Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-02-23 / nr. 16
Gavegra de Moltimieas publică la Mențiagănl Așul.. bea și idea Mărețul abonamentul., He un an, Fa Sazette de Veorl'agie paraît à Lasor Gebunlloi e vestgidoeit de ph . Rei, A înființerilor KE & sat ph. € rindul, fo Buleghinul 350 des pc Les vul șue la tele e - dans la Valenun Oificiel CG parus. G Anul CHGI goi 23 d'ERYSAPIE. Et. 23 . RESE 22. - răDu... NOVITALI DIN NAPTNTRU. Denaptament la indemnizație bănească, facerea kavalerilor, nici timp de 10 ani. Ear D-lor Vornic. Iancu Greceanu, Codea să trece între hlrisovoliți, mi D-lor Colopelul Singurov și Post. Costachi Tepidups, fure o indemnizație bănească sau rezervă de vreo scutire. Declarație a D-sale Coms. Risitrie Burduja cu data din 15 Ianuarie urmată cătră Depart. de Pinane . Spre a dovedi că și simțimintele mele nu au fost și nici sunt mai puțin unite cu principul de umanitate și a progresului, declar prin aceasta că renoniitau despărubirea ce mi s'ar cuveni pentru trei familii țigani casaș ce i am în No. de 13 după lstă, rogii regularisi ca să fie înscriși în tăblița satului ținutul Iașii, și tot o dată în care de 10 ani acești scutească de dare mihavalele cătră Stat spre ași pute în vremea numai ponor. Lenapt, să binevoească a meu Lunganii de gos de la oameni liberi, să se aceasta frigul s'au întorc din ratele să părea că au fost luat, de căteva zile urmează furtunile elevin optimei cu o furie însoțită cu nouă termometrul scăzu la 10 grade sub zero, încăt nn ce pare înturnați în mezul epnes. În unul din numerile Gazetei am făcut onorabilă amintire despre jurnalul franțez din București, a căruea însărcinare este a încinsștiința de străini despre cele din năuntru a Principatelor Dunărene. Se pare că identitatea lui a datinilor în acte dos ieri nu-i scutește pănă acum despre a le combate împrumutări de la drepturilor identitatea abuzurilor, articol carele din nenorocire este foarte aplicabil și în Capitaliea noastră. Curierul dzice: Pe toată dzisa ce încescu rănguiri numeroase asupra vezeteilor publice (chroșcari) a cărora pretenții și groselitate nu mai cunosc vreo margine. Fie inertat a rechema luarea aminte onorandului prefect (șef) de poliție asupra acestor abuze a cărora înfrâțare interesează pe toți locuitorii Capitaliei. Trăsurile de peață nu agiungu pentru umblarea prin poliție; este de dorit a ce mai adăogi alte noue, istu ram de industrie înfățoșază sigure folosuri oamenilor cere CE ocupă cu el, este datoriea, să stee ne la pențile ce li sănt însemnate, cutrieră Spre a respunge la cemarea lor, aceste trăsuri să fie îndatorite a ce afla în fiecare vară a cirilei în dispozțiea publicului, și a se pune în mișcare la cel înștbi ce nile, fără ca vezeteul să poată vreo dată refuza sau a cere mai mult de căt ăi este însămnat prin tarifă. Aceste sunt condițiile Reglementului, însă cu nepăzirea acestor dispoziții, rezeteii. în loc, precum si stratele, atunce cănd știu că servițiul lor este mai neapărat, și de la persoanele care cer a ce sui în trăsura lor, piai pretind încă preste tacsie un adaos, care deseori si ce încuviințează spre ferirea disputei, și mai ales KB pasagerului nu mai rămăne tmp de perdut, după ce de agunes au perdut căutănd o trăsură. Dar asta încă nu'i de-agiune, ori căt vei da acestor oameni, și nici odată nu ce arată mulțămiți, ci chiar după ce au căpătat mai mult de cum cere tarifa, ii te urmărescu cu a lor reclamații. Tarifa hotărătă de cătră Poliție este foarte îndestulătoare: ea produce așa un folos că vereteul proprie taru de trăsură, după vr'o 15 ani de lucrare, ajunge la o stare care nu o capătă qu granțiea aptizanii cei mai harnici ostenind toată vieața lor. Parie, dar dabilele săpt de lot de ocesile, prețul cu apropiere îndoite de căt acelor din București, materială ceste și luarea ninte la îndestulerea a vereteului e să tot folosul este în favorul acestui din urmă. misul Petrachi sunt bine lucrate de Finanse publica următoarele: D-lor Alecsandru Cărjă și Teodor Sturza, eliberarea de sub sclăvie a robilor îmbunătăți soarta lor după regula gospodăriei. Tocsica vereteului de peață în București deosebit nu urmează din prețul fabricărei, din este decăt numai rei adoptate cu aceste duseri. jușită în capitala Franției ce eau predat a fi să rezerva Vispea, Agonea Catinca Cuza, la Paris cu declarănd la acest Departament este tot acea ce și a vezeteului De-asemene pănă acum, fără ape o scutirea lor de dare și deosebirea formei trăsuși Pahari. Constantin Cheltrelile întreținerei la Sion fiind toți cu meșteșug, ce din acel jurnal nn Ce mai adăogim trăsurilor unei trăși astă Paris sănt cătră ao treime mai mare