Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-12-03 / nr. 96

885 - binetul Otoman, Ieu Bbună Camb trul resculărei. MONITORUL Ierusalim. vechea biserică îngătoare­rusalim Kpemini ieu în spre dovadă la a o de nepunerea în lucrare consiliului provinției, s'au și înmănare publică a a ceremonie cuprinsul [iis la S'au făcut după o de recunoștință a Suveranului ce decurănd lor, scr­soare plus a Sf. Anei, au sosit săntului locaș între mările dugostului său Suveran, pentru marele serviții, țiea le-au făcut patriei an La 3 și stăpănire în numile dupre cum ridica din ruinile re-ntoarte cultului lui la observațiile sale a­ consulatul Franției au asistat înpreună Creștinesc,­a mi­earăși­atului de la Paris. Prin aceasta e căzusă în vechile greutăți, însă, cel puțin o speranța de a scăpa din ele, prin mix­ocirea ce ar urma între deocipirese puteri­i despre care ce priimisă încapoțiințare­a Constantinopoli. Din Persiea, în cea mai de pe urmă s'au triimit n­outăți interesante­ Nu numai că olitica Herat priimisă în sinul­ui Dost Moxamed, din ei pe firul capul Candodar mare nerăbdare de cătră asediați; dar înce, sosirea acelor întărituri, nevoisă pe bani ca să mai Per­­înceteze cu operațiile ase­­diului spre a lula O o poziție de defensivă și la Te­­neapărata nevoe de a generalul l­r anșel în cunoștiința să derau pozițiea sa și Aceste m­ou- întrei numărul armiei case. nu se asigurează cu tăți, încă pănă acum Incredințare. M. La Imperatorul și Impărăterea. Rusia și Polonia GAZETA de S. PETERSBURG din 23 Noemy. publică manifestul de amnestie dat în diziua coronației pentru Poloniea, în care semnă scutirea Poloniei curs de 4 ani, ertarea restului sebite dabili, ușurarea pedepselor pentru politice și alte crime. Poloni­ carii s­au Mișcarea insurecțională de la Palermo ce adiverește în totul, ea au esbucnit la 22 Noemvrie, în mai multe m­i­ puituri din provin­­ia Palermo, amplocații guvernului, au fost alungați. Deputații vechiul­ui Parla­ment din 1848, erau în capul mișcărei. Guvernul au trimis trupe a­­restații și nu se înțălege încă ținta miș­­cărei. Topulen. 8 Noemvrie arată, că Firmanul și scrisoarea vizirinală care hotărăsc franției, pămănturile ne formează localul vechei bise- In 29 Octomvri­­e Noemvrie, ziua tuturor sfinților, con­­sulul Franției, însoțit de gubernatorul, Chia­­mil Pașa și de toți membrii bine, atăt ii căt și copii lor vor recăpăta dri­­tul de nobleță, osăndiții în Siberiea, avănd acolo bune purtări, să pot strămuta în pro­­vințiile răsăritene a Rusiei Europeene.­­ Re­­zervele s'au redus, administrație a militare ce ocupă mult cu îmbunătățire­a armelor de focu și educație a ofițerilor se înștiințează că doar retragerea Gene­­ralului Liders din postul său de coman­dant corpului al doilea, au urmat o altă măsură mai importantă, țintitoare a apocisie o ma­­re economie, adecă definitiva desfacere a postului de comandant an-șef și a statului general a corpului al doilea, precum și al­­te măsuri cuprinse în un Ac­z Imperial. Epod­en Aa deschiderea camerilor Prusie­­ne. Regele au fost priimit cu un întreit virat, cănd au întrat în sala albă a palatului său, unde se întrunisă membrii Dietei, amănduror camerilor Apoi, așăzindusă pe tron, M. Sa a cetit următorul discurs: „luștrilor, pobililor și scumpilor mei Domni a amănduror camenilor Dietei.” „Simțesc o mare mulțămire a vă pute­a­­„punta, cu ocazie a n­ouei întruniri a amăn­­„duror camenilor Dietei, că pozițiea gene­­­rală a țerei este Din mi­­„la Dumnezeeștei Providenții, toate provin­­mulțămitoare, Franției, ființa tuturor autoritățile judecătorești, în și celor pe care apoi, ce asistau cu con­­lucrarea ofițerilor consulatului au ne lucrare delimitație a unorei proprietăți Fran­țeze, consulatul șii îngrijit-o de­ndată. Acest eveniment, au umplut de bucurie pe toți creștinii ca olici din politica lentă, carii bine­cuvăntează numile Franției mi­ne Musulma­­nii, între carii, Săntei Fecioare este foarte respectat, avănd pentru biserica Săntei Ane un feliu de ve­­c pentru o concesie, pe care ii o privesc ca o nerație, n'au arătat nici nemulțămire Ane după ritul Latin, ce giile decurănd, pe altare portărețe, chiar împedece pe Prusiea, ca să facă a se res­­pe­cta chiar și prin putere, un drept de su­ Bepani­erte ce n­ 4 18 recunoscut și au de­­clarat că ce cuvine acei puteri? Ii nor­i oap­­te bine să nu ce însoțască mi de sigur nici că se vor însoți la actele siluitoare a ca­­binetului Berlinez. Însă, n­­­u vor ave nic putincos a se opune la aceea un protecst ca