Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-01-23 / nr. 7

Vao de Moldaviea se publică la Institutul Albinei sn­ui Poiea” Prețul abonamentului l ei, A înșiințerilor evitul n Buleghinul a - ne sn anul 111 căre Oficialul | lea 50 -------­­Anul HACHGIG - „H­. - je. -­­7­­3 - E. nur - | La Gazette de Moldavie parait à Jassx Minstitut de l'Abellle teto lé Duntie, cat. des dans Prix parannée, annonces I la Bulletin riastges la Officiel N d'abonnement, I Prix d'insertion 50 pour ligne et paras. 15356. CVITALE DIN CAGNTRU secretariatul de Stat, pentru țara Noastră, și prin ‘ad­eca din 23 curent No. 199, aduce la cunoștința publică următorul Ocis libertatea Presei: NOI BEL aer eo LPS SES 373372-­­Cu mila lui Dumnezeu DOMN regei moldovei Consiliului Nostru Adminicrparis Estraordinar. Libertatea Presei, fiind singurul mijloc de a forma opiniea pu­ adeseori pe Guvern Nostru Administrativ, asupra acestui despre trebuințele nației. Am găsit de cuviință a trage ce pion ca obiect de toată însămnătatea, Admwiniciparis, ns­ta perde din vedere, întru pregătirea acestei lucrări, că deacă libertatea nemărginită a Pre­­de­ces băncurile pămăntului și așazați in Castelu, nem­ps­a pute fi în­ blică ziere de a într'o informa privință țară, Consiliul Nostru care­­ este șei înfățoșază adeseori cele mai pe al însărcina deliberației Divanului General șef Cergieï­­ I. Angelichi. Domneci, calea un proiect complect, carile să poată fi supus și a servi de atingător progresului ca să redigeze legiuire mari primejiri, agătătind și ciap luare aminte a Consiliului în această fără întăi­­în viitor, la pozițiea și co­­rtimpănd opiniea publică, într'un gradu, încăt să ajungă a perde so­­cietățile cele mai solidu întemeete, aruncăndule în turburări și anarhie, din contra, înțelept limitată, ea se face folositoare ori­cărei societăți, o mărește și o înalță în curănd pănă­ ­ la fait grandir et Ghetege, en peu de temps, au niveau des nations națiilor celor mai luminate. eu plus éclairées 2 à mt ro de spip vie punliuat (Subscris) GRIGORIE A­­GICA. Secretarul Statului C. Mika. Director A. Fotino. Ofisu adpecat cuvioșiei sale Protosinghelului Varlam, din 10 De­­­­­­chemvrie 1855 sub No. Întru aplicațiea așăzămăntului întăritu de Domnica No­stră, pentru Castelul de la Târgul Ocnei, ce stipulează la cea intăiu și NOUVELLES DE L'INTERIEUR Le Secrétariat de | 199 en date du après, relatif à place au nombre nomination d'un 23 d'Etat, ct. porte la liberté de Le chef de Section I par sa communication aooi SPCESOIVEAL. SPTEA Par la grâce de Dieu PRINCE RÉGNANT PE MOLDAVIE. A Notre Conseil Administratif Extraordinaire. La liberté de la presse étant le seul moyen de former Gorinion publique sur tout dans un pays qui est dans la voie du pro­­grès et même d'éclairer seuvent le Gouvernement sur les besoins de la nation, Nous avons eru devoir attirer Ia sérieuse attention de Notghe Sonseii Administratif sur ce point de toute importance pour Notre pays, et le charger ‘de rédiger à cet objet un projet complet qui puisse être sommis sans retard à la déliberation du Divan Général &t servir de loi dans l'avenir. Que ‘otre Conseil Administratif ne perde pas de vue dans Ghe­­laboration de ce travail que si la liberté illimitée de la presse offre les plus grands dangers en pervertissant et corrompant sop­­vent Gorinion publique au point d'arriver à perdre les sociétés les plus solidement établies en les jetant dans les troubles et l'anarchie, sagement limitée au contraire, elle devient utile à toute société, Nous ordonnons que le présent