Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-12-03 / nr. 96
885 - binetul Otoman, Ieu Bbună Camb trul resculărei. MONITORUL Ierusalim. vechea biserică îngătoarerusalim Kpemini ieu în spre dovadă la a o de nepunerea în lucrare consiliului provinției, s'au și înmănare publică a a ceremonie cuprinsul [iis la S'au făcut după o de recunoștință a Suveranului ce decurănd lor, scrsoare plus a Sf. Anei, au sosit săntului locaș între mările dugostului său Suveran, pentru marele serviții, țiea le-au făcut patriei an La 3 și stăpănire în numile dupre cum ridica din ruinile re-ntoarte cultului lui la observațiile sale a consulatul Franției au asistat înpreună Creștinesc,a miearășiatului de la Paris. Prin aceasta e căzusă în vechile greutăți, însă, cel puțin o speranța de a scăpa din ele, prin mixocirea ce ar urma între deocipirese puterii despre care ce priimisă încapoțiințarea Constantinopoli. Din Persiea, în cea mai de pe urmă s'au triimit noutăți interesante Nu numai că olitica Herat priimisă în sinului Dost Moxamed, din ei pe firul capul Candodar mare nerăbdare de cătră asediați; dar înce, sosirea acelor întărituri, nevoisă pe bani ca să mai Perînceteze cu operațiile asediului spre a lula O o poziție de defensivă și la Teneapărata nevoe de a generalul lr anșel în cunoștiința să derau pozițiea sa și Aceste mou- întrei numărul armiei case. nu se asigurează cu tăți, încă pănă acum Incredințare. M. La Imperatorul și Impărăterea. Rusia și Polonia GAZETA de S. PETERSBURG din 23 Noemy. publică manifestul de amnestie dat în diziua coronației pentru Poloniea, în care semnă scutirea Poloniei curs de 4 ani, ertarea restului sebite dabili, ușurarea pedepselor pentru politice și alte crime. Poloni carii sau Mișcarea insurecțională de la Palermo ce adiverește în totul, ea au esbucnit la 22 Noemvrie, în mai multe mi puituri din provinia Palermo, amplocații guvernului, au fost alungați. Deputații vechiului Parlament din 1848, erau în capul mișcărei. Guvernul au trimis trupe arestații și nu se înțălege încă ținta mișcărei. Topulen. 8 Noemvrie arată, că Firmanul și scrisoarea vizirinală care hotărăsc franției, pămănturile ne formează localul vechei bise- In 29 Octomvrie Noemvrie, ziua tuturor sfinților, consulul Franției, însoțit de gubernatorul, Chiamil Pașa și de toți membrii bine, atăt ii căt și copii lor vor recăpăta dritul de nobleță, osăndiții în Siberiea, avănd acolo bune purtări, să pot strămuta în provințiile răsăritene a Rusiei Europeene. Rezervele s'au redus, administrație a militare ce ocupă mult cu îmbunătățirea armelor de focu și educație a ofițerilor se înștiințează că doar retragerea Generalului Liders din postul său de comandant corpului al doilea, au urmat o altă măsură mai importantă, țintitoare a apocisie o mare economie, adecă definitiva desfacere a postului de comandant an-șef și a statului general a corpului al doilea, precum și alte măsuri cuprinse în un Acz Imperial. Epoden Aa deschiderea camerilor Prusiene. Regele au fost priimit cu un întreit virat, cănd au întrat în sala albă a palatului său, unde se întrunisă membrii Dietei, amănduror camerilor Apoi, așăzindusă pe tron, M. Sa a cetit următorul discurs: „luștrilor, pobililor și scumpilor mei Domni a amănduror camenilor Dietei.” „Simțesc o mare mulțămire a vă putea„punta, cu ocazie a nouei întruniri a amăn„duror camenilor Dietei, că pozițiea generală a țerei este Din mi„la Dumnezeeștei Providenții, toate provinmulțămitoare, Franției, ființa tuturor autoritățile judecătorești, în și celor pe care apoi, ce asistau cu conlucrarea ofițerilor consulatului au ne lucrare delimitație a unorei proprietăți Franțeze, consulatul șii îngrijit-o dendată. Acest eveniment, au umplut de bucurie pe toți creștinii ca olici din politica lentă, carii binecuvăntează numile Franției mine Musulmanii, între carii, Săntei Fecioare este foarte respectat, avănd pentru biserica Săntei Ane un feliu de vec pentru o concesie, pe care ii o privesc ca o nerație, n'au arătat nici nemulțămire Ane după ritul Latin, ce giile decurănd, pe altare portărețe, chiar împedece pe Prusiea, ca să facă a se respecta chiar și prin putere, un drept de su Bepanierte ce n 4 18 recunoscut și au declarat că ce cuvine acei puteri? Ii nori oapte bine să nu ce însoțască mi de sigur nici că se vor însoți la actele siluitoare a cabinetului Berlinez. Însă, nu vor ave nic putincos a se opune la aceea un protecst