Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-09-19 / nr. 74
Gpeta de Mollaniea ce pănlică la Ine gitătăl Alninei mi Goiea. Prețul avonașentălăi ne sn ană, i lei. A înființerile pandsani Anul CHG căte lei în veletinul Oficienadi Lenra 19 CENTEMEPIE. LUNI CORITALE DIN KALNTPS. După hotărărea Sfatului Cărmuitoriu întărittă de Prea Î. DOMN mine temeiul leguirei votată de Obștescul Divan, în sesiea anului curept, urmănd a ce dispind din veniturile Monastirilor închinate locurilor din goșu, dose treimi, din care una are a se trage în folosul fiscului pămăntescu și alta ce are a rămăne în țară, care se servească la întreținerea locașurilor Sănte și a Clerului lor. Departamentul Finanțelor, potrivit împărtășirei ce au primit de la Secretariatul de Stat, pe de o parte au făcut cunoscut, prin Administrațiile ținutale, tuturor posesorilor de moșii, de a nu slobozi anticipat banii, în conta viitorului căștui al Sf. Dimitrie, Egumenilor sau cărmuitorilor acestor averi, carne de alta, au cerut lămurire de la Departamentul Cultului despre veniturile ce au acele Monastiri din acarete, locuri cu bezmane și altele de la care priimindusă o asemene, se vede că singur numai acele venituri se știe la 197.548 lei Acum, Departamentul Finanțelor, prin organul Presei, publică spre cunoștința tuturor închiruitorilor acelor acarete, și a bezmănarilor, ci nu sloboadă anticipat căsturile viitoare a Sf. Dimitrie, anul curent, căci, la din contra urmare, vor fi respunzători cătră ocărmuire cu numărarea acelor doue treimi, fără a li se lua în privire vreo întimpinare. Domnul Eugenie Tastiu, fostul pănă acum Consul Franțez, în Moldova, părăsit Capitala noastră în 15 a curentei, îndrumăndusă la noul său post de General Consul la Vagdat. — A denenis telegrafică sosită de la Galați în 16 (28) a curentei anun- 16 vase parte cu feliuri de băcălii și că că în acea dzi au sosit an port parte deșerte. Prețurile sănt: Grăul nou de toamnă de întăea calita pănă 297 lei chila arnăutul 305 lei. Popușoi 128. Tot în acea dzi Vineri, au sosit în port și vaporul de Viena „Albrecht,” cu mărfuri p și De la Schelea Galații s'au esportat de la 22 a trecutei lun 1730, chile sacară, a curentei, 4995 chile grău, 15,199 chile popușoi, și Ka au la TE - la Srastte de Moldavie parait à Jsssy à l'lustitut de l'Abeilletousies Lundis et Jeudis. cats par année. SAGE ae Hi dans la Builetin des Prix d'abonnement, trois du Vrix d'insertion de doc in riasites la otfuiel liene 10. paie DEEE 5 pou, et kr des ral fermiers NOUVEIIIS PE GICIMNPDE Doarges une disposition du Conseil Administratif sanctionée par 8. A. S. le Prince Régnant et fondée sur la loi votée par le Divan Général, dans sa session l'année courante, il s’agit d'assurer sur les revenus des couvents qui reléent des St. Lieux, la perception de deux tiers, dont l’un fera partie des resurces générales du tresor et l’autre sera affecté à l'entretien du Clergé de ces sopuents et de leurs établissement, dans la principauté. - En concéquence, arès s'étre fait communiquer par le Département du Culte le relevé des revenus ue ces couvents tirent de la location de leurs bâtisses, des terrains affermés ar emphytéoses et autres, et qui montent annuellement à 197,548 piastres, le DéparLU - ai . . - tement, des Finances a d'un côté, fait avertir par l'organe des Administrations locales, à loyer des batiments ou qui sont détenteurs de contrats emps relevant de la propriété de dits Monastères, leurs loyers ou fermages. - Mr. Eugéne Tastu, ci-devant Consul de France à Jassi, a quitté u a été exporté par Galatz: 4993 kilo de froinbnt 13, 199 kilo de mais, et 1730 kilo de seigles. des terres compte du semestre celle mesure à ceux pitale mais qui tiennent 15, que ce jour de de ces couvents, la la connaissance publique former à celte disposition, palenient des deux tiers de se rendre de né point faire prix sont: Le blé 8. Demsite prochaine, par ce sur le termes prochain de la St Demètre, à Bagdad. Une dépêche télégraphyque reçue de Galatz première qualité, jusqu'a 297 riastges le le char:és de du courant pour la il étant arrivé dans denrées colonniales. 