Office soit publié. (signé) GREGOIRE A. GHYKA. Le Sécrétaire d'Etat S. Ghyk a. Le Directeur A. Photinos. OFFICE adressé au Revérend Protosingel Vaglaam, en 10 Décembre 1853 sous No. qualités pastorales et moga­­les propres a La réalisation du but que ce Réglement propose, et de plus des connaissances spéciales pénitentiere qui vous mettent à même sous No. à la connaissance publique l'Office la presse : Anghéliki. Le Réglement que Nous avons confirmé pour des premières nécessités de écelesiastique joignant cet le Castel établissement aux qualités du prêtre, ci­­date du d'Ocna, la la se À . . . ÿ À societé comme des ci­­dreptați și pe propmi în societate, iarăși cetățeni folositori. — Așa­dar, din Anafora pa ce Ni s'au presentat de Depart. Dreptăței, luănd încredințare că Cuvioșiea ta ești în stare a co­­­respunde la scopul propus prin acel așăzămănt, ca persoană bise­­ricească, înze­strată cu toate calitățile religioase și morale, și care după deosebirele cunoștinți ce ai în sistemul penitențiar, poți de répondre à Nos vues en îndeplini dorințile Domniei Noastre, în favoarea acestor nenoro­­ciari la branche à conscience neaparată trebuință, optndoirea unei persoane bisericești, care în­­­­­ frzil­­­­ 117 de la grandeur de la mission qui l'appelle au milieu mărimea miciei ce ăl așteaptă între acești nenorociți scoși din a­­infortunés, que l'on à tire des profondeurs de la terre en vue de les corriger et de les rendre à la toyens utiles. Par le rapport du Département de la Justice Nous étant assuré que votre Révérence posséde Îles - - t -.--.a ADAM MIȚCEVICI. loniei despărțite, ALBUNA RENAN ACUA, a resuna a lor -- și lue reposatul asupra acestui ma ștrea despre moartea acestui mărit poeta a Po- Prusieană zentă, între carii, se însămna loniei au răsunat pretutindene unde se aprețuește geniul lterar și sentimentul măreț de patriotismu întristarea mare este mai ales în Poloniea, că a­­cest barbat, fiind glorie a nației sale, au lăsat a sa­­le oase ostenite în pămănt străin, ca un al doile Moisi, mai nainte de a ajunge în pămăntul făgăduin­­ței. Multe vecuri au trecut pănă au produs acest­­e­poeta și patriot și atăt în Poloniea căt și în acea Austrieană, credem fiui său, au petrecut cea mai mare parte șiu Ke­astă serbare Toată emigrațiea Polonă era pre­­prinții Adam și că și în acea Ladislav Cartorinschi, contele Zamoischi, Branițci, Ge­­o­­­­ Rosieană,­­i ce vor înălța monumente pentru a lui­neralii Dembinscci, Iermanovschi Ciarnovschi, Havronschi, glorie și recunoștința compatrioților, Franțiea unde Volovschi, f. poeta Bohdarn &. ecs­­Zaleschi, Honovschi a ecsiliu- ministru Vilmen, Cuzen, Mișele, au dat acel întăi semnal a aprețuirei sale. În 16 (22) Ianuarie au urmat la Paris în biserica Sănta Magdalina panahida pentru rămășițele s­ea literală și familie a falcului înnălțat în mezul muri­­lei Polone, un preot de transportat alăture cu Ia­și Mitcevic. bisericei În giurul toată aristocra­­dta Cata­ elevii scoa­­ritul greco-unit, un ofițer toate a lui Mitchevici, care cu costul Guvernului s­au Polon a legioanei T­re­­­­ a­anei Tunco-Cazace, care au condus ne­i multe vor mai v­i­­e- constanti­ner­i­ geniu ș­i mai trece, mai nainte de a­­ transportat de la constantinopoli, mortul de la Constantinopoli. Du­pă serbare, sedi­ul sări un altul asemene lui Mircevici. Gazetele Po- Înccăperile cele mărețe a bisericei, nu agiungeau Mormoransi unde alți Poloni reposați, toate ce unescu astădei întru­de de a cuprinde massa persoanelor ce N­­ solenitate s'au s'au adunat pen- s'au înmormăntat

Next