Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-15 / nr. 91
RE Eee n. 4 366 - LV!!! vine arată, să crească unire care că discursul adresat de Imperator de pace sau lui Napoleon, Contelui Chiseleta, este obiectul tuturor conversațiilor. În general el se judecă vrednic și foarte gibant. Gosiene Partizani: clienți ei au observat mărturisirile de simpatie date din înalt loc și cu cordia- Baracii cari i se interesează de bunele relații cu luate Imperatorului Alecsandru N. Angliea, au observat rezerva făcută în favorul alieației Britanice. Paragraful atingător de contele Morvbi, adeverește, frazul lingușitor pentru acest barbat de Stat, fraz carile s'au aratat că se cuprindea în scrisoarea autografă Imperatorului Rusiei. D. Chiselef era invitat în acea zi, la masă la S. Cluj; o soare va urma după asta sa pe zidengica Împărătească. Dar deacă cuvintele și purtarea mărturisesc un favor de bune aplicări cătră Rosiea; totuși trebue să arătăm că actele și măsurile de acum a guvernului Franței, anunță mai mult o înțălegere stăruitoare cătră Mapea britanica. MONTORUL, dă următoarea relație despre priimirea solenelă a contelui Chiselef de Imperatorul: „Es. Ca Contele Chiseleta, au avut onor să fie priimit astădzi de Imperatorul, în audienție publică, și să'i înmăneze scrisorile care'l acreditesză pe lăngă M. Sa Impărătească, în calitate de ambasador estraordin M, dar și prepnipotent Imperatorului tuturor Roșiilor. Imperatorul, era încungurat de E. S. uii ofițeri a coronei și de DD. ofițeri M. S. servițiu a casei Es. La ministrul intereselor străine, era față la audienție și Es. S. cuvintele următoare: ambasadorul au adresat Imperatorului „Imperatorul, augustul meu Domn, numindumă de ambasador pe lăngă M. V. Împărătească, m'au însărcinat de ami pune toată silința, ca să cultivez relațiile de prietenie, ce unesc amăndoă Imperiile. „Mă voiu simți ferice, deacă la încheierea carierei mele voiu pute contribui la CL santre garanțiile cele mai trainice. „În nușile augustului meu suveran, am onor de a prezenta M. Voastre Înpărăteți. înprivini scrisorile de creanță care le sm și trtznesc a spera, KB veți bine voia cu bună voință, omagiul adăncului pect. „tornică preocupație, KA, fără să stăruesc „vechile mele alicații, să îndesesc prin bune „purtări tot ce stricta „a unor condiții, punere în lucrare putea să aibă de aspru: „îm arciat cu plăcere, că ambasdorul meu „sentimente, au știut să și atragă buna voință a Imperatorului Alecsandru. Nu vă îndoiți „dar, KB aceeași priimire vă așteaptă aice, „fiindcă, afară de meritul vostru personal, „reprezentați un suveran, carile, ștrează„de nobil CB imune tăcere la tristele cie„nire care adese ori lasă după sine rezbe€ Le „lui, spre a nu găndi de căt la foloasele „unei păci, crescută prin relațiile de prietenie. El. Ca Contele Chiselefe și persoanile ambasadei sale, au fost pe urmă conduse la palatul din Tuilerii de cătră un magistru și un adjutant de ceremonie în trăsurile curței și reconduși pe urmă la otelul ambasadei, tot cu acel ceremonial Marele Britanic a. 13 Noemvrie. cu mirare în Mor- De la London se scrie din că lumea politică au văzut ring Postul din acea zi, organul presupus a lordului Palmerston, anunțarea telegrafică despre un discurs pronunțiet ieri în sare sa Mancester de cătră Coșut. În acel discurs oratorul în mezul aplaudărilor mulțimei au predicat rescularea dendată a Ungariei Poloniei și a Italiei. MORNING POST ese singurul jurnal carile au publicat astă noutate, lucru ce dă o mai mare însemnătate pentru acii ce cunosc căile încălcite a politicei lordului Palmerston, mi patima ca nevindecată pentru Sori ascultă TO tot ce ce poate numi intrigă mare. sori de la Manchester, arată, că nu erau nu numai foarte numeroși, dar și tare bine compuși. Aplaudări entusinestice au priimit anatema dark dispotismului. Tot aceasta au urmat în momentul cănd au prorocit succesul neapărat a unei mișcări revoluționare în deosebitele staturi hipopeene, în eadevărat este o nenopouipe, Ka tosgmai cănd lord Palmerston, pusăse în pericol neînțălegerea cordială și alieațiea