Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-08 / nr. 89
Gazeta de Moldaviea ce publică la Institutul Albinei, Lunea și Goea. Prețul abonamentului de un anul 114 lei. A înființărilor căte 1 leu răndul. Obi dieți 50 parale. în Buletinul + 89. Mapui ceasa Maria s'au făcut ROVITALE DIN N'RONTPD. DEPARTAMENTUL DIN NĂUNTRU Fiind că alegerea ce s'au făcut în camera Depart. din Năuntru, la dziua de 1 Noemvrie, pentru mădulările Eforiei de Iași, care au a funcționa pe anul viitoriu 1857, au eșit cu majoritatea voturilor numai 4 mădulări și un candidat, și trebuind încă un membru și un al doile candidat, Depart, publică spre obșteasca știință că Sămbătă la 10 a curentei la 9 ceasuri Europeene de dimineață, urmează a să desăvărși astă operație tot în camera sa, și poftește pe persoanele acele ce au fost la alegirea de la 1 iu Noemvrie, să binevoească a veni și la ziua însămnată, unde cum s'au zis avea să face balotația pentru un membru și un candidat. Biserica Bărboiu. Es. La CAIMACANUL, soțiea Es. Sale, familia, membrii consiliului, mulți din străinii ei însemnați mi un mare număr de boieri și de neguțitori au asistat în 6 acorentei au răposat în vărstă de 75 Deacă frigul s'ar rănea, apoi s'ar forma Balș născută Conachi, astăzi cu onorurile muma la astă ceremonie oficiată de Preosi. De groasă învălitură. de sanie. Eș.ant Doamna S. Mitropolit cungiurat de înaltul toit dzile avem omătu mănos carile urmează a acoperi Pănă amu comunicațiile nu sau întărdziet. VorniS. CAIMACANULUI. Îngroparea cuvenite acestei dame respectabile la cloru, pămăntul cu 0 un dism frumos MN sy La Gazette de Moldavie parait à Lasà l'Institut de GABeiPe, topules Lundis et Jeudis. Prix d’abonnefnent, trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonce L piastre la ligne, et dans le Bulletin Officiel 50 ragas. HOÏ 8 NOEMBPIE NOUVELLES DE GINTECIEUR. DÉPARTEMENT de l'INTERIEUR. L'élection des membres de la Municipalité de Jassy, qui doivent fonctionner depuis le 1-er Janvier 1857, ayant eu le 1-eg Nou. pour résultat par la maioghite des votes, seulement 4 membres et un candidat, pour pouvoir obtenir encore un membre et un candidat, le Département de l'intérieur porte à la connaissance publique: que l'opération du Dalottage aura lieu Samedi 10 du ct. dans la salle de ce Département, y relative - Mardi 6 du ct. vient de desedeg à l’âge de 75 années M" Marie Balche née Konaky, mère de $. Exc. le SAIMASAM. Les funérailles, honeurs dûs à la position de cette respectable dame, ont eu lieu aujourd hui à l'Eglise de Barboy. 8. Exe. le CAÎMACAM, Madame son épouse, la famille, les membres du Conseil, beauconp d'etrangers de distinction etune foule de Boyards et de negociants assistaient à celle cérémonie accomplie par $S. Em. le Metropolitain entouré du haut clergé. — Nous avons depuis trois jours une neige abondante qui continue à coucouche; si le froid pouvait laffermir, il s’établirait vrir la terre dune épaisse un excellent trainâge. cun ghetagd. faites avec les Jusqu'à présent les communications n'ont éprouvé Aț- PEBICT'D POLITICĂD. mie, că corespondențiile de la Paris lu a. îincunoștiințat că în 6 s'au ținut un conla Compieni filiu de miniștri sub preziduirea Imperatorului, că D. Persini, amspiritele de către timp. MONITORUL UNIVERSAL din 7, cuprinde un articol carile se poate privi ca rezultatul acelui consiliu, sub formă de respuns la articolul Constituționelului din 5 a lunei. Jurnalul Oficini adeverește susținerea alieației Engleze și tăgăduește orice înpărtășire a guvernului de observațiile Constituționelului. Cu toate aceste ea recunoaște, că cabinetele din London și Paris, înțăletăndusă asupra tuturor celor alte mari cveștii, se deftinesc numai asupra uneia pe carea nu o aragă anume (poate că ocuuparea Mapei Negre și a Prințipatelor) însă, Monitorul nu dă acestei chestii decăt o însemnătate de al dhile ordin și arată convingerea sa, aci astă