Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-16 / nr. 38

= E­ER - 154­­ .­ ­ S E A . - aim bine să aleagă acum, dar însă se găn­­dească mult asupra urmărilor hotărării ce vor face. ” După rezoluțiea Dietei de Francfort, Bavariei, d­intre toate guvernurile Germane, au aratat cea mai mare grăbire totră for­­marea și punerea un­uitop de rezbel a cor­pului său de armie federală, în totul este gata, și poate la ce întăi ce­­rere a Dietei a intra în luptă. Astă pute­­re ce alcătuește din 53,000 infanteriți, dase regimente de chiurasieri, șase regimente de călărime ușoară căte 800 oameni fie­care, și opt baterii de artilerie. Ap­anitea. GAZETA POȘTELOR scrie de la zica din 12 Mai, că pe acolo se aștepta la publica­­rea unui manifest a Imperatorului cătră ar­­mata orientală, prin care M. S. are a des­­văli sezoanele care l'au făcut a se lasa de scopul ce ave­a călători în Crimeea.­­ Pianori au făcut în fine oare­care măr­­turisiri prin care s'au aflat sociații socialistice foarte rămuroase. Pre­­urmele unei a­­prietarul unei locande din London, anume Ghe­­ringher, născut în marele ducat de Baden, la care refugiu­i se adunau mai adese­ori, au fost adus la Paris pentru a fi frontat cu Pianori. După spusa acestuia, aten­­tatorul au frecventat adese locanda sa S'au arestat mai mulți Italieni, mi s'au împărtă­­șit guvernului de la Torino lămuritoare lis­­te pentru mai mulți Romani refugiți în Pie­­mont și carii nu se preocupau cu alta decăt numai cu comploturi. O cafmnea din Paris, lăngă palatul regal, un­­de se întălneau refugiu­l, au fost căteva dzi­­le sub aspră priveghere, nimic a descoperi. Cu acele țedule apoi el priimește nea­ însă nu s'au putut Prețul pănei se va sui, începănd de la 15 a curentei. De cățva ani acum pănea costa 40 santime chilogramul, de­și după prețul grău­­lui trebuea a fi mult mai scumpă. Însă po­­litica întreținea la aceasta, și plătea pita­­rilor diferența de neagruns. Prin îndesuirea streinilor ce va atrage espozițiea, astă sar­­cină ar deveni pre îngreuitoare pentru cassa comunală, statornicit prețul pănei De aceia consiliul municipal au de 45 santime ci­­logramul. Spre a ce putea scuti însă ne lu­­crători de astă măsură, li să dă nite bilete pentru 15 dzile care sănt împărțite în 14 bucățele. Pitarul tae căte o bucățică din fie­care, și nu priimește de la lucrător de­­căt numai căte 40 santime chilogramul o­peratorului clase a lucrătorilor atorsive­ază 1­0­, 3 - a Tacsica astă nouă a ninei ce va publica în MONITOR. Se calculează că, în privirea mulțimei streinilor, ce au a sosi în Paris, politica Ba­rate, știa aeră, măsură, un beneficiu de 10,000 franci pe fie­care dzi. Ce va ținea asta patru seau va costa la două milioane Franci, sumă ce trebue a se plăti deacă prețul pă­­nei urma a fi tot ka mai nainte. Ecre știut că inaugurarea palatului de ex­­spoziție universală s'au făcut la Paris în 3 (15)Mai­s fone face urmatoarea descriere: „Tunurile Otelului invalizilor au resu­­nat, pu Kn ce ananseze luarea de Sevasto­­poli, ce triumful civilizației în mezul furiei de rezbelu — a unui festin a viitorimei. Tu­­însărcinat astă dată cu rolul de­­(crainic) toată lumea civilizată nul s­au roldului și în istu cerc au adunat Edificiil­e măreții demi­ns ce poate ală­­tura cu acele a Romanilor, dar podoaba cea întăi sănt obiectele ecspuse, productul su­­dorei și gibăciei cetățenilor, organul cultu­­rei cei noue ce au răsărit din pemăntul de un vec cu singe îngrecat. Chiar la 1 oară după amendzi, s'au pus în mișcare cortesul Imperial și cu supetul artei. Partant pour la Syrie, au întrat în palat unde de la 9 care erau îndesuiți oas­­peți de ambe secte și din toate naționali­­tățile, toate privirile erau rinu­te asupra tronului de porfiră unde ce așeză Impera­­torul cu Impărăteasa, toate ochenile se în­­dreptau asupra acelui punct; și cu­ mai mulți dziceau: obiectul cel mai frumos a eclpoziției este Impărăteasa, și ce cuvine mărturisi Din toate părțile să audza eu lăudănd astă fru­­că, onorul dzilei ei au fost prosferat, museață neasămănată, care ca și toaletă ei cear și de dame s'au încuviințat. Rochiea ei de color verdziu de apă cu blonde gar­­guită, era în armonie cu formele sale cele mănoase