Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-09-17 / nr. 74

296 — | orfanicești, pentru ca în toată înpregiutrarea, obiectele epotecare să răspundă la valora sumelor înprumutate, conformănduse în totul dispozițiilor cuprinse prin $. 303 din codica Civilă și circulinei No. 8671, din anul 1851, ateșt vne și pentru sumile depozitelor, în general să fie învie în ui vumiiu, lice­mi întru aceasta așezemintelor statornicite.­­ prin uArte No. 7037, din 30 August amul curent, tau fuc­ cunoscut Giudecătoriilor, ca în cel mai scurt timp să deie acestui Departament exactă lămurire despre totimea sumilor de bani, aflate prin Tribunale, precum și despre cătimea ace dobăndată din banii averilor orfanicești, arătănduse la ce anume fețe, subt care garanție, și pe căt anume timp sănt dați, pe lăngă care li s'au mai repetat și circularea din 4 Octomvrie 1851. No. 5671, urmată iarăși cătră­­ Prin circularea No. 6597, din 19 Iulie anul curent, toate giudecătoriile, li s'au ordonat pentru a se grăbi marșa proceselor cri­­minale, prin îndeplinirea în total a actelor unor asemine procese, încăt tre­­cănd aceste în cercetarea tribunalelor mai înalte. CE nu se simtă trebuință a ce înapoi spre complestare, cu care urmare se pricinuește o prelungire zadar­­nică și arestanții stau prin închisori, ateptănd îndeplinirea lucrărilor cuvenite.­­ Prin circularea No. 6637, din 19 Iulie 1856, s'au scrie tutuloru G judecă­­toriilor de a nu mai priimi în cursu, procese, a cărora natură nu ar fi de a­­tributul ramului Criminal, ci, de a celui Polițienescu, conformănduse în totul dispozițiilor cuprinse prin $, 7 și 8, din regulile Criminale, fiind­că după ob­­servațiea făcută de Minister, cu asemine urmare nu se produce alta, de­căt că stănd inculpatul în arest, el agiunge prin relațiile în care întră cu acii învinovățiți, făcători de răle, a se demoraliza, și pe urmă, după ce scapă din osindă, în locu de a se vegh­­ea ce apucă de mai mari furături, și atunce ce face un adevărat vinovat care trebue a trece prin drumul legilor Criminale. DEPARTAMENTUL CULTULUI și a INSTRUCȚIEI PUBLICIE. Un mare număr de elevi, din carii se întreținu pe sama Statului, și alții de vacanție a se înturna la Institut, alte la Institut după trecerea Spre a înlătura pedecile, care se după ce clasele sau des­­cu cheltueala întărdzie terminului spre a urm­a clasele care, dupre Reglement încep la 1 Septemvrie, nasc din asemene întăr­ziere pentru învățatură, mic, ce aduce la cunoștința publică, KB cii de­ns se vor înfățoșa pănă la 17 a curentei, vor perde­a lor drept de internat.­­ Deschiderea claselor a scolei centrale de fete și a celor sucursale s'au făcut lunea trecută. Numărul de 60 interne complectăndu-se, nu se mai potu priimi alte cereri. Dar, ce se atinge de eleve esterne, înscrierea lor sete încă deschisă, fiind­că, dupre o m­are dispoziție, despărțirea lor de cele in­­terne aflăndu-se neapărată, s'au zidit doă mari saloane, în care poate încălea un mare număr de esterne. Între înbunătățiri care s'au proiectat, este și zidirea unui paraclis alăturat cu casele Institutului, în care, elevele interne vor mimi­a lor îndatoriri religioase, de care pănă amu erau lip­site. Ioan Alecsandru Chern, Consul general Brăila, și Moldova, D. Antonie au avut onor a fi priimit în audienție de I. S. D. Caimacan și ar înmăna scrisoarea guvernului său, ce'l acrediteadză la astă însușire, pe lăngă guvernul acestui Principat. D. Consul General, au fost condue la Palis, de unde