Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-02-14 / nr. 13
cest eveniment ori căt nu trebue să caizeze nici o încrisere și nu poate aduce lipsă de proviant, căci, acuma la Crimeea ce află 48,000 căntare de găină și o mare cătime de posmiți. Rosiea și Polonica. lui Nicolai în preună cu Prințul De la Verșovica scriu re, M. S. Imperato- Paschevici are să întreprinde o călătorie la Chiev, care necmintirea avea o mare înmurire asupra evenimentelor. De la San. Petersburg din 2 Fevruarie aflăm că, M. M. Lor Imperatorul și împărăteasa au binevoit a adresa în 14 (26) Ianuarie următoarele două rescripte cătră generalul de cvalerie Adjutantul general Comutofă 1, locoțiitoriu de ataman al Kazacilor de Donu. Rescriptul M.S. Imperatorue sună în următoriul motiu:Mihail Grigorievici cu cea mai sinceră mulțămire am priimit urările și felicitațiile pentru anul nou, ce mie esprimi din partea Cezatilor de Dom, le mulțumesc din inimă pentru fieasca lor supunere cătră persoana me, pentru credința ce au în serviție mi pentru grăbirea cu care s'au echipat regimentele și bateriile, Dumnezeu se binecuvănteze, ca și în memorabilul an de 1812, viea lor plecare pentru apararea bisericiei mi a pămăntului în care s'au născut; șai repetează odată cătră bravii mei, că eu ăi iubesc mult și sănt măndru de ei. Sănt pentru totdeauna spre binele tău (subscris) Nicolai. Rescriptul M. S. .Am neprtecer, Milail Grigorieprici! mi au făcut mare mulțumire urarea ce ai priimit'o prin D-ta din partea Cazacilor de Donu la ocaziea anului nou. Eu prețuind în totul curajul hereditar (moștenitor) a trupelor încredințate comandei D-tale, am urmărit totdeauna cu simpatie succesele lor în lucrările timpului de pace și bravurile lor ne câmpus bătăliei. Asazi rogine D-zeu că, bravii Cazaci de Don, șprii și acum se luptă în contra dușmanilor Austrea. Blocada gurilor Dunărei era una din măsurile cele mai neapărate de rezbel a puterilor maritime, încăt rezbelul țănea la Dunărea de jos. Prin asta numai sau putut înpedeca anal, prin organul ambasadorului său, contele Coloredo, au făcut pasuri la cabinetul de nonliberă, și vasile Anglo-Franceze, care se află la gurile Dunărei, au ordin de la guvernurile lor, a purta întru aceasta un aspru con- Germană ba să cera folosurile. Vasele Francr ai de tănguibil, bisericei, a tronului” și a Patriei, să ce coieze cu o nouă mărire, mi apoi ce revie în curănd ne țermurile pacinicului lor fluviu, pre a gesta în sinul familiilor lor bucuriea asnică și propășirea din năuntru Făcănd ceste rigi, remăn în privirea Cazacilor mirase domnul lor șefu, pentru totdeauna e binevostolre. (subscrisă) Alecsandra. Puterea armii confederații se compune din don, carile s'au arătat favorabil a răspunde 525,037 ostași, anume 404, 502 infanterie dorinței Austriei, și blocada gurilor Dunărei și 71.149 cavalerie, artilerie 1122 tunuri, s'au rădicat, precum Garzeta de Viena o anunță 3371 ofițeri de stab, 1470 doctori și hirurcu următoare observație: ui, 16,828 reprt. Hoscivca. „Înpărtășirea oficială despre rădicarea blocadei gurilor Dunărei, se va auzi de comer- De la Berlin din 8 Fevr. aflăm că negoțiațiile lui Austriean cu atăta mai mare bucurie KBHONTE care D. General Vedel au fost tride aseșe pe hotărăre vecterează considerațiea mec la Franțiea ținteau mai cu osebire la și da Paris propunerile guvernului I al. Cu nouă convenție cu puterile anticane D. Genepre avizurile oficieale, ce aice s'au priimit, iar de Wendel are instrucții a fate cunoscut cea prietinoasă ce au intămpinat la London condițiile sub care Prusiea voește a închie o de acum înainte vasele sub bandiera neutra Chinetului Franției asigurarea acelui dezervor putea pluti lin despre buna impedere a Pacrei, mi seria celor patru puncte, de cătră să înctrcate seau demette, din marea Neagră prin Dunăre, s'au din astă pnea priimire in marea Neagră mi în toate porturile ne astă din urmă putere, ear în cazul dhind la cuprinse în blocadă. Plutitorii Austriei mi mai ae de pe urmă Imperatorul Nicolai ap refuzaales acei din Trieste vor putea de acuma priimi aste condiții; atunci Prusiea se încercsporteze în a noastre sau streine porturi datorește a coopera șilitărește spre al îndamassa (cătimea) cea mare de rpme care încă zoria se pleca la aceasta mi a încheie pate, înainta prerumperei de rezbel epoc adunate pe De mi e timpul de cârpă totuși ce facu conta lor în Principate, mi în un cuvănt ce însemnătoare vănzări de Bire pentru alte țeri, re'nchege ear cele de mai nainte relații talo și prețul carnei merge sporind, sănguri pustioare. De cine ce înțălege că, importațiea mai speculanții de la Berlin au adunat în cursul și eosportațiea contrabandelor de rezbelu acestei săptămăni 500 vite cornute care sau prin gurile Danubiene nu întră în plutirea cea trimes ne la Hamburg în