greutate în curănd Engleză să fie slăbită; totuși însă, Jurnalul Oficial declară că nu poate să spue încă dacă înlăturarea sau greutăți va urma prin o înțelegere de mai înainte sau în tipul Conferențiilor. Astă noștiță, poate fi privită ca rezultatul consiliului miniștrilor ținut la Compient. În adevăr ce mintea, că cheștrea alicației Engleze trebuea să fie desbutută acolo, și că susținerea acei alicații avea un apărător convine în D. Hopeiin. Dons cum ce și aștepta, opiniea ambasadorului Franției din London, au nedomnit, seau cel puțin asdin notița Monitorului, carilera rezultă este și nimerită; însă, tot odată să mai adaoge, că este cu dreptul, Ka și Angliea să facă ceva din partea ei spre a mărturisi sincera sa dorință de a pastra alieațiea, căci pozițiea sa în timpurile din urmă da destul loc de îndoială. MORNING POSTUL din partea sa respunzind Constituționelului, pe carile ăl face mult mai Rosiean, decăt chear Rosiei, declară că nu este cu putință de a se supune c vestrea atingătoare de Bolgrad și insula Șerpilor, la hotărărea conferențiilor din Paris. Dispozițiile tratatului zice el,sunt mare și formale, ele osăndesc pretențiile Rosiei și nu pot să mai fie supuse la o nouă desbatere și restălmărire. Angliea, Tipolea și Austriea refuză aceasta și vor ș să apere o lucrare căștigată cu prețul atător jertfe, de a se mai supune în crestie. De la Viena se scrie din 2 Noemvrie cătră jurnalul de Francfort, că Angiiea se află în argintul de a ocupa cu trupele sale un punct de pe marginile Siciliei, ca să pun de acolo o privegere mai în lucrare mult ușoară asupra trebilor Italiene. Aetă măsură, apoi îndreptățită prin ocupațiea Franțeză din Roma și acea Austrieană din Romăniea. Pen- acum, faptele și declarațiie Aptleei, lde smințescu zisele jurnalului de Franctort, care se și privesc mai mult decăt neadevărate. OST-DAICE-POST Franțeze, prin care zice, că un Congres final se va întruni la Paris spre a regula toate greutățile plutitoare că asta fără îndoială ar fi de dorit; însă că, momentele de față ar di foarte nepotrivite pentru astă întrunire, fiindcă percrederea ne există acuma între din 6 Noemvrie, prin Jurnalele căteva puteri ar provoca nlte complicații adănci, în loc de a aduce unirea. Foile Vieneze, nu tăgăduesc mai mult curănda întrunire a Conferențiilor de la Paris. mai, că aceste Conferenții nu sînt Însă Gazeta Austrieană pretinde nuchemate să deslege greutățile atingătoare de îndreptarea marginilor, fiind că, hotărările acestii adunări nu s'ar pute da cu simplă majoritate a glasurilor. Conferențiile după zisa organului Austriean n'ar ave altă misie decăt să deie întărire definitivă așezămintelor consfătuite mai nainte între guvernurile interesate. Căsătorie a fratelui Imperatorului Austriei, arhiduca Carl Luis, Gubernatorul Tirolului, cu Prințesa Margarita de Sacsa, s'au celebrat în 4 Noemvrie la Dresda, în prezențrea familiei Regale și a arhiducilor Franț Carl și Ferdinand Macsimilian, Jurnalele Engleze, ce exprimă acsupa Rusiei, întocmai ca și cănd acea putere ar fi rumpt tărie tratatul de Paris și ca și cănd s'ar afla în agiunul reînceperei unui rezbel în contra ei. Odată cu frezul neapărat pentru folosul și neapărata trebuință de a se susține alieațiea Franțeză, ele declară în față, că dacă Franțiea va refuza se urmeze Angliei, aceasta, singură seau cu aliearile sale de acuma Austriea și Turciea, va ști foarte bine să anevoească pe Rusiea de a pune în lucrare tratatul astfel cu după cum el ce înțălege, la London și la Viena. Ce înțălege pre bine, că niște asămine vorbe nu trebue să se înțăleagă tocmai după Cum se scriu; însă, totuși mărturisă se nue sentimente, care nu sănt de prisos să li însămnăM. Île lăngă aceste, chiar și MONITORUL Fran- basadorul Franției el și că rilor cvestii ca alieațiea din London de din afară, au acidar la asupra man'au desbătut îndelung care preocupă se va rădica, fără blică un respuns