ei au înturnat în ore­­de curte, încungiurat de detașamiente de lăncieri și jan­­darmi călări. Se ție, că Latrell au fost numit vice-consul de Olanda La­ssiien. Par un, l lire on­ ­ aux tribunaux judiciaires que, dans le plus bref sr ils aient à présenter à L Département des renseignements exacts sur la totalité des sommes d'aggen qui se-trouvent dans les tribunaux, comme aussi sur la quotité, d'interêt pr les sommes d'argent appartenant à des orphelins, placées a l'intérêt, en de­­signant les noms - débiteurs, la circulaire No. 6597 du 19 Juillet année courante, adressée cès criminels de remplit ultiemul toutés leu Demnicus Fequises par les lois sopsetnant les actes qui doiuenit Puntei min DrÜESS, dvant de 168 opuogeg u. Sghimipel, qui, dans la cas bois se voit dans la nécessité de rénvoyer su astes ropt etge complétés, Gon il pesptie dés getăndu préfidicidbles aux lutemi - Par sa circulaire du 19 Juillet 1856 No. 6637, le Derpitement de la Mu gard apu disrositionu ebmrriueui de $ 7 et u­de­s.mimiel­le ep maniture și minelie, vu que d'après des observations qu'a faites lé Ministoge, sette manièe de procéder est cause que l'inculpé en subissant l'emprisonnement arrive pa le contact journalier avec des malfaiteurs endurcis a se demogaliseg, et en suite, lorqu'il venarre a fa cohdänination, at Popde Säméliorer, ii se rbh coupable de vols plus éonsidérébles et devient alors véritablement criminel DEPARTEMENT DU CULTE ET DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE, : Un grand nombre d'élèves, dont 115 sont entrelenus dans l'Institut publi te pa l'Etat et d'autres aux frais de leurs familles, tagdent, après l'échéance du tea me des vacances, à rentrer dans Hnstitut pour fréquenter les classes quis d'u près le Réglement, commencent au 1-eg Seplembre. Pour obvier aux, 21 traves qui en résultent dans la marche régulitre des études, après que l'ouverlu des classes a été dejà faite, il est porté à la connaissance publique que tous cet quinerentreraient pas dans l'Institut au 17 du et. perdront leurs droi's d'integm L'ouverture des classes dans l'Ecole centrale des filles et les spengeales eu lieu lundi dernier. Le nombre de 60 internes ayant été complété, ațeț douvelle dumande pe peut ëtré astordue, pour Rintermat. Onant aux élét externes, l'inscription est encore ouverte, vu que, d'après une nouvelle diuri sition, leur séparation, des internes ayant, été jugée eonvenable, on a biii l'école centrale deux grandes salles propres, à la réception d'un nombre cons d'table d'él'veg externes. Raimii hit améliorations, il à stu re­­jeté aussi celle de construire dans le corps du bâtiment une chapelle, où - tegnes assistegaient à FéKereicé gelițiepc, dont elles étaient jusqu'à rgese privées. r: Alexandre Keun, Consul général de 8. M. le Roi des Pays-Bas dans les de Principautés de Vllasnie et de Moldavie, à eu l'honneur d'être reçu en andiei rag $. À. le Saimasan et de lui remettre ‘une lettge de son Gouvernement! l'accrédite en cette qualité auprès du Gouvernement de cette Princisauté, M. le Consul général a été conduit au palais et reconduit à son hôtel £ les voitures de fa Cour, escortées de détachemens de lanciers et de gende” mes à cheval. toarele: Vinerea trecută în lul său cu echipajul 115, părinților, curivrul franțez de BUCUREȘTI din 5 (17) cipatele Valahiei 17 (29) August, la a M. S. Cent­­hi înpărtășește urm­ă­­v oară după amendză. D. Cavalerul Regelui de Olanda în prin­­la­­­ ment aux préts d'argent