Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-04-12 / nr. 30

Gazeta de Moldavie a ec" publică la Institutul Albinei Lunea și Goisa La Gazette de Moldavie parait à Jass l'Institut, de Gânește tous les Lundis et si Jeudis. ih d'abonnement, trois d Itrețul abonamentului pe un anu, 1 . - - u cat parannée. Prix d'ivsertion pour Aei, . știi ilo Kb: i le , frdutd, fi DE Le dans la Bulletin Officiel 50 ragas. parale Ærserl HCHVII 1556. M GOI 12 AU ILIE - lă. NOVITALE DIN ANĂUMNTRU. D. Baronul Hanri de Testa, carile s'au întrolocat de D. de Ghedel­laria în funcție de Agent și General Consul a M. S. Imperatorului purces ieri cu a sa familie spre a lui n­oua destinație. D. de Testa, carile în mijlocul înpregiurărilor grele, în cure de cinci ani, au purtat acest post cu destinație, lasă un suvenir plăcut la toți cei ce se a­­flau cu dănsul în relații oficiale s­au private.­­ Unora din făcători­ie rele, între care cunoscutul Munteanu, s'au fost nemerit a scăpa din închisorile Iașului, sara în 10 a curentei, ii fură însă prinși tot în noaptea acea de cătră puterea înarmată și reconduși la în­­chisoare. Institutul Tipo-Litografic a A­LBINEI ROMĂNE. Acest Inc­u­st fundator de întăea foarte periodică în limba întăiul întroducător a artei Litografice în patrie, au avut ocazie a publica, în colonele Gazetei sale, atăt documentul cel mărețu a definitivei adorări de sclăvie în Moldova, căt și actele numeroase a patrioților, carii, urmănd u­­nei prochemări ce li s'au adresat în numele religiei, a luminilor secolului și a înțelepciunei Statului, au răspuns nu numai prin marinimoase declarații și lepădări de ori­ce descrăunare ce promitea Statul foștilor posesori de țigani, ce mai ales cu toții au mai rugat a fi aceștia scutiți de un termin de sarci­­nile care, ca oameni liberi, ar fi datori a purta, ca și alții a lor conlocuitori, încă și un mare număr de vechii stăpăni a sclavilor, di au îndănuit cu bani și vite pentru a lor n­ouă economie. În asemene înpregiutrări, Institutul, care ca o ființă intelectuală nu au putut nici poseda nici moșteni Țigani, nu poate mei­tul de atăte mărturii publice de filantropie. Luănd aminte că la Romani mulți din emancipații numiți Libegti, se dedau la frumoasele arte, și la literatură, încăt unii să făcură și autori renumiți, și cunoscănd, căt geniu și talent au emancipații noștrii prin a cărora cultură se vor putea a societății, au hotărăt a se deschide o părtie în sfera artistică mare a unui mic stipendiu pentru un gim­e emancipat învățarea artei Litografiei. Drept aceea, idilul compus și reprezentat cu succes, la ocaziea emancipației lor, Institutul, tipărindul în număr de una mie Ecsemplare, prosferat toată edițiea ca prin a ei văndzare să se fondeze un stipendiu. Astă prosfera umelită, PREA Î, DOMN au binevoit a o recomenda Departa­­mentului Cultului și a Școalelor, ordonănd a să vinde acele ecsemplare, și productul lor a se întrebuința dupre Programa prezentată de Institutul și ca­­re il publicăm în coloanele Gazetei. Prețurile productorilor în portul Galați din 9 Aprilie 1856 sănt: Grău­d­acăr calitatea 2­a 230--235 lei chila, Popușoi 92—97 lei chila. Austriei au Romănă, și face membri folositori prin for­­ce ar voi a se deda la serbării au Le­ NOUVELLES BE LINTERIEUR. par M. de Güedel Mr. le Baron Henri de Testa, qni vient d'être remplacé Lannoy dans les fonctions d Agent et Consul-Gén ral d'Autriche, est parti hier avec sa famille pour se réndre à sa nouvelle destination. Mr. de Testa, qui pendant cinq années a géré ce poste avec distinction au milieu de graves sig­­constances, laisse en Moldavie un agréable souvenir auprès de tous ceux qui se trouvaient avee lui en relations officielles ou privées, - Plusieurs malfaiteurs, entre autres le nommé Mounteano, avaient réussi à s'évader de la prison de Jassy, dans la soirée du 10 du c. dans la”nuit même la force