Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-29 / nr. 95
-360 - la care, în cazu să se poată adresa ce în locu o persoană recomendabilă, au dintre familiea lor au din patroni, de grea boală seau altă încungiurare Direcție a internatului. Apoi fiindcă asemene cazuri se pot întămpla în cursul anului, se face cunoscut tuturor acelor carii se interesază, ească a în cunoștiința Ia și în cazurile sus citate ar respunde la asemene cerere. (subscris) G.Asachi. Noemvrie 28 1556. Una din măsurile neapărate pentru reforma școalei Centrale de fete, luate de patrona acestui Institut Doamna C. Balș soție a Ec. S. CAIMACANULUI, au fost a chema la direcție o damă Franțeză, carea au dirigeat în Franțiea cu succes creșterea glunelor fete. curănd în Iași, Madama Eliza Barbe Enders, sosită de ma funcțiile de directoriță, îmbunătățiri, amumi întroduse în Industrii îngrijirea Doamna Balș, formal s'au instalat Căteva ce'i consfințăște sănt o închizeșluire sigură a direcției măntuitoare ce va lua și la noi creșterea giunelor fete a cetățenilor - Polițica Capitaliei aduce la cunoștința publică, că în puterea contractului încheiet de Ocărmuire, prețul pentru oca de păne albă, adecă sămna, de la 1 Dechemcrie urmează a se vinde căte 48 par. ear acea proastă, 28 parale cca. No. 21,701, 28 Noemvrie 1856. Comunitatea Armană a Moldovei, încăt privește administrațiea avutului acesteia scoalelor, se află sub direcțiea Depart. de Cult, și păzirea rănduelei adusă-se în o înflorire, dar o desbinare vrednică de tănguire între unii din Membrii Eforiei, au fost paralizat mai mult de un ani lucrarea acestei autorități și au ocazionat perderi simțitoare materiale și suspendarea de a feri disfacerea totală a acestui așezămănt și al reașeza care au împăcat opiniile, și comunitatea, întrunită ieri în localul ei, subzidenția delegatului Depart tifs de désigner à Jassy une personne recommandable à laquelle, échéant de grave maladie ou d'autre urgente circonstance la direction Institut puisse s'adresser. Prenant en considération peut avoir lieu dans le courant de l'année, à qu'un cas de set te nature les intéressés toțu sont invités prendre a cel égard les dispositions nécessaires et de désigner au Derștlement la personne qui répondra à la demende sus- mentionnée. (signé) ( Asaki. Novembie 28 1856. - Une des mesures indispensables pour la réforme de l'Ecole Senstgale de Jeunes filles, prise par la patronne de cet Institut M-me E. de Valos?e, épouse de 5. Exec. le Saimasam, a été d'appeler à la direction une dame française qui a dirigé filles. Mie Elise Vagre Enders, arrivée depuis peu à Jassy, vient d'être formellement installée dans ses fonctions de Directrice. Plusieurs améliorations déjà introduites dans l'Inss tișt et les soins que lui consacre Mee de Ba/sche, sont un sûr garant de la dis reclion salștaige que prendra chez nous l'éducation des jeunes filles des si. torenu. - La préfecture de Police de la Capitale porte à la connaissance publique qu'en vertu du contrat de l'Administration, le prix de l'oque de pain blane est fixé depuis le 1-eg Décembre à 48 paras, et celui du nommé Jemla pain ordinaire l'oque à 28 paras. 21,101, 28 Nov. 1856. — La communauté arménienne de la Moldavie, en ce qui concerne Gadșinistgation de von avoir el des écoles, se trouve sous la curatelle et l'inspection du Département du Culte, et le maintien de cet ordre avait rendu son état florissant. Une mésintelligence regrettable entre les membres de l'Ephorie avait paralysé depuis plus d'une année l'action de celle autorité, Gossasione des pertes matérielles sensibles et fait suspendre. le cours des écoles. Pour éviter la dissolution tetale de cet établissement et le ramener dans les bornes de la chrysobule Princière, le Département a pris les mesures convenables qui ont concilié les opinions, et la communauté, réunie hier dans son local, sous la présidence de Mr. RAgha G. Dultchesco, délégué du Département, a procédé à Félection de la Commission qui, d'après les statuts doit élire le 9 Décembre les membres de la nouvelle Ephorie. ei și Scoalei. Pentru în marginile Hrisovului să bine-vone acest Depart, în înscris persoana care aice în D. Aga G. Dulcescu, au procedat la alegirea Comisiei Domnesc, Departamentul care dupre Statute are a convoca la 9 Dechem, spre a alege membrii Eforiei cu noue, au luat măsurile pre toți îndrituluiții cuvenite predin țară en France avec succès l'éducation des jeunes dans lé ens du dit REVIST O corespondenție POLITICEID. tță Confederațiea. de la Constantipopoli, raportează un tact îndestul de curioz, cumcă, Marile Vezir ne elbu tindească pe Fuad-Pașa la ministerul interetăți selor străine, au găndit pentru un moment Calivechiul ambasador a Porței de la Paca Ce propun acele funcții, prințului machi, asigurătoare, pic și astădzi ambasador la Viena. Astă candidatură însă s'au înlăturat, dar totuși este de însămnat că o asemene au urmat la GECTUR: mărimea Constantinopoli