Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-02-21 / nr. 15
-u8 - a - - - Turciea. În 6 Fembarie , C. Sultanul cu sunta ca au mers la A. Poargă unde au asistat la un consiliu de miniștrii. M. S. au mai recomendat consilierilor săi de a îndoi a lor fergie întru aplicația legiuirilor privitoare de fericirea statului, dorind ca toate clasele împoporărei să resimte efectul părinteștei sale îngrijiri. Palatul ambasadei Rusiene din Constantinopoli s'au dat în 5 esp, în dispoziție a dregătoriilor militare a Franției care s'au prefăcut în ospital. Viglile (paza) sau din soldații torii. De la Andrieapopoli înștiințază că, guvernotamentul Aoasten Pașa cu asprime au oprit facerea de prozeliți (trecerea din legea creștină la acea turcească). Doi giuni greci și o fată, care era să se lepede de praigica creștină și să treacă la cea turcească s'au tradtat la dispoziție a mitropolitului grecesc. În otelul interpuțiaturei Austriene din Constantinopoli, sau dat în 5 fevruarie un pai care prin a ca străluștire au întrecut toate pănă atunce date de ambasadorul baronul Eric. Cele întăi notabilități au asistat, grăbinduse æie uinea ce folosi de astă întrunire ce se pare a fi cea de pe urmă în privirea purcederei Ecs. Case, pentru care toții mărturisesc a lor părere de rău. Ofițerii Gosieni, după ce sau însănătoșit In ospitalul de Constantinopoli, înaintea purcederei lor la Franțiea, au dat o adresă de mălțămire pentru a lor bună și filantropică tratație. Fregata austriană Svartenberg au întrat în 1 (19) Fevruarie în portul de Constantinopoli, avănd pe coverta ei pe noul ambasador al Aoustriei beropul Color În 921, un șiambelan a M. S. Sultanului, au mers la palatul internu ațiaturei spre a febtilita pe D. Baronul de buna-venire. Baronul Bruc după ce au avut o audienție de congedie de la M. S. Sultanul, s'au înbarcat în 8 (20) pe vaporul Dregoța și au purces la Trieste, unde ce facu mari pregătiri pentru priimirea acestui sinistru căruia Trieste este datoarea ca de față strălucire, prin fundația lui Lord averpian făcut de Baropul Bpox. Noi. Imperetor lor fiiăilor misce de Noi am alt rito. Noi, put f. .. &. Credipioșii pur și și Procien. M. S. Manifestul Immperatorului Nicolai, doriș Cri lor Noieri de varna Orient. Aces dorință și am propus, apume neptin apăruirea drepturilor Conveligionaride le ciprius vom rășenea, Crindiptos întrou și acma acest dar a Noastră învoire pentru deschiderea de tratații la puterile apisane, care h Pentru Fotoșane paries lor ingreien în contra Nouerpe alieație desșană. Însomiețiți de crestare, credem să găsim în alele pentru religie a Noastră, pentru biserica Oprodoroe și pentru a Noastră scumpă patrie, astă noă prochemare o adrestin cătră toate clasele àropoșilor Noitri, mi orănduim: Amiliții a Imperiului, se păși cătră formarea unei obșteți Dispozițiile atingătoare de formarea și organizarea acestei miliții s'au cer legat de Noi și s'au întărit; ele sănt espuse în un deosebit amănunt reglement și pretutindene ce vor pune în lucrare cu ecsadelă și Ke zelu. În mise rănduri dureroasă și înfricoșate certări au amenințat și au cuprins pe Gosiea, încă Totdeauna măntuirea ei au aflat'o în a ei umelită încredere în Pronie D Zeeasgă, in legăturea cea strănsă și nedespărțită, care întrunește pe Monarhul cu supușii, a lui œii ascultători. Deasemenie vie mi a crezil Diega romnul Zeu, garile cunoaște inimile, carile binecuvintează scopurile cele curate, ea Nedee ajutorul să! Datu-s'au la S. Petersburg în 29 Ianuarie 1855, în anul al 30-a a Împăriației Noestre. (subscrie) Nicolai. Un ucaz Imperial de asemene din acea dzi 29 Ianuarie (10 Fevr.) ordoneazi: 1) A chema înarmarea țerei fără îngărziere în guberniile: Sant-Petersburg, Oloneț, Novogrod, Tver, Smolensc wi Curec 2) În guberniile Moscva, Vologda, Costroma, Nipneigorod, Karoslav, Caluga, Orel, Tula, Riazan, Vladimir, Tamron și Pensa, în privire că aste are a se face recrutația de la 15 Fevrmentn 15 Martie, înarmaților ape a se deplii apoi adunarea de la 1 April păn an 1 Mi acestui an, în toate guberniile sus însemnate prin Reglement apea ce aduna numărul înotărit de înarmați. Reglementul pentru formarea Miliției cu Contele Perovski. Dimitrie Bibinoe, Prințul Vasilie Dolgorițchi, dupre aceste.” letora de Breslau înștiințată de la Mocksa. Sentimentul corile în,astă veche rezidenție a Țarilor domnente în toate lireurile, afară Înde actele militare, este foarte asuprit popararea ea liminoasă, simte că Givernul Gosin cu a ei podoaps. Ostentația (lauda zgoșotoasă) ce ce fac uetriea. PAZETA POSTELOR din 17 Penoapie anunță că ieri, au cocit la Viena o doses a D. Baltoaseroni, prezidentel consiliului sinistrilor din Toecana, prin ape ce seștiințează orilical unirea mareli Ducat de Toscana sa pe parte ape tor ace cuprindere, ierile ka si acel ie s'au încheiet între regatul Sardiniei și pumiei ausariene, întru