armée les a arrèt's et reconduits dans la prison. L'institut Tipo-Lithographique de L'ABEILLE COUMAINE. Cet Institut, fondateur de la première feuille périodique Roumaine et de Ragt dans les colonnes de sa Gazette, l'acte important de l'abolition définitive de l'esclavage en Moldavie, ainsi que des déclarations nombreuses des patriotes qui, à l'appel, qui leur a été adressé au nom de la Religion, des lumières du sicle et de la sagesse roli­­philantropiques et l'abandon de toute indemnite que le Gouvernement avait décrêtée en faveur des ci-devant possesseurs des Tzigains; mais encore tous obt sollicité pour que les éman­­cipés fussent exempis pendant un terme de toules les charges envers l'Etat, auxquelles ils étaient appelés à contribuer à l'instar des autres habitants, et en outre un grand nombre des anciens maîtres des esclaves les ont dotés pour l'installation de leur nouveau ménage. Au milieu de ces circonstances, l'institut qui, comme êlre intellectuel, n’a ni pti POSSCUETACS tzigainu, p'a ru ghesteg maitegent à tant de preuves pu­­bliques de philantropie. Prenant en considération que chez les Romains, beaucoup d’émancipés, nommés Liberti, s’appliquaient aux beaux arts et à la littérature, et souvent devinrent des auteurs classiques; et connaissant les talents et l’habileté de nos émancipés, et dont la direction pourra les rendre utiles dans ces branches, a décidé de leur ouvrir un sentier dans la région artistique, par la fondation d'une bourse modique pour le jeune Emansire, qui serait dis­­posé à apprendre l’art lithographique. En conséquence, l'IDYLLE intitulée ,Les Tzifains,” composée et représentée sur le Théatre National avec succés à l’occasion de la célébration de leur éman­­cipalion, ayant élé imprimée au nombre de mille exemplaires, l'Institut a son­­sacré à cette oeuvre toute l'édition dont la vente servira à la formation de cet­­te bourse. S. A. S. le PRINCE RÉGNANT a bien voulu recommander cette humble offrande au Département du Culte et de Tastruction publique, pour qu'il ait à soigner la mise à exécution de ce projet, d'après le programme que l'Institut a présenté à cel efpet, et que nous publions dans cette Gazette. Les prix des céreales au port de Salaiz du 9 Avril 1856 sont: Blé dur 2” qualité le kilo 230--235 piastres, le kilo mais 92-397. lithographique dans ce pays, a eu Gossasion de publier tique, ont geropn'șț non seulement par des actes E Los 7. D) RESTIGNIREA LUI XPICTOR. Plăngeți Ceriuri, plăngeți o mare, Plăngeți paseri sburătoare, Plăngeți stele pu­ asfințitu, Tremurați din familie Așătezi de vecinicie, Căci Hristos s'au restignit! Plăngeți o Maică precurată, Astădzi etern patată Cu scump singi­ a lui Hristos, Ce ca melu făr' de putere Datus-au spre junghiere Neamului necredinciosu. Plăngeți îngeri de'ngrozire, Plăngeți Cereasca mărire, Cumu în om s'a prifăcutu, Să rescumpere cu singe, Omenirea care plănge, De la raiulu cel perdutu! ARLEENS ROMANIASSA,­­­­ÿ Gene -­­ Plăngi mi tu Ierusalime, Căci Iudeia 'n­tunecime Cu Sănt sănge s'au pătat, de osăndă Pentru neamu­ i ce s'afundă La Golgota în pacatu! Intră soare 'n întuneric, Că pămăntul e nevrednic Să te vadă luminos; risipeștete ’n natură Arzind firea de căldură Și pe omul păcătosu! Nu, c'a legei împlinire Vinu-acum prin restignire, Dupre cumu s'au apopouit, Ca să scoată din­ tinericu­lu-Adam caru­ au fost nevrednic Ce rămăe $epiuit. Ce'i blestămuri Crucea, moartea ce de patimi, Revărsate sănt cu lacrimi De la neamulu pămăntesc, Și'ntăresc în veci credința, Care poartă biruința Pentru Fiinlu-Omenescu. Tu­ născut din nemurire! Cu tâlharii restignire Sus pe cruce ai primitu, Cerul și pămăntul plănge, Soarele lumina­ și stinge Numai omul î 'mpetri­! Dumnedzeule­ cuvinte! Părăsit du-al tău părinte, Ucenici­ ți s'au ascune; Firea toată se smerește Și cu spaimă se clătește, De dureri­le tu­ au pătruns

Next