Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-07-28 / nr. 59

­­ ­ 238 - jurul Schitului, potrivit glăsuirei Art. al 6-le din actul vecin. B) Casa aceasta în cătă vreme era în rănduială de Chilie, da Sf. Lapte care ca­­pe venituri după pilda altor de aseminea, acum însă cu prifacerea ei în rănduia­­lă de Schit, urmănd a înceta acele penirspi, sau hotărăt în conglăsuire, ca comunita­­tea Schitului acestuia a Cinstitului Înain­­te Mergător, să plătească pe an la Sf. mare Lavră supt numire de drit Chiriarhi­­cesc, căte 1000 lei, afară de Împărăte­­știle și localnicile dări, 4e ba ne apăra­­re să orănduesc de comunitatea Cf. Munte, și care potrivit cu rostirea Art. al 5-le din actul vechiu, iarăși să înțălege că au a să plăti în chipul cum să urmează și de alte asemenea Schituri. V) Arătații 1000 lei, nici cu un chip să nu să înpuțineze, văd­ afară că Sf. Mo­­nast, să lipsește de venitul arătat la Lit. B), dar și acești părinți moldoveni să vor îndemăna cu lemnul de durare din pădu­­rea Monast, întrebuințele Schitului cu materialul de lemn, pentru cu lemnul de foc, de var și altele, înpotriva cărora Monast,să soco­­tește îndreptate­a să folosi de acest ve­­nit anual, în privirea ființei lucrului însă sau hotărăt cu bună care de­și nuțin Moldoveni. 6.) Pecetea acestui Sf. Schit, sau în­chipuit a fi Tăerea Capului Sf. Proroc În­­ainte Mergătoriul, cu inscripția romănea­­scă: „pecetea Schitului moldovinesc a Sf. Ioan Botezătoriul din Cp. Munte a Lăvrei 1852” aseminea sau închipuit și o altă pe­­cete mai mică și amăndouă sau încredin­­țat în păstrarea Cuvioșiei sale Dixom­i­­celui și Dichiului Nifon, spre a servi în trebuințele Schitului, una pentru adeverin­­țele de mire și cealaltă scrisorilor, această hotărăre a soborului Laprei Sf. A­tanasie, prescriindusă în ac­­t­ul din 24 Septemvrie 1852, sau subscris de Pro-Egumenul Sofronie, Pro-Egumenul Kipia, Pro-Egumenul Gavril, Pro-Egume­­nul Ambrosie, bătrănul Neofit, de Hagi Grigori, Hagi Dionisie, de bătrănul Chiril epitrop, de Monahul Melchise dec­lară și­­ toți aceștia din soborul Co­­mori Lavre, precum și de Duhovnicul Nipon și Eromonacul Nec­tarie, înpreună ai lor părinți Moldoveni, și sau în­­a Cp. Lavre, pre­­cum și a Schitului, spre armare pe strămu­­tată pentru tot­deauna. Deci cu aseminea act înfățoș'adiasă în­­aintea Domniei Noastre, Cuvioșia sa Iero­­monahul Nectarie, Iaimec din partea Schi­­tului și înpreună aducăndune scrisoarea din 30 Magr­a anului 1853, adresată No­­uă din partea epitropilor Cp. Lapte, or mijlocire ca să întărim aseminea dispo­­ziție prin Domnesc hrisov. Noi după răvnă cătră cele Sf. și dupre datoria ce avem­ în privirea unui lăcașu, în care urmează a să rădica rugi cătră Dumnezeu, pentru sufletele creștinilor an Nostru și aa nea­­mului Nostru, pe lăngă întărirea așăză­­­­mintelor atăt a acelui vechiu precum și a tot­ o­dată din ale Noastre un fondos de 3000 galbini, a căria dobăndă de 300 galbini pe an, să ie în veci destinată pentru în­­tre­ținerea acestui Sf lăcașu, și dar a­­cest capital depuindul în casa Centrală a Administrației Monast. Cd. Spiridon de aicea din Iași Rezidenția Domniei și Ca­­pitalia țerei, îi punem îndatorire, ca re­­gulat să trimită pe tot anul la pomeni­­tul Schit acei 300 galbini, și anume: gumă­ Gheorghi mi jumătate la