128. Le même jour Vendredi Les kilo, est arrivé de paiements anticipé, à ne faire aucune avanet d'un autre côté 16 (28) du courant la voie de la presse, ils seront irrévocablement tenus envers à son nouveau le port, le blé dur poste de 16 navires partie sur le lé nouveau portant il invite tous trésor; au notre saconsul génévu que faute par eux de ce conkilo, le vapeur Albrecht avec des marlest annonce ét partie d'automne 305 piastres le Tăriea- și întăea destinație a mă va De la Constantinopoli scriu din 3 Sepre de acea Turcească, temerie, că Omer-Pașa au purces în fine aa bună menterieteatrul rezbelului, la este Varna, de unde are a merge la Bucurieri, pasul va purta fum și de acolo cu o armie de 45,000 soladjutanta Generalului daui spre Kape. Peste puține dzile ce vor îmbarca 12,000 soldați a contingentului turcesc, aflcieri în tabără lăngă Briskolepe, ducăteva dzile la Pesta,800 cai ungurești, carii sănt mai ofteni, de căt acii Tokeți, ciubote detașat de la Acalcica, au priimit însămnătoator cotre întăriri, pentru a opera în contra Batu- Melvismului. Maiorul Varna se anunță din 6 Septemvrie: „Nuoutatea Sirlei, au purves de De la spre a cumpăra vred zilei este în fine sosirea lui tari și mai Omer-Pașa în portul nostru, urmată alalta eri. Încă înainte de trei săptămăni se așteapta desigur sosirea lui aice, unde Mușirul de Rumelia, Ismail-Pașa chia la 23, geniul are a se spori pănă 25,000 solcă, colona Podeans ce amenința Erzerumul dați de infanterie, cavalerie și artilerie, s'au retras la Deli-Baba. Pănă la 22 Iulie August avea să aibă o întălnire Serdariul. Se ....... n atunce însă, intrigile politice s'au oprit în toți din trupe romane disciplinate și din Generalul Muraviev ce afla tot în tabăra IPP constantinopoli, dar acum au socotit de pr'o 1.000 călăreți Tunisieni. Ce așteaptă din Angliea o deplină echipare pentru întrede cămpu întărită de la Carsu, cu toată artileriea sa și 15 tunuri de munte. Materia cuviință aparte de la Asiea. În călătoriea spre Varna s'au oprit Omer-Pașa la Sireboli unii, spre Varna, Silistrica și Continvali gul Kopnoc. Uniforma ea are puțină deoseviritul său de asediu, însă, Cavaleriea a căreiee univori corpul de fica de husari, de cea mai Brigada Covalevschi Afară de ofițerii Englezi, fesuri, precum dzic Șuamla, iar alții spre Crimeea. Navelele de la Ba căpăta Erzerum și Carsu asigură Erivan încă nu părăsise Gumri se afla la Ardahan, iar la Toprahcale. Corpul de re VCIRE ACSUPA SCOALELOR din Presia. ALUEINA LOMANTASCA, # Game — datoriri formează largele siean, și sănt așa de înrădăcinate încăt o declămare în contra lor vită la un sacrilegiu. Prusianul denumește Zonptoinstigteit miglerul să declame în contra activităței statului de a în trimiterea la școală a copiilor unui asemene atac al liîn contra unui opvndin ne face din stat un tutor și din popor un nevrăsnic, princip în tirip tritifti de eit va găsi rători zeloși și chiar în regiile căci, cetățanul nu are nici un drept să fie neștiutor, să nu fie nici ceti nici scrie. un cetățan fără învățătură? Statul avănd demisie nivelarea neegalităților naturale are și datoria și înrolărei la armie” bureaux d'assurance contre în diversele uliți nu scandalizază cu Înrolarea în armie și pănă acum e stigmatizată cu numirea de „darea săngelui” imrot Cu toate aceste datorie a fiecăruia cetățan du sange, de ași apăra țeara în contra nemirilor va fi necontestată. E de prisos să agiut că și starea de astăzi a societăților impune fiecăruia stat îndato În anii trecuți iscănduse neînțălegere între consiliul Școalelor și inspectorul general al Școlilorpre căt am auzit, fostul ministru de învățăturilor publice Beizade Nicolai Suțu să însărcină prin fratele meu de a trimite programele gim„Două cuvinte cuprind ezistența Prusiei ca stat, ca sămurul unei nații cu un viitor îndelungat. Acele doue cuvinte sunt îndatorirea de a merge la școală și aceia de a servi în armie. Aceste doue întorc să declame în contra certăței familiei, naziilor Berlineze însoțite de oarecare detailuri lămuritoare acelor programe. n scurtul termin al a EUL, contrazicerei cu ideiea de ce'mi fu însemnat respunsul următoarele ce le aduc la cunoștința publicului cetitor: semenea baze ale statului Pru- drepu de a cere de la fiecare cetățan urmarea în obiceiurile înțălept prescrise de dănsul. Statul c dator ar fi pri- și are drept a sili pe fiecare părinte să trimită copilul său la învățătură. În ordinul militar există în Prusia : Dienpitflichtiafest: Că In- Dienftyflichtiafost în Franwarbați însemnați în contra . Aceasta este generală și fără escenție, ți ea declamă mulți pui asemipea institut din punt de vedere curat militar sau economic, și înscrierea de asigurare în contra țerei îndatoriri atunce al sili pe părinți aceste doă asonssghirtion:” Selfgovernment ; o totdeauna apărut nimărul cele mai liberale. Demne de libertate Ia