recunoștință mărită, la ambi berbați prednici, care au nainir fapom însemnate Ecs Ca Apis Esendi ambasadorul Î. Porți au dur aletore un ospățu setrălulit, cu embasadorii spre dreapta ședea nanțul Monsinior Viniei Prela (ambasadorul Papei) iar în ersura Ministrul biseri Contele Ton. Comunicațiile regulate in nordul din cauza cătimei ombetului neamțul îngropat lăngă părintele Hooden GAZETA POSTELOR epicurmătoarele de la Berlin din 16 Februarie. Ziua redeschiderei conferențiilor de Viena încă nu e insemnată, și aceasta nu atărnă numai de la revenirea lordului Gon-Rusel, ce și de la încierea negoțiațiilor Prusiei cu puterile aeriane. Ce zice, că aste negoțiații făgădute cu cel mai noroiit rezultat, Prusiei acumș au renunțatu a cere note esplicații asupra interpretaței (lămurirei) celor patru puncte, fecund s'au înștiințit că Prințul Gortencore de o anpre, și DU. de Boimi de Borenet de altă parte, au craropartir vremeisi dent ce înceapă copretențiile purei perse mi Ma (in fapte), in rrmerea căria, puterile apreave, numai nu lua parte și ea la viitoarele conferenții; cu toate aceste, încă nu s'au curmat greutățile, și se asigourează că, poriederea Prințilii de Presien de la Berlin la Viimir s'au amănat, nu dons cum să zicea din cauză că ar fi cam polnalu, ce d pă nique lopgi deliberații, care urmează de căteva zile necontenit pe sile, Torde au Berlin din 17 Fepriprie ce că, acum nu arșează prin o îndoeală dece meeșnicul Șrreiei la porfevențiile de Viena, cobinemnul de Berlin nu patrișeze in acest nău altu plopipotent eposinl la Viena, represiea Ba oi reprezentată la conferenție de “bips contele Arnim ambasalorul său pe lău- din harul lui D-Zeu, Nicolai Bregiliri, care deși tratațiile motore sor noscugă chier nementelor de pregătiri, și țintirea de pregioasă Autocrator a acea coreție, care cu nestrăcarii cu luaremi 107 de-a una ateste, nubnn aratații și din în privire pipa patriea, spre ternică încontra ne asupra Rossiei din îndatoririle ajutorului celui mărginită în Chut pătrunși Alecsandriu ecrurea Cu au mi și malt căt fără întrebuințarea mai îndelungată agiungem la Scopul, în totul care faci, de aciea, aminte mi nepărtinire crărilor Noucrpe, terile înarmate, moris, pisaui religieni prințiru voș Cu de de Tor 1onre de ori Străini care cerutelor ateiuși puterei văreare alt scotu ns perdem coșțtiință, Noi armat, încă și teres a scopurilor te că atinge de a de rănduit înșptiu. Pocciarmesenge, în materie dizvină desden și nifive ales Eh, iubiții Noștrii supuși au urmărit marșa everepgitoriiii ptel agăi doa Creștină găței este de-asemene nestrămutată à am fost de și de toată creștinegatea dăoșmanii spre KL 5 intetează a aduță, se vemii lupta a cum oriră necontenire, toată ziua capătă o desvălinații, carii făceau mari cheltuele, rămănire mai mare, aceste îndatorindune a se împiri retrași pe la curțile lor la poză. Din asta sufere indoserierii și negiitorii. Încasuirile de bani au întetat și in marina noastră rezidenție, ce lișeniie tăcerea n i numai de zgomotul prinelor care trepi spre așezări. Scumpetea este mare, 1 funt zahir ține 42 copente, o baterie de șampanie 5 taleri, ca îndată despre înmulțirea lor, care in iubirea Prin urmare supușilor a mijloaceproccicelor, bine-văzute s'au dat de D-Zeu, spre a apăde tot acel sentiment Camenin mi Petru Bran, nu e asupra Reglementului, ce adeverează, Fizionoșia Moscon astă cap de tot schimbată, Mogcare ap avea Ce amenință mărire, prinde noestri 7 coloane în folio și contele Pavel Chiselefc, lă fortuna voie apasă ne uisipe iar cum este fi putut, Kbrezbelul este aș à opune lui Xop, și o barieră foarte pu à ei siguranție un Noi plinim astă între și întru cererea întru încrederea este subscris de tuturor întercărilor dupt made Cic, întri încrederea pea tutulor Noastre, wi Nocipi, care uperérindene și cami Noimi deap vi trebuit ce 3) „Fie ava | N - aliențiea niversilă atentatul făptuiirei, Contelui săntănat, care ai acest caz din 2 ui ratificațiile Viena cavaler besorelieve, mele armiei, deschi spre a s'au întrerupt poasă strămutare Der. Neroyiagiile urmate MS cu puterile tratatului au atate apăolane prescimbate. Acest ptratat tratațiile a mursroupe de de apus, la ocazia știe a argint din din tercat, și însă cam 18 Fevruarie 1853, corpul ofițerilor a măntuirei M. 18 Fevrunrie au prostorat Odopel adjutantul Eterih. Aceste a rebărsărei lui Napoleon și cănd se deruiri M, cel mare, de la Viena unti af à s'au fi în corundă în cea mai mar panenoprapea de Paixerid sob none de Nu se la Paris spre S. r rilor aotuuure dziva aal ape Palaliei S. Imperatorului de va face astă pom onopiride, un ecutu cu basorelieve, mi cetățanului de o cupă de argint cu cu diplome crese în ne s'au prezentat Merselului se le împărtăși persoanelor ce apropie de inceiere. de corpului (trupul)răposatului Dorabiul Napoleon I) încep. pentru ds său. Dec | LI | | | |