ca Prusiea, deacă ear plăce să alerge putere. Nevsatelezu restatornici acolo săveranit atel. „țiile monarhiei s'au înzestrat cu un îndelșugat săceriș și putem spera, puindu-ni „încredere în viitor, că vom avea îndulci„re la lipsele aduse de cătră osebite evenimente de mai mulți ani. „În toate ramurile lucrărilor, în agricultură, esploatație a minelor, industrie și de Este pre adevărat că, la noi spre comerț, vederat există o vie mișcare „progres. „itul de întreprinderi n'au rămas în contra Prusiei, la ogeazie a certei Cabinetul din Berlin, nu la eși fără îndoială din rezerve de suflet, lunga ta mărime le-au arătat chiar de la începutul certei. Singura avere că i se recunoaște cu deplinătate de către Confederațiea Sințeră, un drept necontestat, pentru care ea propune părăsirea lui, de îndată că va negoți ea încât ni și vine cu greu să credem că astă pretenție ar fi exagerată. Însă, Confederațiea Sințeră se arăta să ea oare tot atăt de înțăleaptă și ghibace, cănd pentru o zădarnică satisfacere de a tăgădui un drept, statornicit și consfințit de ce lipsește tratate, cu însuși voea sa de mijloacele prin care să negocieze șergere de că ea s'ar grabnica bunăvoință a acelui drit? De aarăta mai domoală la bunele însuflări și la consiliurile ce'i vin de dinafară, ea vap cruța prin aceasta în viitoarele negoțiații a cărora rezultat că va fi libera lecădare neapărat a Prusiei, de un drit de suveranitate ce'i dă mai multe curcături decăt foloase, înși buna mijloci Refuzănd de a urma după dorințele lor, ea llănțuește din contra libertatea lor fate între amăndui lor de lucrare și le recheamă chiar pe ele cătră îndatoririle ce leau luat asupră de la London, îndatoriri care datează numai de patru ani și care nu îngădue de a învinovăți reclamațiile de acum a Prusiei. Astă poziție a Svitezei nu ni se pare nici prevăzitoare și nici moderată. Cu toate aceste, noi nu putem crede că nu se vie sbuti la o înțelegere. În fondul Prusiea și Svițeza se înțăleg asupra scopului carile este regularea prin negoțiații din bună plecare și într'un chip definitiv, a poziției Cantonului din Negeatel, făcănd să înceteze în altă poziție a sa, amăndoă guvernele din Bern și Berlin nu se deftinesc decăt asupra puntului de începere a acelor negoțiții, aceea ce are de nepotrivit Asupra acestui diecurs, CONSTITUȚIONELUL publică următorul articol: pe teanumeroase de la zile după aceea, asosa sfințire bisericei. Chiar ce Musulmani sale atra personalul consulatului la bisericei vor sluji și lea a lor, adecă vechilor Franzăntei liturdus au declarat solonelele și la o Imperatorului. După acel reprezentantuFranției au quie, numite „esperiențiea atel slujbe bisericești, care e'au făcut în â în În astă dimineață. Toți anii carii „ceste, starea „narhiei, drumuri „au dat pupului „scutit „unei, din alte cele țeri, „să aducă simțitoare reacții, care, o nerotită întindere. » , trebue să fie privită „unei adevărate propășiri. „Silințile guvernului meu din urmă țintesc desvă„i acea ferite aplicare, sprijinind, întărind „și perfecționănd așăzămintele publice, menite ca să favoreze mișcarea generală. În „cursul celor lupi, noi de a am dat în „circulație, atăt la vestul căt și la estul Mode fei însămnătoare, care dăi feredreptatea de ace său de suveraniNevșatel, acum acelui drit să servească de bază a viitoarelor alcătuiri ce se părțile interesate, și tocmai mărturisirea acelui drit, Shvițepa refuză să o facă mai dinainte, sub zădarnicul protecst că ea n'au subscris la actul final a Congresului din Viena, uitănd că, dacă acest act n'ar ave nici o putere asus'au unit cu principurile pro suveranităței Regelui Prusiei peste caiiprotocolului din London, pute-vor rezonal sellonul Newsatel, atuntea. Ea ave iarăși nici șir național Cu doăb d'inrii Ba pentru să înde recrutație în a 36 de ocugile ce aștepta de un îndelungat timp cu oflăndit în anii 1830 -31, deacă s'au purtat avem ranță, terol se Ba afla pentru Nevșatel, gură cu totul de exagerații, care, dupre cum arată trebue neapărat Cu toate aca rezultatul de acum a activităței industrrii?), să adopteze în privirea cantonului nișe măsuri energice spre a noi Dar încrederea KB NE BA ajungese și mai mult de căt o ea cerere este i de re a puterilor celor mari. Prusiea, 'rezervăndu'și lepăda la urmă de drctultate asupra cantonului voește ca recunoașterea JA de aceasta. la speciiîn nesne de a ce apăra sinși îndece tot de-auna a