prin sferile cele mai uitilizate a Imperiului Mahometan; căci, prințul Calimachi este de origină greacă și încă că este mai mult creștin. Germanica țintește din ce în ce mai mult, iar moderații deacă nu la o unire politică, cel puțin la ziar și nu depan o reliu e spaimă unire a guvernurilor de Pănă acum, reliul am vorbit despre lucrările unei conferenție preziteri. a sfaturilor Germane, întrunită la Viena pentru a CR înțelege asupra unuli sistem de monedă pentru Tot întinsul pămăntului German. Dar, acuma ce anunță, de delegații tutulor R a intereselor materiale, la Francfort, spre ca să înlocucomerț, carile va ave putere de lege în toa Este îndelung timp, cănd opinia publică reclama astă unire, numai puțin neapărată pentru grabnica esecutare a trebilor, precum este unitatea în greuîn măsuri și în monede. urma în luna lui Ianuarie 1857. Corespondențiile din Spaniei, sănt puțin Ele înfițoșază poziție a acei nenorocite țări, sub coloarele cele mai poJURNALUL DEBATELOR, s'au impus mai cu samă sarcina de a respunde la împrojivirile înfățoșate în contra înatei publicări, prin o lucrare a D. James Fazi, șeful gu- D. Fazi, contesta diibelurile Regelui Prusiei, iar Debatele se vor întrunivennului la Geneva, a prelucra un cod crizei leste a dovedi legimitatea acelor dritauri îndesă, tot odată statornicește cu rezon, că deacă autoritatea titlurilor ce se propun este netăgăduită, totuși este neapărată o tranzacție iar pe drit wi între fapta plini- Leanța vară la 1848, și că aceasta este singurul mijloc de a se preîntimpina o luptă. Ile lăngă aceste o eliberare ce s'ar hăriui fără condiție, ca rătămată pe driguri, pentru prizonierii mai încerce ar fi o încurajiare eliberați, mi deacă acest fact, ori mi căt de neputincos se pare acuma, s'ar re'noi, care ar fi atunce poziție a guvernului Svnțer? Ea ar fi recunoscut de mai nainte dritul de resculat, care au născut o surdă întăutare, sporește de laolaltă cu criza politică născută din influenirea ne'ncetat crescătoare a spiritului clenical și cu definirea prevederată opiniilor dintre curte și șeful cabinetului re a roialiștilor Neosateliți și îndatoriprivesc viitorul și facu cele cu un ren pentru că de ap elibera iarăși ne toți mai triste prizonierii carii s'ar mai pute face la vreo înfrănare a unei nouă încercări de răscoală; încăt, nici o dreaptă rezonare n'ar pute să cer o asemene declarație de la primi care givern? Un corespondent din Bern încunoștiințează, că Generalul Ciufur ș'iu dat samă de misiea sa în seanța ordinară a consiliului pentru vioturi, ba și să nouă mijioace, carile cum s'au dzis, se fie a pului orizontal, de acemine stofă Puține rămășițe de un corpu, vr'o căteva părțișoare de veștminte tot de înmormăntat, pre Doamnei Mariea soție a lui Petru Rareș carile, cuinscripțiea, însuși au înfrumusețat cum arată pe din cea parte a în forma unei capele, ca și cel marginei bisericei, de pe mormăntul lui Bogdan VV, se găsi mai întăiu un capăt de horhot, tot mormăntul soției sale aice de țăsătură foarte cu monumentul frumoasă de-asemine din biserică de fir de aur de fir de înavuțită, avănd cămpul de fir de mari de catifea aur vișinie, acoperemăntul mi ne frunte aur, mi înpregiurul cafrunte la mijlocu cum s'au dzis, în giurul conciului o fașă cusută cu fir de aur arabesce, iar o crucifiță tot de aur, se pare de pe degetul deă inele de aur, cum marginea stofă prețioasă și tot cu flori de fir de aur țăsute mi de argint vtzezate mi fără sediu, ce au mai întins pe 11 chingi (lănci) de fer sub care era mai mica mănei. Din oseminte nu se mai găsi alta nimică, decăt falca stăngă de desupt și un osu din piciorul și cu acelui mormănt o altă boltă de mormănt cum samănă în 14 Noemvrie se începu lucrarea mai departe, și mai ales în privința tecnică cu o afunci încă un spațiu deșert ca de doă palme. Din cercările mai de aproape ca la mormintele dintăiu au vederat că vestmintul aice depus era o mantie asemănată cu acea de monah (?) dar foarte prețioasă, avănd în părțile peptului un feliu de schimă (paramanu) în forma unei cruci lungărețe o toată țesătură cu fir de aur, avănd pe la toate capetele sale canafuri late de firu de argint. Pe cap samănă a fi abut o coronă, dar aceasta nu de metal ue numai de stofă prețioasă, dzicu, samănă se fi fost, căci cornuri trimuchite ce găsiră la locul capuluil din osul tuvei numai o parte de frunte în gips, iar din celelalte o falcă și un fluer de picior. (Va urma) corona dreptu fluerul inferioru. d- a lui Ștefăniță VII privazuri, francize, |cest horhot e larg ba de o palmă mi giumătate, dap amu ce pășește, de ce color au fost mijlocul lui nu se mai cunoaște dimineața afară de stofa, carea fu curată mătasă. Pre lăngă aceste, să mai găsiră bucăți de vestminte de etofă luare-aminte foarte mare, și cel Aie ce vede de a stănga BB, la a căruea discoperire chear rămizi seau tencueala mi flori capului tot aie ue ce vădzu? Însă ka nu cumva să cadă căpreste relicviile din mormănt. |