier, care,­peratorului NAPOLEON, ca inventator ma­ pentru mine un timp de cele mai crude în­­dau o nuouă dovadă, că Staturile Nord­­și nilor nuoue de rezbelu și vase, TRIMSUL cercări. Americane, caută tot mai mult a se­ames­ îndeamnă a se imita mai ales bateriile pluti­­te ca în evenimentele Europei. Cunoscut es­­teare, după construcțiea comandată de Impe­­ar mu­le­te, că de curănd s'au acreditat la a Crarspinop Atena nu critica însămnata lor chel­­muiri. Ori ce zile după a sa sosire, s'au prezentat­­ unite. Puține­ratorul, fără a tneală, descuviințată de mai cu ma­ fel de cheltueală nu este mare, zice Taimeul, re pompă ambasadorului Rosiean și mai cu­­care se face pentru dobăndirea mele cu atele ce se luptă acolo, pentru cauza dreptăței, civilizației și a nea­­tărnărei națiilor. Soldații noștri și ma­­rina, unite cu bravile armii a Franției, An­­gliei și Turciei, s'au înpărtășit de pericole lips este, că pănă acum n'au vizitat încă însămnat și nu este o iconomie a lăsa pe ini­­și glorie și au crescut încă mai mult re­­ne reprezentanții Angliei și a Franției. Re­­micul în puterea sa. Ni spuneți, că fie numele astei țeri rezbelice. Dec­i-Zău bi­­țele Oton d'au priimit nu numai într'o an­­care baterie pa costesi 60,000 prim­izi ne­cuvăntarea sa, asupra comunilor noastre ctenție oficicială ce și particulară, în care (120,000 galbini), drept care, 50 vor pre­­se zice că, ambasadorul American au pre­ tenda însămnata sumă de trei milioane păun­­pul Regelui, a lua în posesie pe 99 ani, una­ți. Însă, aceste 50 baterii Regele Oton cu multă bucurie, însă, totuși nu în­ milioane păm­âvi, unui scon a nevoinți și facă ca pacea să fie trainică, asigurănd națiilor leguitele lor drepturii vor înplini Cheltuelile rezbelului, vor face de neapărat pe tot de-a­­fargereța de construc­­să se două mai viitor, 30 adecă, de zece ori mai­drăsnește a jig­ni puterile apusane, care de mult de căt somn, cu care de­sigur s'ar bună seamă vor face înpedecări sprijinin- măntui lucrul pe tot­de­a­una. -ulighue ( - N') - dusă pe driturile protectoratului, drent care, Un ruou miting comular eu urmșiat za log­ IND­EPENDENȚIER arată că, în 13 Noem­­ț­don în 11 Noemvrie Cănd mi'am înturnat privirile spre Orient, nu m'am îndoit un minut să'mi unesc ca­se să alergăm la creditul Ba țer­ ce încerca, recunoaște angul înalt ce­l ocu atic ă în­ și pe un domnișor nalt, cel puțin de un .­1­­­­­tre nații. Ca părint­i­­lia R stănjin, carile, Ce preumbla la braț cu ea­ .a simțit pre­feri­­nc­i idum­n­ea sa. Polițica călăreață, n'au încetat să P A T­on­eze à ființa acelor sentimente unanime. Pozițiea a oamenilor, li-au vizitat, Guvernul­ la Hide-Parc, îneb. 800 . L... dinară M. Sa n'au dat în privirea acestei propuneri ispititoare vre­un respuns hotăritor. J - Tor­aucer­and­um se înpărtășește de la Centr­a poliției circulau în Parc și o mie JT arest 9 ne ! N au rrostit următorul cuvănt: Parie, Gazetei de Poștă de la Frand­ort, cu prin în prejurimile lui. Între­gi ce aflau P­­­omnilor­ IT spi adăugire că, Regele Oton este acum mai mai mult de 50 oameni călări, sub ordinile r ... . rece à despre încrederea simpatică a nu­mult, decăt ori cănd a plecat pentru Rosien, capitanului Labelmondier. În fața unei așa ,L­ui i mai­azere citează că, asista TA­PT Sf.u­­u ubtr. futr mai șule gazete citează că, egi'statea derășegeri de putere, dilua nef nn. Furios fiiul seu crezubil, nu devetuitele Regelui la Tedeumul bisericei Rosiene este rtr ??, IR 28 cu astă ocazie, M. La îndestul de însămnătoare, ca puterile apu- drăsnit să facă esteturi. Ea s'au mărginit­­­­­­ sale să vadă în asta o intenție politică și numai să reoeaegă cățiva ofițeri a poliției prin priimirea ce 'i s'au făcut acolo, o demonstrație în favorul Rusiei. Guvernul ar fi priimit știri de la Cror­­holm că, negoțiațiile Generalului Canro­­bert, care chiar de la început luasă un cure” favorabil, vor măna da un bun rezultat. Re­circuleze între gropi, făcănd neputintoasă gele Ofeziei în persoană, este precum ar ori­ce mare adunătură. Un orator a­­­uzr. 43­3 greutăților ..... .. care de 10 minute asupra credi­­impului, e în general mulțămitoare. Cu ton­­e peri­lte .. entièrement français (cu totul Franțe?z) nu a­ | mronășire și de siguranție, inima me­a a­­ăt curtea și mai puțin poporul, carile, n'are un suctee. Mulțămită măsurilor luate, n'au bănc minueasă, de a vede încercările dure re­­simtul de onor politic, plăcerile repao­ urmat nici o neorendueală. roese care li-am suferit din prețurile mari sol < r­r­ei, cătră Franțiea topoli­că 4 în 3 (15) D. plătiți fiind -i era încunoștiințat confiden­­­ t para je­a­­ nuou ambasador 2­­ a- înaltele și asta MONITORUL însemnă­ depeșă străine. Fu­­a contelui Gherlah, din insulile Arhipelului (deneșa numește in­­scopul dorit, ele vor sfărma însărcina, a plăti Greciei o somă în mână­­prin care se apără și portul prea Sgaturile Unite să plătească mi Angliea, a a­­micit ieri secreta­­prii mii de dan­­se va data­­Aceas­­pentru alieație a puterilor apusane, el este din „Parcurile noastre magazii, cuprinzătoare 20 Noemspie, publică cu data 16. Marșalului Peliese și carea cuprinde următoarele: la moară, aflătoare lăngă în parte, o de artilerie, numite de de 30.000 chilograme Aste materii in cen­­Ind­erman, s­au prin esploziea de agen- pulbere, 600,000 cartușe, 300 obuse iden- doi ofițeri, jepi,­ne lăngă aer 30,000 chilograme pulbere, 600,000 sar­ AJ.. toane și 300 bombe, 30 soldați au perit. 100 tă propunere avantajoasă care corespunde lim­­pediții carii­­rii, cea a in­­trei xii- încăr­­vre o sută mijloacele armiei, nu sănt ră­­uz , încă, cendiului, sănt foarte cu rpeë de cunoscut, a be­tului public și a funcțiilor, însă, f­ără una­ție, flota în rocriceme mare-Britaniea­ Țarului Baltica în care n'ar nască vre o altă după din pute și cu planul Baltica, atuncea flotă­ cel Aceste a anului vechiu de atac, nici ! De la Topin o fează, armat în acea , desfăcute fericirei FR Tatea A­­le că aceste,­a l­oc în PtalLlea. Ministerul de rezbel a Rigatului firemontez, au hotărăt să se facă pentru trupele sa­­se din Crimeea, barace de fer, după mode­­lul inginerului Henrie. Aceste barace, sănt mult mai ușoare de transportat, de așăzat și mai trainice de căt acele de lemnu. Înrolarea pentru legioana Anglo-Italia­­nă, sporește mai repede, de cănd s'au însăr­­cinat cu aceasta colonelul Read, căci, după­­ u­ gazeta „Espero” numărul legionarilor se stie acum la o mie. ees- Rege și a unei nație, uniți prin legăturile și vom susține neatinse cele doă baze mari 12 deschiderea amorului, zi. Regele persoană astă solenitate, greutatea dărilor. Noi vom urma vine. Regele au deschis în pe a face înainte, să înfățoșem Noemvrie !: adecă: a ce telegra de acum sesiei legislative au prezidat ... încrederei, orăndueala­ ­ au putut mezu­ător­­­au în È­dată și cuprin public, mai puțin asupritoare nobilul exemplu a unui wi a ne­­m­irei și liber a - | | |

Next