Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-01-26 / nr. 8
30 - mătorul articol: a se folosise ACTE plecat a face pentru Aers în doită fiile militare, spre mai mult se deosebea acel timp s'au fost propus Propunerile, acum întreție fiecare din puterile termuitoare păcei. Aa considerație a acestei înțălegeri, țe de mai mulții care luănd în privire și ei, guvernul Imperial lăturalnice, ei cele mai Prin a ei purtare ce vederează DIPLOMATICE. JURNALUL de S. PETERSBURG din 8 (20) Ianuarie, cuprinde numa i nainte în estract raportat prin telegraf, asupra acceptărei din partea Rusiei a condițiilor de pace propuse de Austro-apusane, puteri: „Opiniea publică a Europei, foarte mult s'au electrizat, Austriea că propuneri s'au fost învoit, s'au „trimes labinetului de Viena, cabinetul Imperial a Rusiei, din partea sa făcută cel întăi pas pre calea împăcăciunei, însemnănd prin o depeșă din cui, și care s'au publicat de gazetele (23) Decătretutindene În depeșa sus-dzisă, Guvernul Imperial au fost luat drept bază cele patru puncte de garanție, propuse de Conferențiile de Viena, iar în privirea acelui al treilea-cardle singur rumperea conferențiilor-au fost propus un mod de deslegare, care bune, decăt condițiile ce guvernul imperial au propus pentru ACTES DIPLOMATIQUES. Voici l'article publié par le Journal de Saint-Retegs” bourg, dans son numéro du 8 (20) Janvier, pour annoncer Gasceptation des propositions de l'Autriche par la Russie : noudorințele și Turciea, cape se deosebesc din cele însămnate avea ce de rezbel, schimb căreia o regula prin care va avea să spre asigurarea în depeșa diregerea (rectification) pentru puncturile cuaceste propuneri ar a mai spori impune Ron au crezut să amâne vii. În urmarea acestora Cabinetul Imperial energică în contra unei puternice coaliții. Re succes respundea la la învoire la propunerile au dat acum aiau împărtășit Guvernul Austriei, ca un proiect de preliminare pentru tratațiile de pace, care este gata a aduce pentru mărturisire de Europa întreagă, în prejma unei coaliții (aleanși le cabinet impérial cette voie de conciliation en iudiquaut par une dépêche du Décembre, publiée dans tous les était disposé à faire en vue du rétablissement de profiter de la trève forcée imposée opérations militaires, pour repondre par tout en faveur d'une prompte pacification). „Dans la dépêche citée ci-dessus, le gouvernement impérial avait pris pour bases les quatre points et avait proposé à l'égard du troisième point, un solution la forme plutôt que par le fond, de cette mise en autrichien partent du même principe fondamental, cest-à-dire la neutralisation de la mer Noire au moyen d'un traité direct entre la Russie et la Porte, pour régler d'un commun accord le nombre des bâtiments de guerre que chacune des puissances riveraines se réserve d'entretenir pour la sécurité de ses côtes. Epes ne différent sensiblement de celles contenues dans la dépêche du 11 [231 Déentre la Moldavie par l'ennemi sur le territoire russe. „Se n’est point ici le lieu d'examiner si ces propositions réunissaient, mieux que celles du gouvernement impérial, les conditions nécessaires pour assurer le repos de l'Orient et la sécurité de GEpII suffit de constater que, en définitive, un accord se trouvait établi de fait sur plusieurs des bases fondamentales de la paix. En présence de cet accord, en présence par l’Europe entière en face, d'une coalition chers). à des voeux qui tendait à prendre plus grandes proportions, et des sacrifices que la prolongation de la guerre impose la Russie, le Gouvernemeut Impérial n'a pas cru devoir ajourner par des discussions accessoires une oepvre de conciliation dont le succés répondrait Il vient, en conséquence, de.donner son adhésion aux propositions transmises par le gouvernement autrichien comme projet de de pace, despre carile puterile alieate înaintire, mărturisește din ambe părți dorința în formă decăt în lucru; de acela, jertvele care prelungirea rezbelului de tot din asemene convenție nemijlocită între Pocica o reciprocă învoire, numărul vaselor murilor din 11 (23) Dec. numai întru căt privește marginea Moldovei prinse de dușmani ne pămăntul Pociei, cerceta, deacă sale. Nu este a adeveri, puncte a restatornișrea a Besarabiei, în armistarea, Ele la a respunde de Guvernul bază, adeche, și alte loculile in faptă era la dorințele Austriean o înțălegere în favorul agurarea linitei Orientului wi ței o faptă de 11 și generale audzind S. Petersburg prin mijlocirea Cncare timpul eraei au supus operacare preneutralizarea Mărei Negre prin străine, jertvele care este păcei. unei grabnice păcuri, de puterile alieate, au fost de adus ce în țerîmpărtășite derează asupra mai multor încă prin desbateri a siguranției Europei, plecare