Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-08-02 / nr. 61

- 242 - ui în ce se unde sănt coricter arr de serins, precum poziției Europeene, astăzi Ce cele netele ții, turală umbră, re a toate REVISTĂ POLITICĂ, întămplat RA CR Badr­­­io născăndusă ATESTEI cpegiii și de hole­roase Kpemininop supuși Porței, cvestiea ducatelor Germane, cvestie, Confederației Permiane, crestiea i­taliean­ă și cvestiea a încurcăturilor ce ele le gu­­vernurilor, mai ales a doua dzi după un rez­­bel, pe cănd relațiile n'au avut încă timp aceasta am voi să arătăm, că urmează în general o încredere rezonată în susținerea păcei, dar, interesele ce au fost mai sus­­pendate în cursul rezbelului, de la încheierea păcei au luat un așa care, o întindere așa de mare, urmează în general un așa desgust de politică, încăt, nici timpul prisosește, dar cărora tratatul de Paris le-au păstrat definitiva deslegare în viitoarele ne­­goțioți­ Așa­dar, ori și care ar fi sco­­pul secret, urmărit de către guvernele, care, după ce au fost părți întregitoare a trata­­tului de Paris, ar voi acuma să se opue la aceea ca el să nu fie pus în lucrare Cu etric­­hetă, ori­cine ăși amintește articolele ace­­lui tratat, vede pre lămurit că, numai este vorbă despre vre­o hotărăre întune­­coasă prin formă, îndoelnică prin fondos, și prin urmare, primitoare de a fi feliurit restălmăcită, ci din contra, de o simplă crestie de cnop, Aura dar, cănd o neunire s'au redus la astă simplă espresie și cănd mai ales oa interesază mai multe guverne de o­­dire, atunce, numai neîntrebuințarea unei bune voinți n'ar pute să deslege neunirea spre mulțămirea tuturor. După aceasta, trecănd în revistă feluritele înprejurări și sezoane pentru Franțiea, din care agjunge la Inreie­­pen, că despre AnteN parte­a se poate tul­­bura picea Europei, dzice, încăt pentru gu­­vernul Rosiean, din parte'i ajungem la un rezistat încă mai mulțimitor. Căli, deacă ostel, după cum sperăm, Ba­ni să ce fo­­losască de învățăturile rezbelului trecut, ea nu poate dori să ce amestece de-a-drep­­tul în greutățile Europei. fie lăngă avecre, avea mai mare parte din aceste, n'au pen­­tru ea de căt un in repec de al doile rănd și numai acele din Orient, au un drig la toată lor îngrijerea ca și nu'i de feliu putincioe ca din cele 7 puteri subscriitoare tratatului de Paris, să nu se găsască mocar 4, care se înpedece la să nu rănite tratatul numai ne pe lăngă aceste, guvernul Rosiean au întrat ne­hărtie, și asta­ i tot ce cere Rosiea. ceric Wilhelm, carile, ne cănd toată Europa era sub arme, au țiut să se înprozivească cu o minunată înțălepciune, a nu fi luat înain­­te de pohorul năuntric și din afară, este mărturia cea mai sigură, că și astăzi, paosul Germaniei și a Europei aibă un mai bun apărător. Austriea, ar per­de pre mult la o rumpere a păcei și de as­­ta, o credem interesată la susținerea ei; ear, căt pentru Angliea, și acolo, cu toate părerile din contra, însă noi, tot găsim ga­­ranții serioase și trainice pentru pace. Jurnalele, întreabă acuma ce va face O Do­­nel, căci, după ce ce va restatornici pa­cea, vins pe Mutalib, carile fugind, s'au întărit in cetatea Taif. La începutul lui Iulie De­­naoun, au prochemat supunerea cetăței, care s'au refuzat, însă, prerumpănd și holera în­­în 14 Iunie, tăței ce s'au luat și șeful rebelilor dre rebeli, s'au dat asalt­ue.­­ Asaupra incendiului (apolepeï) de Salo­­nic urmat în 11 Taie, ce scrie, că dupre măsurile întrebuințate, focul se înfrățase, “end de-o­ dată 233 balerce pulbere de nun, mistunge la contrabandă înspr'o casă apisars, aprinzinduse, au făcut o înfricoșată espre­­peste 700 de oameni, dar mulți au nepii prin vasele din port. Con­­zre, ce au omorăt ce va puteau, Coma ce ele au să dee Porgiei. Istorica intendiului (arderei) în Salo­nic, au dat materie la o trea­d zilnică con­ vorbire in Constantinopoli. Evenimentul si pare a avea o înțelegere politică. Cumpăni­rea și contrabanduirea unui număr așa de mar de balerce cu pulbere, în o politie care poate­­centrul unei restconse Grecești, prin lucrare unui grecu, a căruea tendință filelenică des­ cunoscută, au adus un mare propus, mai ale­s­ acel material s'au tălpuit și că atariti 60 căntare care au esplodat (esbucinit) poligi­e, el mistuise in casele sale la ți 1200 balerce, tălepți pe consolii streini, n nu hărizi care preocupă crestiea a re'ntra rizonul. Însă, ei, nicle­ epr, pe afecții, delce, păr, opiniea mai delicate, sau vede, mai în calea NORDUL ca niște vănt din înprotivă dzilele noastre nevoea pentru nici nimine mai se petrec în în acest moment, lăngă