Prusiea, deacă ear plăce să alerge putere. Nevsatelezu restatornici acolo săveranit atel. „țiile monarhiei s'au înzestrat cu un îndel­­­șugat săceriș și putem spera, puindu-ni „încredere în viitor, că vom ave­a îndulci­­„re la lipsele aduse de cătră osebite eve­­­nimente de mai mulți ani. „În toate ramurile lucrărilor, în agri­­­cultură, esploatație a minelor, industrie și de Este pre adevărat că, la noi spr­­e comerț, vederat există o vie mișcare „progres. „itul de întreprinderi n'au rămas în contra Prusiei, la ogeazie a certei Cabinetul din Berlin, nu la eși fără îndoială din rezerve de suflet, lunga ta mărime le-au arătat ch­iar de la începutul certei. Singu­­ra a­vere că i se recu­­noaște cu deplinătate de către Confedera­­țiea Sințeră, un drept necontestat, pentru care ea propune părăsirea lui, de îndată că va negoți ea încât ni și vine cu greu să credem că astă pretenție ar fi exagerată. Însă, Confederațiea Sințeră se arăta să ea oare tot atăt de înțăleaptă și ghibace, cănd pentru o zădarnică satisfacere de a tăgă­­dui un drept, statornicit și consfințit de ce lipsește tratate, cu însuși voea sa de mijloacele prin care să negocieze șergere de că ea s'ar grabnica bună­voință a acelui drit? De a­­arăta mai domoală la bunele în­­suflări și la consiliurile ce'i vin de dina­­fară, ea vap cruța prin aceasta în viitoa­­rele negoțiații a cărora rezultat că va fi libera lecădare neapărat a Prusiei, de un drit de suveranitate ce'i dă mai multe curcături de­căt foloase, în­­și buna mijloci­ Refuzănd de a urma după dorințele lor, ea l­­lănțuește din contra libertatea lor fate între amăndui lor de lucrare și le re­­cheamă chiar pe ele cătră îndatoririle ce le­­au luat asupră de la London, îndatoriri care datează numai de patru ani și care nu îngădue de a învinovăți reclamațiile de acum a Prusiei. Astă poziție a Svitezei nu ni se pare nici prevăzitoare și nici moderată. Cu toate aceste, noi nu putem crede că nu se vi­e sbuti la o înțelegere. În fondul Prusiea și Svițeza se înțăleg asupra scopului carile este regularea prin negoțiații din bună plecare și într'un chip definitiv, a poziției Cantonului din Negeatel, făcănd să înceteze în al­tă poziție a sa, amăndoă guvernele din Bern și Berlin nu se deftinesc de­căt asupra puntului de în­­cepere a acelor negoți­ții, aceea ce are de nepotrivit Asupra acestui diecurs, CONST­ITUȚIONE­LUL publică următorul articol: pe tea­­numeroase de la zile după aceea, asosa sfințire bisericei. Chiar ce Musulmani sale a­tra­ personalul consulatului la bisericei vor sluji și le­­a a lor, adecă vechilor Fran­­zăntei litur­­dus au declarat solonel­ele și la o Imperatorului. După acel reprezentantu­­Franției au quie, numite „esperiențiea atel slujbe bisericești, care e'au făcut în â în În astă dimineață. Toți anii carii „ceste, starea „narhiei, drumuri „au dat pupului „scutit „unei, din alte cele țeri, „să aducă simțitoare reacții, care, o nerotită întindere. » , trebue să fie privită „unei adevărate propășiri. „Silințile guvernului meu din urmă țintesc desvă­­„i­ acea ferite aplicare, sprijinind, întărind „și perfecționănd așăzămintele publice, me­­­nite ca să favoreze mișcarea generală. În „cursul celor lupi, noi de a am dat în „circulație, atăt la vestul căt și la estul Mo­­de fei însămnătoare, care d­ăi fere­­dreptatea de a­ce său de suverani­­Nevșatel, acum acelui drit să ser­­vească de bază a viitoarelor alcătuiri ce se părțile interesate, și tocmai mărturisirea acelui drit, Shvițe­­pa refuză să o facă mai d­inainte, sub ză­­darnicul protecst că ea n'au subscris la ac­­tul final a Congresului din Viena, uitănd că, d­acă acest act n'ar ave nici o putere asu­­s'au unit cu principurile pro suveranităței Regelui Prusiei peste caii­­protocolului din London, pute-vor rezonal sellonul Newsatel, atuntea. Ea ave iarăși nici șir național Cu doăb d'inrii­­ Ba pentru să în­­de recrutație în a 36 de o­­cugile ce aștepta de un îndelungat timp cu o­flăndit în anii 1830 -31, deacă s'au purtat avem ranță, terol se Ba afla pentru Nevșatel, gură cu totul de exagerații, care, dupre cum arată trebue neapărat Cu toate a­­ca rezultatul de acum a activităței indus­­trrii?), să adopteze în privirea cantonului nișe măsuri energice spre a noi Dar încrederea KB NE BA ajunge­se și mai mult de căt o ea cerere este i de re a puterilor celor mari. Prusiea, 'rezervăndu'și lepăda la urmă de drctul­tate asupra cantonului voește ca recunoașterea JA de aceasta. la spe­­cii­­în nesne de a ce apăra sin­­și înde­­ce tot de-a­una a

Next