de căt aice, cailor este mult mai decăt qu acea a Țerei-Romăne, din care ce ve s- a el NOV PVNC. D L'INTERIEUR. Le: \Dépar lement des Finances porte à la connaissance .. MM, Alexandre Kerjea Théodore Stourdza ayant déclaré au l'émancipation des Trigains qu'ils possédaient Jusqu à présent, anspne indemnisation des corvées dans M. le et pécuniaire, ont demandés qu'ils svient l'éspace de dix ans. MM, Bourky, Jean Sgheienano, le Somise R. Tenoște, M-me GAga S. Kouza et Ran. S. Sion Ont desi e que Spgusobolytes, | renoncent à toute indemnité pécuniaire et sans réserve d'une ehemrtion quelconque. - Déclaralion de M. le Comice D. Bourdouje adressé au Deragtemment ces Finances. apprécient les principes d'humanité st du progrès, je m emriesse de déclarer que je renonce à l'indemnité qui me revient pour trois familles de Tzigains Laesch, liste nominale, au nombre de 13 inpnflinidțu Je prie l'honurable Dé ragtemment quil veuille d'après la bien les faire inscrire dans le rôle de mon village Lourginy de Joss, . et dans le sop's de dix ans de faire i et des corvées; afin qu'ils puissent dans cet ehemrteg ces individus de tout imrot envers l'Etat espace de temps améliorer leur élat, dans le sens de l'industrie qu'ils exercent. L'hiver est reVenu sur ses pas, depuis quelques jours les ogages de l'équid'un chasse nohe assengregies neige el d'un froid de 10 degrés, nous transportent au coeur de l'hiver. blique dans les moments ou ils saveul que leur service ils exigent de toute reguopne qui se dispose à né Dans un des numéros de notre Gazette, nous avons ex l'occasion de faire une tiua honorable da journal français de Vienhaghest, qui a la mission finitier F eg dans les affaires des Rghinsirantes Danabieanes. I semlerai que Ghindentit: des droits et des habitudes de nos pays entgainai jisqu'a opgesent aussi l'identité des abus. d'hui dans notre capitale. C'est pour les combattre que nous empruntons aujourà ce Journal: un artile ÿ relatif, qui est „ ement fort arrlisanle Le Courrier dit: »Chaque jour des rilintes succèdent plus nombreuses contre. les cnchers des voilures de place dont les exigences et la grossiereté ne sonpiisceat plus de terme. Qu'il -nous soit permis d'appeler Iatten ion de lhonocable Pr fet de Police sur ces abus dont la répression intéresse tous es habitants de la capitale + Les voitures de place ne suffisent pas aux besoins de la cireulation ; ii est a desirer qu'il s'en établisse de nouvelles et il y à tout lieu de Fespérer, si Gon considère les avantages certains du ople ce genre d'industrie aux qui Ghehrloitent ordinaireme nt, Pour gherondgo à leur destination, ces voitures doivent tre à toute heure du a la première réqtisition, sans que le cocher puisse jamais refuser son service et exiger" plus que le tarif ne lai alloue, Tels sont les termes du réglement; enh bien fau m pris de ces disposilions les cochers, au heu de se tenir, come s'est iepg devoir, sur les riases de stationnement qui leur sont a:signées, parcourent en tous seps la voie rpest Le plus gestam. et moutcr &ü; leur coanisșe un "6 ment de rétribution qui leur est souvent coucédé pour évicr une discussion, et surtout ag ce quil ne reste plus de lemps regdghe après en avoir tro perdu à les alendre. Ce n° st pas toul encore: quelque rétributon que vous assogdiez à ces hommes, pu ne se montrent jamais salisfaits et Ți vous poursuivent de leurs ghestamations après avoir reçu plus qu'il ne leur est alloué par la tagiii. La rélribution fixée par le réglement de Police est laggem-nt salelte-; el représente un auantage tel que le cocher, propriétaire de sa voitire, arrive après une quinzaine d'années de travail, à pne atualee qie a'atteizneat pas topjours en France des ariisans laborieux ‘près loule‘ure vie de labeur, La tahe de cocher de fiacre à Bukarest est la même que celle du cocher de A'nsi à Pari: qu'ici, fiacre à Paris ; mais les charges sont loin d'être les mêmes, le prix de la voiture bien confectionnés est d'un tiers plus cher el celte différence est moins le fait des frais de main d'oeuvre que des diverses formes de voiture adoptées dans les deux pays. Les dévenses d'eniretien des chevaiix sont à Paris à rep-rghes doubles de ce qu'elles sont isi. Ajoutez à ses obsertations que la vie mat riclie du sondaet ur est infiniment plus dinre diepue dene On la capitale de la France que, dans cecile de la Vala Mie. NUE l'availage est toni eu {aveur de ce dernier. leurs émancipés soi șpt Colonel Soungourov Pour prouver que mes sentimens et jour, à la disposition du publié et mareher le Post. inscrits au rôle ce qui suit : Département sans prelendre slemrtu d'impôts S. Tneodogoț des de hommes