Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-10-18 / nr. 83
și în privirea instituției prijhinul înaltei cărmuiri acestiea ne este încă în și încurajarea spre spera La această ocazie, mă simt îndatorit Am onoare, Domnule Redactor, de a bunilor printre, carea însă, cetățeni, sperezu prea umilit servit Dr. Făutu, prin va că a aduce la cunoștința publicului numicarii prin a lor dărnicii au contribuit cu plăntele acelor Domni și Doamne, ori semințuri întru sporirea colecțiilor acestui așăzemănt, precum în deosebi, se vede în condica bine-făcătorilor, ce să păstreasză în această dină; aceștii din urmă sănt: Prințesa Smărănlița Moruzi, care au avut bunătate de a pune în amedicpoziție grădina, ce se află pe frumoasa D-sale proprietate lăngă Siretu; D-ei Vorniceasa Smaranda Sturdza; D-ei Agonea Profira Negruțți; D-lui Aga Iorgu Voinescu; D-lui Aga Costachi Polizu; D-lui Doctorul Post. Gheorghi Cuciureanu; D-lui Doctorul Maior Russo; D-lui prof. Chimen D-lui Doctorul Banu Sabo, carile în a sale escursii la țară au adunat pentru această grădină peste trei sute plănte de felurite specii: celle jeune institution qui, par l'appui de notre Sopuegșemept éclairé, et Ghencouragement des bons citoyens, ne manquera pas de prospérer, j'ose Gheureteg- En tegminant ces quelques lignes, regmettez-moi, Monsieur le Rédacteur, de remplir un dernier devoir, celui de rogteg à la connaissance publique les poiiu des personnes qui, par des dons faits, soit en plantes, soit cn semences, ont bien voulu augmenter les collections de cet établissement, comme on peut s'en convaincre par l'inspection des régistres établis pour les bienfaiteurs de se îngdin bolanique. Ces personnes sont: 1. La Princesse Emeraude Moruzi qui a bien voulu mettre à ma disposition le jardin de sa beile propriété de Haléoutschesty près du Segheten; 2° Madame la Vornique 39 GAga Pulchéric Négroutzi; 4% Monsieur GAga Gcorges Voînesco; Polizzo; 6. Monsieur le docteur en médecine Post. 6. Coatenpgheano; 7. Monsieur le docteur en médecine et maior Russo, 8° Mr. le prof. Quinen et 9° Monsieur le docteur Eineraude Slourdza; Madame 5. Monsieur l'Aga Constantin en médecine ct Bano, Sabo, qui, dans ses excursions à la campagne, a recueilli pour ce jardin plus de trois cents plantes de différentes espèces. J'ai Gnonnețg d'être, Monsieur Le Rédacteur, ‘avec une vive reconnaissance votre très-humble serviteur. La k'étou. !!.2 fi cu o gră- Hălăuceștei de sie recunoștință al D-zvoaste N ---- 32 - 377 -- --- ee Revistă asupra portului de Galați În port se găsescu 3. Ocupațiea Austrieană a Principatelor. Foaea Ministeriale. CORESPONDENȚA AUSTRIEANĂ publică următoarele: „Gazetele Pariziene mai ales din nou cu sirguință tratează de fapt ocupațiea Principatelor de trupele Imperiale de Austrie”. Spre lămurirea împrejurărilor mai adăogim îndată cele ce se pare că nu le cunosc Jurnalele Franțeze, Turcești tot urmează a ocupa Moldo-Romăne, și că a lor prezență acolo se întemeează chiar tot pe aceleași motive ce adleră că și trupele teritoriile și a corpului Austriean. Un asemene titlu lefuit îndreptuește și petrecerea prezentă a unei flote britanica în marea Neagră, deși în contra strictului articol adițional la tradia 30 Martie trecut. În fața acestor facturi între dănsele paralele, întemeiete nedrepturi conforme al Austriei Angliei mii. Porți, în mirare aduce că presa Franțeze alege numai una din ași o tratează cu neîncredere, cele facturi car cauza cea mică trei puteri în a lor poziții militare în Mol- Ponta, înfățoșată de Romăniea și în le Ka lucru neînsemnător și fără interes. Din norocire tratatul de pace din 30 Martie este statornic și sigilat. Săntem încredințați că nimeni cugetă de a se atinge de dănsul, nici o putere nu voește a se subtrațe sale. Ceea despre care astăzi tratează este, rănduiala cu șirul a aduce întru înplinire acele Pariziene nu au îndreptarea marginilor Moldovei nu numai ni s'au deplinit ce încă este supusă contesta - interesante la regularea martirilor, de pre- Propunerea cum că hotărărea marginilor prin un tratat solenel ar fi un lucru secundar pentru realizarea de pace, iar evacuarea de teren ni de mare-care nici de Suveran nici de Suzeranul ce cere ar fi unul din cele întăipânturi a desbaterei, este o logică internațională care nici nu putem a adopta. Prin urmare, ocupațiea