toate că ast­fel cu bine să dzilem ca ce dacă sănt Cvestiea Principatelor Dunărene, și acum, îngrămădindusă unde regiile guvernamentale, nouri, carile îndătinat, propune îndată de­nnstită și mai nepăsătoare, cvestiile acestle complica­­află și­ Nu doar că prin lor ordinară și normală, cu toate aceste acele, la o urmare aceste este de fac cu carii, cel mai mic poate să întunece o­­se află în tratație, cele face publică europeană, voesște un CE și cea pace, a­­coloi­­apa­­re­­mare în­­acele Din ca­­de și carea mai mai mică încurcare, priviri amenințătoa­­re cele ocupe mai cu o cale de reforme, ce vor reclama spre ma­­rile ei folos, toată luarea ei aminte în lispe de mai mulți ani. Căci, el ape să înzăstre­­nemărginit Imperiu cu drumuri de zer, să dee un n­ou sbor pe acel spiritilor de în­­reprinderi, să reformeze sistema finanția­­ră și mai ales organizarea judecătorească, care dă dorinți. Toate a se pute aplice cauză la reforme, spre politica din năuntru a țetei, atăte aceste la sănt tot atăt de însămnătoare ca să ilustreze pe prințul virtuos și pacinic, carile, au știut să înță­­leagă nevoia și să facă un nobil început. tăngiea și numărul partizanilor săi, sosind la Meca s'au întimpinat cu bucurie, și după a sa prochemare, în popo­­rările s'au adunat în jurul bancherilor­­. La 20 Mai s'au înaintat la Tars, unde, într'o bătălie cruntă de tot au în­ s'au prinsu, iar particizanii lui cu toții s'ai Con­­supus. Montalib se transportează la Căt pentru Germaniea, purtarea Regelui Cri­­­ stantinopoli și de acolo se va esila la Sa­­lonic. dzise el, Spaniea va re'ntra pe calea sa or­­ dina pr. Ce z zice, că în adevăr el găndește să restatornicească orăndueala constituțio­­nală, îns­ă KB, spre a ce feri de o a doa ediție a intrigilor, a scandalilor și mai a­­les a luptelor, de care Spaniei au fost mar­­toră și jărifă în curgere de 2 ani, el va face să se dee de cătră Regină, o constitu­­ție liberală. Urmează acum iarăși între­­barea, deacă cu acest preț progresiștii ăi vor da ajutor? Se poate ca­ii să nu facă aceasta din bună voință, căci, fi departe de la o constituție hărăzită, la o constituție deliberată; însă, după toată părerea ii se vor uni cu O'Donel și constituțiea hărăzită, de temere, ca nu cumva să fie mai rău, dacă prin resturnarea lui O Donel s'ar da loc unei puteri, ce n'ar suferi nici constituțiea de mai înainte, aiie află despre și în­­păd­uire. Ara­­mai fnainte serie a fost dense, care Constantinopoli Dar, Șeriflul de pu­­nere, și s'au pus în fruntea a 40,000 oameni, a lui ne care­­ sau ademenit prin neadevărate vor­­be și guruiri, și cu care s'au m­aimuit spre Meca, unde însă, au întimpinat din partea trupelor regulate și a înpoporărei o o­une­­re ne­ nvinsă. Drept care, la «pci nevoit a se retrage spre Taif, unde, semințiile ăl favora.­­ Acolo, făcea pregătiri de a ce apăra in contra trobandierul numit Schiliți, mai ape însă mis­­tuite, încă afară de tărg, 1200 baterie. — Tot acel jurnal dzice, că Rosienii au dat ordin a respecta mormintele alieaților din Crimeea. Toate numele drumurilor și a stratelor din Balaclava și Comieș, puse de alieați s­au ștere, și aceste locuri se vor zidi dupre un m­ou plean. Cuorespondentul de Hamburg serie, gă­si­­au înpărtășit din loma­­espui­­ rile Vizir Alli-Pașa, ților străini, un n­ou act diplomatic goliu de crestia Principatelor, ci prin care, nn un modiu hotărătoriu ce declară în contra proiectului unirei, ce este favorizat de pu­­repile apusane, de Rosiea și de Prusiea. De­ asemine, că în acel actu ce popsege și Ce­dzice, ci Rosiea se ocupă mult a se împuțina pe cu de tributul acestor Prințipate lauda, nu numai că în acel incendiu au pers toată averea și actele cancelariei, ci un de esplozise s'au invalidat.­­ Procesul moruilui de la Varna vor încă ce dispate, din formele publicităței, din care însă, pănă Șerifului nu fu, carile, dupre­a ca îndatorire așa înlespire protecțiea unor asemine © meni, precum D. Schilitți și asociaților €­ asupra cărora, consulul Franței au rădit pără că l'au înșelat. Acesta și acel nu încă nimic lămurit pu s'au apocsc, nici desbatere. JURNALUL biei, acel de tr­ten, nu poate să de CONSTANTINOPOLI, părtășește următoarele asupra de Meta, pentru urmări prin trei luni purcesă se de spre a lua a lui însărcinare. Montalib, cel post s'au fost dat lui Denaoun, de la s'au avea să'l atace și ai respestul încă audzirea S. Sultanului, riful m­ou, că, al îndatori urmașul său legilor, ne­b­um, din care cauză la ascultarea respăndită Rebelul au mai ap­oi inspir sporit pă­­r de­­ :­­ Astă tă plare, doar va în

Next