Anglo-Franțeze, spre a da o lovadă denexa sa să se UOTE pronunție UN CUVULINI chiar ca acel a lui Coșut, pe locul acela, carile numai cu căteva au fost martorul atacurilor lordului Palmer- Poloniei, Ungariei și Italiei, sănt - sau barbații nostri de crar, aceea ce QUEră mijloace de viețuire, cănd decupe parte, mai mulți cari și drumari de fer, furănd milioane au fugit în America și alte părți a lumei. Ja London s'au arătat odgonului AE prin Irlanda antreprenorul probile telegrafic submarin ce are să uneascămerica cu Europa, chansme , și Fundlanda. D. Fild lucrărei zile, Kb pentru aceasta ce cere un odgon lung de 1900 mile. Cea mai mare adăncime a Oceanului între America este de 10350 palme, și Europa, și punerea a testui odgon ce va face de cătră doi vapoare care ar purcede lui din mijlocul drumuri l'ar dicrema în cure de 6 zile, îngăt Orlean în America în 4 oare 48 minute. Odgonul de rex nu este pre gros ci una din însușirile sale sete, a sa elasticitate, și fiind înțălig în guta-perha cu timp sporește învărtoșie, pentru că în jurul odgonului se acață deosebite producte marine, infuzorii (vermi foarte mărunți) care acoperi odgonul COAISD, și plănte văroase cu o scoarță stăn- NoITALELE GIANI. Din Nord-America înștiințează cum că, Buchanan cetățanul s'au ales Prezident a Staturilor Nord-Americane cu 174 voturi cănd rivalul său Fremon Generalul Goion adjutant a N. S. Imperatorului Napoleon numit comandant a garnizonei Franțeze în Roma, au sosit în 8 Noemvrie Guvernul Papei, proiectează a organiza o armie de 25,000 Romani ca să poată măndupă retragerea garnizoanelor Austriene și Franțeze, ținea orăndueala din năuntru în strivirea Conferențiilor, tot încă nimic nu s'au hotărăt deșa lor întrunire din nou s'au cerut. Precum cetele, Austriea este carea mai ales se opune la întrunirea Conferenției în molul ce între Franțiea și Roșien, ace. asigură pacea generală, una Mmade d'unmeures„de la C. tărnor subscris, am avut de o era mai puțin cu Petersburg, însuflețit de aceste zile mai nainte, zile prin națiile apăsate, faceți ascund proiectele ambițioase,milioane giumatate locuitori, multor eveniment Evenimentele zilei seau mai a popței, Cine foarte îndesite și acum ce a lăovaltă casieri a deosebitelor 6, ne o sfintă. Simpatiile noastre mare parte ceșunate au combătut la Orient, de la Liverpol în Angliea tele ce de fndir prădăciuni, făcut au fost Totdeauna, de vine zorii numesc, „cal rura i aș Londonul, peste doăre întristate, bine zicănd age numai 114, în așa politie, greaba de curănd teatrul acest mou mijloc, la de adăpost” care cuprinde omoruri de soții săni Tor în dosul legionari adecă lucru, o depeșă ar sosi nimică. Tănguitrimasă la Niumi înșălăciuni, cea că m, în zidurile sale Sau E cerut de Franțiea, propuind ca Prusiea și Sardinica ( F. A - 5 ) àruImperatorul au respuns eron asupra necredinței Rusiei. Zicănd că, reinteresante în această crestie, se nu trimară ret - „ . . „Domnule Conte, de'ndată ve J. veți presupune, Kb pot simpatizem prezentați la Conferenții. ” IAȘI INSTUTUL TEOLTOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE Monitoris. . .e . A. a DENPVȘI TELEGRAFICI. M. S. Imperatorul și Impărăteasa de Austriea, în a lor călătorie spre Paltea au agiune în 8 (20) Noemvrie au Tpiede în mediul urărei poporului. Angliea nu pici cum întrunirea Congresului, și nici cum crede că Rosiea s'ar îndupleca a reguli de pepite, încăt așteptata păcuire mult încă Ba întărziea. Prusiea favorează buna înțălegere între Podea și Frentien. Mai multe vase Engleze plutesc în jurul Însulei Șerpilor, pe la Sulina și Odesa spre a priveghea mișcarea Rosienilor. 60 Turci de pe acea insulă e și pănă amu în bună armonie cu 6 Rosieni ce ads în parnizonă pe insulă unde farul luminător ce află în deplină lucrare. în un NN Fe ECA prOPIENT il Noemgpi - Od.) zice, quminsul acesta se adresază note diplomatice din ambe pări al IL. 2 nezi veni] ți privitoare de deșertarea Poinzipțtenor din Meri Neepri. Geazeta de Dpezda dier zice auzirea, cum că Poden ar fi hotărăt a ce lăsa de pretenție a Boltradului și Insulile Șerpilor. » De. - - . --