Anglia. Guvernele de aproviantarea din partea mărei cu anumiții trel. Avem deplină impedepe că, negoțul Austriean folosindusă de folosul căpătat prin miziuirea guvernului și pentru libera comunicație a mărei, cu provințiile Danubiene a Turciei, atăt din respectul propriei bandiere, cum și în privirea interesului general, se și material, care precu seau alți speculanți sub bandieră neutrală, aduceau Rosienilor în mare cătime. De cănd ființa grupelor Auserilori de că luarea acestor dispoziții întemeeene, au îndepărtat rezbelul de la Moldova și |ere pe legile gintelor. ” țara Romănească, astă blocadă au perdut a Să nu zgrelem cu pederenelee precăt pre ei însămnătate apărătoare, ne cănd despre &prietarii cei mai din Prințipate, a cărora eu Sade F producte san descie ne mare spre comerț:l lumei, mai cu samă plutirea Austrieană și altă parte ea era o povară nesuflerită pentru proprietarii agricultori acestor Principate, neputănd acestea încărca grănele cele adunate în alor magazii, din care o mică parte ra, c d Preze și Engleze nu vor întra in Dunărea si numai cu greutate se transporta în sus de a - ind la Reni dc spuse focurilor Pociene. De a- lungul Dunărei, ci ambe Prințipate, putem Lasemine și vasele grecești ce nu au încă astă înzire, ce înecau în grăsimea lor. De asemene mi , pesnpire din cauza neînțălegerii urmate cu Pva interesele negoțului Austriean au pătimit din . . . încăt calea comercială a Dunărei cu ma noi avem in Brăila și în rea Neagră, este mai cu samă în favorul banadunate. Drept aceea Guterei Austriene, și noi putem înregistra a interesul Prințipatelor a cest eveniment pe a cărora el este acum provizoriică putere proacea blocadă, căci Galaț multe grineveniul Imperial în copia viitorimei ce ni se pestghide în acele ane,tectoare, CULI ȘI Interesul negoțului POTI- Germaniea. | pirgen pănlicului căruea în brind serbările de amor, LT, pentru Kb gupetul oigru și place foarte stilul de romansuri, tă operi căntul Trubdurului propensal, cele omele și fflorile, însă el fu foarte diziluzioi ramei Le Troupière, a lui Sinor Camara, ce petrece Tot noaptea, partepărină în o puricoape de criminal, Aa lucoarea unei candeleile, alta nu ce aude decăt penlegă freeplată), ripți în flacără, lui dizierarea supetului ce îi pite. Feiletonistul nostru, care nuare mult timp a acestei drame, a căria crenkilizul sugetului onișot, mirape s'au osăndit de toți judecătorii competenției, însă ca e împărtășit de eptul ziazmei păblicului care opfră multă originalite în acest mou product a geniului lui Verde. Reprezentație a acestei ere ce poate crede munțămitoare, prin talentul penseminarei (inima pecina Brambila, a căria goc 1pouik în rolul Leonorei, și pversul cel nonatic, carea șie al părta cu artă și grație, el a adus pove triumauri ca mie a însățirii sentimente de admirare de cptălmini, Ciniopa Bodini, în posul Țiganiei Azătena, și Cinii Postolini și Vitteria Tropator mi Manrico de acemene au deosebit A lor perte, și li separat de agănie albage, Mucs spre a pietra fluviei tratrapă, fie vaoe pagă că nu apeau să ce fățoșeze pe scenă horurile cele din trei în pli mai împrinate, feu publie que celle artiste a rendu enthousiiste de son talent. S-ra Bodini a Lit des eflorts pour remplir le rôle de la Tligine Azucena, Siznoghi Bozzoini el Vilter comme Trovatore et Manrique, ont egalement reussi dans leurs roles el ont été logtement appliudis. Mix afin de ropoig conserver l'illusion théâtrale, toutes les fois qu'on anoșgaii șpiinee des choeurs desi pon, Le fouil etouiste fegmait les yeux, el ce bucur-a Ce ds Notre feuliletopiste aime beapsorr + genrs romancier, il se rejouissait d'entendre danu eet Opéra le spant în Froubadour provençal, celébrant les fétes d'amour, les dames et les fleurs, mais il fat cruellement déçn, eag le sujet des Tropptore du Senog Camara, se passe dans la nuit, la degnie ge daus un cachot, aux Jueurs d'pe lampe sépulerale, ii x est question que et le șormăli ucidere, răpire, copii de vengrauce, de meurtre, de gart, d'epfintu rôtis dans les flammes, Notre feiPetoniste, qui est pressé, neutre pas dans le detai perde, nu întră în acte ce dgame, ce joacă în panguiea lui et qui a etu condamné publie dans ce nouvel oeuvre du génie de Verdiqui trouve beaucoup d'originalité L'exécution de l'Opéra peut être consi lérée comme satinfnicante, talent de l'incomparable Signora Teresina Brambilla, dont le jen tragique, dans le rôle de Léonora, et la voix sympatique, qu'e o sait manier avec infiniment d'art etde grâce, lui ont valu de nouvelles ovations de la part du o ogepoție de | d'nouement du Troubadour se termine par on empoisonnement sption dont à mort !f la scène 8e passe dans la patrie de Dougichotte, pr tous les jugements compétents, mais il partage l'enthousiasme du partie et pne exéL 1 gra es a! cjele cu L