appartenant tise a epiuint à tof les ÉribuiauR procès qi ne setait riu de miate Vendredi passé, 17 (29) Août, cas par du Code ! de temps l'argent a réitéré à VT. enprinté - Par celle du‘# les tribunaux judiciaires, On sait que M. Antoine Ibraïla. communique ce qui suil : Bas à & À fatreille à à des orphelins, la - o. 8671 afin ‘que dans tous exactement à cet € les objets hypothéqués répondent des valeurs en espèces du ressort de la Police correctionnelle, en dispositions renfermées dans le 5 rotu d'argent d'après les rügies pres afin de bâter la marche des pro­­de l'année 1851; qu'ils ont donnée, qui auront ” et pour combien on | eur l'appui de li présénte cigoșaige a être jugé aui Sgiminui, maie été déj nommé vice-consul Octobre 4898 Nb: ‘5671. il leur a été enjoint, juditiairés à uné se couformant Le COURRIER FRANCAIS de Bucarest en date heure, Monsieur le à ted qu'il so de he donnet eones a du 3 (17) Septembre Chevalier dx ton auth Aintlemii Al | no “1 le des pa) ; revietă po litică. O n­ouă depeșă sosită de la S. Peters­­burg în 13 Septemvrie, încunoștiințează de­­numirea D. Vasilie Șeremetefă, unul d­intre cei mai avuți și din cele mai puternice fa­­milii a Rosiei, la postul însămnător de mi­­nistru a domeniiiilor Imperiului, în locul con numit ambasador telui Chiselefă, Ce mie, că aceasta au fost una d­intre cau­­zele ce au întărziet pănă acuma purcederea acestui ministru ca pe Paris, afară de natu­­rala sa dorință, ca să asisteze la încorona­­rea Suveranului său. Se mai adaoge pe stea s'au desființat darea ce ce plătea pă­­de toți să facă în străinătate. nă acuma, acii vre­un veeagu ce doreau De acum, era foarte mult cerută de opiniea publi­­căt pentru amnestica .­­ li s'au dat deplină libertate să se și a regatului însă de amăndoă capitab­ile și 4). Alr ca­­rii, fiind pănă acuma ertați, vor vede ci li ar fi declarat pozii sale cu infanta Sir­niolă, cum că, căt pentru el, nici odinioară va îmbrățoșa religie a spetencis, încă a lovi în dreptu întămplătorilor săi urmași. l­ Așa d se arată că s'ar fi găsit un mijloc de deslegare pentru variea­ile fie­care zi ce adeveresc mi­nurile oliente asupra poziției Spaniei. Exilul f­rantelui Don Francisco și a trei copiii săi, chiar în momentul cănd prințesa Ann­ien și soțul ei părăeau Madridul, ponti acestor aspre măsuri, ceruta rădicare al vostrului de ne averile Reginei Mariea ce vor mai plăti pentru pașaporte­ rea pentru timbru. Th. Da de căt da­­Co­ ților vora 1) politici, ea se importe în 4 Acii carii vor vede osăncia mult micșurată, zei­lor. 2) Ru­gă a locui în păuntrul c­apyagan, lu uielitu Dupre un jurnal de să­i pre îndrespeț în mai ales în privirea tiglurile și pribnilegii­­mi corii­lor însoțirea părinților moarii aceștiea, seli la Berlin, carile în­­încredințerile chiar pe locurile îndepărtă­­carii vor putea să mear­­să voengeze la Paris. șeze și imperiului se reî ntorc drepturile­ le de noblesă, legiuiți, păscuți de la lăngă aceste, că în Ro­­lor, chinar de ar fi și astă mesură înțăleap­ 3) Amii că­ tot o dată el nu voește țerei, în toată întinderea M­n 1 Poloniei, afară ce ba sabscrie la London, în o n­ouă confer­­ie a celor 3 puteri progeguitoare, tocul, carile va învoi prințului Adalberg a se lepăda de corona fratelui său On­ revervănd orăndueala clironomiei, în mai bună ramură a familiei regale din pentru dănși a ceasta, categorii: crestien aclironomiei la tronul Grelui nele prinț Alolbert, lor foarte in ocizie a căsătoriei o­­d. fe |

Next