împăciuire, în a fi mai dorinde-ajuns la număr, consideratien asies L'opinion publiquefen Europe paix. Cette double démarche prouvait qui seul avait amené la rupture velle que ces coalisées et l'Autriche, bourg „Deia pas dans 11 (23) sacrifices la mauifestent qu'il férences de Vienne qui diférait, par Les propositions avant cembre, gore. de que transmises Bessarabie, s’est vivement émue à des propositions de paix, concertées entre par l'intermédiaire du cabinet de Vienne. avaient par aux les de ces à cette époque par les puissances la mauvaise conférences, coalisées. aujourd'hui en échange par la rectification proposée et la de la les puissanété transmises à Saint-Pétersde part et d'aște le desir de garantie admis par les sonavait, de son côté, fait un premier journaux étrangers, voeux unanimes qui saison la frontiére des points à ces voeux de aux se par le gouvernement occupés les plus manitfestes Deacă vre adevăr la urmat acuma, cănd sănt dator a da o relație de reprezentațiea ce au urmat alaba sară. Pre A. DOMN Stăaducerea aminte, regioanele plăcute dar prin un contrast natural, îți alină ideile și îți amuțăște espresiile. Căci în adevăr, și suvenirile ce le avem de la repreni se poate ave o piesă de ocazie, națională, care nu înfățoșa programa, dar timpul scurt ce o punea la o noă compunere, o săptămănă însă au fost de ajuns, ca să nască o pastorală originală, în feliul lui Mirtili și Cloe, a Plueșiului, a lui Petru Rareși ”. ce sănt resărite în literatura noastră, să se învețe, să ii ce aranjeze muzica și să Ce ezecuteze cu un așa succes, că ar fi mulțămită să aibă tate de cătră trupă în cor încăt, macar dzece deasemene; căci, cine au acidtat la rădicarea cortinei, cine s'au ochii asupra fundului scenei, înfățoșitor armelor țărei cu numele prințului GRIGORIE ȚIKA, cine ar fi văzut tabloul viu de lăncieri, și grenadiri în pozițiile respioase, de fii cătră un părinte iunit, și auzind muzica imnului, nu sar în mezul inmiitelor detunări de ura Joia Domnească? Reprezentațiea fiind compusă din pe piesile D-na Gabriela Luchian să culeagă obuchetile de flori ce iau aruncat Sorei lui Jocris, o scenă favorită a celui ce singur traducănd'o, au creeat un neamt de agiuns pentru publicioția Jijicano cu Măriuca reprezentație ce au întrecut pe cea de mai nainte și în care D-na Merișasca, în rolul ei favorit de Zinca, ajutată de D. Teodorini și Bălănescu, au dat publicului să înțăleagă, căt de mult se poate perde, prin pretențiea de a se juca numai piese nouă și a nu se repeta cele plăcute !Dar, cănd cortea s'au rădicat mini ce înfățoșară șătrile întinse cu grupele de țigani, cănd Corul actului ax 2-le din Il Trovatore, ce execută cu toată deplinătatea, în limba Romănă, sporit încă prin accesorii și costiume; atunce se începu o altă senzație; căci, asta era piesa de ocazie. Țiganii, a căreiea autor, nu ni se spune de afiș, însă, intrigei țesute în pastorala Pivaeste următoare: Un țigan vătrăn, făurar care una frumoasă în toată regularitate clasică a acelui neam ce ce întimpină uneori cap o alta așa de slută, după cum adesea putem vede. Legat prin jurămănt de reposata femeea lui a nu se mărita, decăt îngr'ozi, bietul bătrăn nu știe ce sa face să înplinească poronca boerului proprietar, carile, prin satal (D.1 Ianuarie, pănitor, festată HRONICĂ TEATRAJE. o dată Hronica au avut ce spune, deacă de foiletonist, m'am găndit în au tot ce s'ar cere de la mine, apoi, asta îți uimește mintea, te răpește în a dori alte asemene, chip ca nici odinioară, de bucuriea și plăcut luănd în mănă pana să nu cu ocazie a Onomasticei 0 reprezentație din acele, cărora și să știm de este zile, emoțiile tentațiea trecută, sănt astfel cu, încăt, li confundăm, mai întăi, de mulțămirea publică cea am sănțit'o, a se culege fructurile esbutirea piesei la scopul menirei sale, cât și direcțiea vrednicului ei Director și actor, au voit să sărbeze prin spre 25 Ianuarie, agunul timpină greutate, într'un făcăndute actorilor, văzănd căt nimerirea Marți în 24 de frumos nu rămăne mulțămisă vorbim sau de joD. Luchian, depusă și manivi nefacerilor sămănate, Trupa națională, de sub o piesă locală, seara din 24 aniversarei,sa însă, în aruncat fi simțit electrizat cele mai favorite cunoaște încă în stare să facă mai dinainte, D. Luchian, în sămănat rol, cul, carile cu atăta mai mare cu căt CE cersa a ce este în rolul și asta ami Direcțiea credem amesteca glasul cu sincerile cuvinte, cănde dame și barbați, ni va publicului, care au făcut au salutat tot aceea piesa ini meserie, a ce recunoscu îndată de public, in stil din a și deprinderea. nimepuis a diepis) Eap (D. Gheorghiu) după gustul alegerea avea doă fete său, mi deslegaria de gemene, îi hotărăsc să-și mărite pe Anghelina ( D-na și .