și cu pelița cea albie, iar coame­­­le sale încrețite, și cu perle țesute, în­­cadrau trăsăturile cele maiestoasă a feței sale. I­mperatorul în uniformă de general au ascultat adresa Prințului Napoleon, prezi­­dent a comisiei ecspoziției, asupra căria Im­­peratorul au improvizat răspunsul său După aceea părechea Imperială au făcut turul sa­­loanelor de ecspoziție, trecănd pintre șiru­­rile îndesite a oaspeților și mai nainte de a eși, au convorbit cu cățiva învățați cademici. În cursul acesta multe orchestre ecsecutau simfone acelor întăi maiștri de muzică. Ja astă ocazie vom da me rănd relațiea a a­­junsul din cassa comunală, care amu aice con­­SCUTEANLĂ. 5 luni. Singur numai im­ acestei interesante ecspoziții.­­ EE 2 teatrul rezre­lului. Corpul de armie din rasepa de la maelan fă­ră constantinopoli după ce s'au aprovizionat, era să purneadă la o cepedinie, însă pu­se și ea de­­rea să dispapite cu Teodocia. Odessa seau la gurile Dunărei, prinț­ul gorcea t ore raportează de la Sevastopoli păn la 29 April (11 Mai) nimică de însemnători afară de canonade din ambe Canrobert raportează că lucrările asediului spe­rescu. Păn în 16 Mai căteva mine au apodec bun epekr. A =­­­­­ ­­ NCOVITALELE DĂILEI Depeșe telegrafice Admiralul Peno, urmat de escadra Franceză au cocit la 14 maiu în pe care o comandează, portul de Chiel unde au și aruncat anchora. MONITORUL din 17 Mai publică un rapore a generalului canroberi din 16, adpecat cătră Im­­peratorule A mea ebnătate lum­ene mi îndat­­ori­­rea ceru, să suspedionez generalului Hesk­ie, comanda­ Las apinia țe atinsă, practicată în rezbelu, rogu ne imperaturul ami lăsa numai ce­­vai-­manda unei divizii.” Respunsul martialului lan sună : Imperatorul accentează propunerea­­ D-voastră. Veți comanda nu o divizie ce sornul se încredințați retrageri ce. Canrobert n'au voit a generalului Pelisie, căruea supra-comanda.­­ Motivul aclestei afrrm­ează că generalul lua asupra sa responsabilitatea succesului a u­nui plan de a ataca pe Rosieni din partea Teodosiei. O deneșă telegrafică ne aduce șiința sea­gantă că lordul Gon-Rusel ar fii declarat în parlament hotărărea Guvernului , că macea ne fără surparea­ Senaetonolu­lui și a flotei Rusiene din Marea Nefroa.­­ Între contele bud­, Baronul Barcenei și con­­­te vestmoreland au urmat converuiri sre a întrun cea de pe urmă conferenție, în care să ce întegis­­răspingătoriul răspune venit de la polie­ne London­ De la Crimeea înștiințează KB­âmmieale­­ea­nă de 150,000 soltați era contenerată la Sim­­feropol și comunika 68 Sevastopoli, 8,000 bavi­­leriea aleasă sta în contra lui 0i­mer- Pavia și întrepăunpea pe uscat comunicațiea cu Sevasto­­poli. Prințul Gorceacova raportează din 30 A­­prilie (12 Ma­i) că foncul era măsurat din amba părți. Dolongirii au păntung căteva tunuri En­­vaeze.­­ gen Kapoñept parile fu decorit cu cordonul legioanei de opor, încredințează că cu toate atacurile furisal­e a­rosienilor, Alieații păstrau toate pozițiile lor. Să auple că Angliea ar fi încheiet cu Persica un tratat pentru tre­­cerea, din India a unei armii de 40,000 Aur. "rite­dieni. campanie, dupre care alieații avesu ce montre încheie SIITĂAT .­LA Sub-scrisul recomandă onorabilului public apele încercate de cătră Onor. Komi­ers. Medical de aice, care au dat voe deptinu spre eloboda vănzare în vor prinșnaturi a­­ceste ape se pot găsi la sub­ scrisul ce șe­­de în Straja Podului Vechiu la magazinul No. 135, mai sus de otelul lui Misir, fare'n față cu D. Anton Argintaru. G.2. Georgiadi.­­ -- G G Urmează Suplement.­ | | ss­­ . see ------ - - ---­­ ni -­­ --­­-­­< IMȘN­, INCTITET G.1 TIP PO­LITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂANE. - # G­ane reoato 15. gER­. nli 'nainte întru aceiea răul ce face î Nu 6 maceime Lumea trătează Mura­­la le, Procesele, Rezbelele de toate a unui un om ape­la mi­ne nlesnirea, - Suver­ana - n lucrurile la pune sau a lase a - sfătui . o nouă arhitectura unde se caută locul ruri. r. - iscusință lor. - Cert stă certe­­ni ținu îndelungit, fiind­că­­ dreptatea să aii destulă iscusință a cunosșe tot­­ din ambe părțile. - Îndurarea pentru cine, și pen­ pentru alții este un singur mi tot acelaș de fenecă. - ----­­-----.-­­|

Next