Cp Dimitrie, prin Egumenul Monacr, tot de liceu a Sfinților Trei Ierarhi, luănd ade­­verință sub pecetea Schitului de a lor pri­­mi pe. Hrisovul acesta va sta în păstrare la pomenitul Schit, iar Epitropiei Cp. Spiri­­don sau dat copie întocmai legalizată, cum și de pe actele mai sus arătate; căt pen­­tru scrisoarea din 30 Maprie aa anului cu­­rent 1853, adresată Noă din partea epi­­tropilor chintei mari Lavre, aceasta o va păstra în original. Poftind Noi atăt de acești de acum Epitropi, cum mi­ne acei ce vor fi în viitorii, ca să păzască JAN veci nestrămutată această orăndueală po­­trivit cu cugetarea și dorința Noastră. Fă­­ră a se întoarce nici odinioară asem­nea fondul hărăzit de cătră Noi, precum și anualu­lui venit cătră vre o altă între­­buințare afară de acea hotărătă de Noi, care o are binecuvăntarea celui dintru în­­ălțime.­­ ăi congurăm ca să sprijinească în to­­tul hăr­zirea Noastră, pentru a Domnii­­lor Sale, cine te mi laudă, fără a 0 CTpr­­muta căt de puțin, ce mai ales spre mai bună stare a acestui Cp, lăcașu mi a lui pro nășire săi adaogă mile și hărăziri spre neștearsă pomenire. Jap părinților viețuitori în schitul a­­cesta, le punem îndatorire, ca se aibă de apururea vieață de obștie după pilda Mo­­nastirilor Chinovii din Co­ Msnie Aron, po­­menindune ne Noi și pe strămoșii Noștrii, în­tot­deauna la sfintele lor jertfe că­­tră cel Prea Înalt, de vreme ce gă amualul venit cu care l'am miasit și cu altele ce ei au asminait Dumnezeu, l'am înzestrat veșminte mi­ne căt Vom fi în viană, ar agisra cu cele de ne­­voie, datori părinții viețuitori în schitul acesta, ca și acele ce să vor hărăzi pe viitor me și de alți dănuitori, ce prin chipul cel mai pimerit, să le asigureze spre folosul schitului, și pentru ca se ră­­măie toate acestea ne­strămutate în veci, după cererea Noastră cătră Prea ferici­ 151 à toată lumea Patriarhu, ce nu slo­­bozi și singhili mn sinodial dupre regula obiș­­nuită în cazuri de asesine. Datu sau Hrisovul acesta în al cincile anu a Domnirei Noastre în Prinținatul Moldovei, în Politia Iașii rezidenție a Dom­­niei, la anii de la Măntuirea Sumei, una mit pur sute cincizeci mi­trii, luna Iulie în șapte zile, pe care l'am întărit cu în­­suși a Noastră sub­ scris e și sigilul Dom­­nesc. Urmează sub­scrierea Înălțimei Cane. (Subscrie) N. Suțo­­pour Departamentul averilor bieericești și al învățăturilor publice­. Copiea aceasta fiind întocmai cu Hri­­sovăl originalu, No 3020 din 7 iulie anul curent, slobozit prin lucrarea acestui De­­partament, se adeverește. (Locul sigilului Departamentului) No 3863 anul 1853 August în 12 zile. Secția a 2-a din Depart­­averilor Bise­­ricești și al învățăturilor publice a Prin­­țipatului Moldaviei, No. 3020, anul 1853, luna Iulie în 7 zile. (Sabecris) Șeful secției, Dușitescu Comie.­­ Fa (rucadele), plecare pitrop, frați manofăpturi în pecetluirea în privnța nevoitorilor părinți țării cu pecetea atăt cu alți acelui nou, privitoare cătră ființare­a Schitului rare an Co. Tot­o­dată rugăm și fostivul Dumnezeu Domnii Stăpănitori vecinica în­­acestuia. Ei hărăzim asupra țerii aceștiea­­și ăi Ba ue acei care rădica după Mi­­Noi altele, ca și cu ne lipsind un ctitor, (Subscris), argintării, și în viitorii aseminea săni D. D. Istrati, ne lă­­­să nu le înstreineze. | | 1

Next