Austrieană a Principatelor se razimă tot pe acelea temeiuri legale, ca și acea Turcească ca și acea Engleză a Mărei Negre. încrederea în Rusiea, ce pe temeiul Nu pentru ne- regularea margutului, pentru neapărata unei, mai rămănu trupele Și Flotele acelor trei puteri în teritorii și în mare care au ace deșerta îndată ce celor seatornici definitiv semnele marginei Imperiului Otoman. Aice se aplică Art. 31 a tratatului care poate mai deleguiște deșertarea Către grabă și anume: „Gherminile (delais) și mijloacele a deplinirei vor fi obiectul unei înțălegeri între înaltele părți contratuitoare și întreg. Poartă a cărora trupe ocupă terenul ei Dar precum s'au dzis, Poarta deplin s'au înțăles cu Austriea și cu M Britaniea despre terminul însemnat (delais) După ce am vedetemeiuri legale, raziseă tot pe acele apoi din dizisa cănd Ba îndin aceea urmează că ceta acea nevoe, adecă levestiea marginilor, răndueala precum și viitoarea constituție a guvernului Principatelor, nu sănt legate cu aceste, și interesul care Austriea are pentru binele și liniștea acestor țeri vecine, le va vedera împreună cu celelalte mari puteri și mai ales cu ÎD. Poartă, fără deduce din aceasta un motiv pentru prelungirea ocupației.stantinopoli din 10 Oct. următoarele: După lepedarea celui întăi proiect a Firmanului, ce avea să reguleze reprezentațiea națională în Principatele Dunărene, s'au compus acui în ministerul intereselor străine un nou proiect, carile mai înainte s'au împărțășit ambasadorilor Franției și Austriei. Comisiea pentru Prințipate ce ocupă de-odată cu cveștrea formalităților pentru împărțirea lucrărilor în secții, pentru prezidențiea conferențiilor. Astă din urmă, precum ce crede, ce ea în credința Turciei, ear deacă Safet Efendi nu ap optimi acea sarcină, apoi ăl va întreloca Baronul Coler. Despre purcederea comisiei la Principate nu se aude încă nimică. REVISTĂ POLITICĂ. Corespondențiile de la Madrid din 13, împărtășesc o prescurtare din decretele ce s'au publicat în jurnalul oficial. Demisiile vechilor siniștri și numirea noului prezident a Consiliului, sînt contrasignate de D. Colado, ministru lucrărilor publice, decretele ce numesc pe cii alți miniștri, sunt contrasignate de marșalul Narvael. Regina se declară „pre multămită de serviciile deosebite mi estroordinare de zelul, înțelegerea și supunerea marșalului Clonel. CONSTITUȚIONELUL. într'un articol asupra intereselor Spaniei, asigură, că M. Ca au varsat la crime cănd s'au despărțit de înttiul său ș ministru. Însă, ni se pare că ansa d'iar pe jurnalele Spaniole, încredința, că M. Cadidăse tot acele dovezi de Clegiment și cănd s'au despărțit de Espartero. Toate corespondențiile adeveresc că marșalul Odonei se va duce în străinătate. Așă telegrafice și-au încupoștiințat ieri, actul edițional al constituției din 1845, acea lucrare prea iubită a D. Rios-Rozas, s'au tatul de Paris a urmărei acelor vizit într'atăta ca să poată combina comix $ si ea a ei - Anul 1856 luna Octomvrie 16 zile. cetatea ocuupației militare Corăbii s'au pornit dome pre .4. .. ” precum și cu împlinirea Apr. IH atingător În port ce gesescu. 81.. . LES F e îndreptarea marginilor Moldovei. ției. Corăbii încărcate s'au pornit . Este cunoscut, că Rosiea refuză a da bolo chile, gradul și insulile Șerpilor, cănd despre altă aer. , parte celelalte puteri, mai ales acele ... À de la dispozițiile încă se dispoziții. Conferențiile înțăles aceste altfeliu de rii să aibă îndată ce evacuațiea roman dupre Apr. 31 a tratatului, s'ar oi înacerută căt, ca Comisia se duce la Constantinopoli, a Imperiului O + 4, mai drep C vestiea Principatelor curești cu deplina înscrie de la Con A-VGA-MESCOT, provizorii ce tind pe temeiul tratatului de pace. ,g' Dar, - arat că prezența trupelor Austriene prec: mimicul său, generalul Dulce aveu Cr ce porneait „ ai acelor Otomane în Principate numai pâcă spre Saragosa sau Santander, amăndoi țin a flotei Engleze în Marea Neagră ce zisele ee deosebesc una de alta, însă, din amăndoă punturile va fi cu înlesnire șefului de căpitenie a relației vicaveriste, să treacă peste marginile Spaniei. Pănă cănd pupul cabinet, se va ține cu credință de făgăduințele date în numele său și va înfra ne calea constituțională, el desființează pănă la cel mai mic lucru din toat de pere acele ce s'au făcut de doi ani. Că