Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-09-10 / nr. 72
1 289 dat de Ec. S. T. Balș, cănd i s'au încredințat puterile în numele Sultanului, fraze următoare: „Luănd în privire natura spanziropie a întregiutrărilor în mijlocul cărora ne aflăm, „socot de a mea datorie a mă feri de ori „ie măsură de vinovație pripită, a păstra „neatinsă instituțiile ce există, pănă ce „reorganizarea definitivă „se plinescă, Cipuina Caimacanilor , toată de liniște, de armonie, de concordie, E. S. Balș astfeliu precum o în același manifest. Administrator activ mi nein repecar, omu înțălepi și stimat, acest înalt soncționar ce de cătră cele de pe urmă noutăți, cuprinse în jurnalele și corespondențiile din Sințeza. ) anlrt - 5 Mișcarea Rocalistă, începută la 2 Septem.. - - miliției Moldovene, nu au purtat nici o dată de aceste. Amic poporului di adorat de soldați, E. S. Teodor Balș, a cărui nurnire au de Lord Redolcă are în purtarea trebilor toate avantagile unui omun 50Ë, și deacă, sub adminstrațiea ca luminată, ideea întrunirei nu au făcut în Moldova arăta progresu ca în Volohien, asta e pentru că acea idee ăși are necuviințele sale, și kle, Caimaganul, supus, credincos și devotat al Porței, pe care o servește mai întăi de toate. va fi presimțit poate periculele ei. Fără a stărui în astă din urmă privire, asupra dificultăților a întruni în una dese provinții care altă dată ș'au făcut rezbelu, și în care însemnătoare neasemănări de moravuri ce manifestează încă, credem a puteazicea un cutendințelor la care fără posedare a Ce pleca în astă cvestie puterile apusane, ce nu voesc a consulta mea publică, de căt opi Franțiea și Anglica voescu, prin unire, să ia și supărare gur titulariu, de căt de la acea a doi Dom- LE ui în ntropi egali în drepturi prerogative, așeze un guvernu puternicu și oligarhic starea ce opune influenției Rosiene, astfeliu, ca să nu poată produce Porței. Ele ar căpăta un rezultat tocmai Mai întăi Rosiea va putu mai lesne căpăta totul de la credința unui sinnevoiți de la cine a ce privige unul pe altul, carii vor scăpa mult Apoi de- epitropiea Porței, de-o reiscă adusă pentru ea din astă parte, supărările nenorocite ce Greciea, a cării ere suzerane,iau adus ©dinioară? Cine ar pute respunde? Deacă, în locu de a constrănge legăturile pare leagă ne Principate cu Guvernul din Constantinopoli, se vor despărți de ele, se va produce în o urmare pe neungulată, o răceală periculoasă în provințiile privilegiate, și așa precum limba Romănă se vorbește Pănă la Bolgrad, dincolo de Dunărea, ideile vor mulate în sinul noului guvernu NS vor intărzie a străbate în Bulgariea, apodyue nuoite complicații supărăcioasă, dar și cănd va fi despărțită de Frangica, era un respins de-a dreptul la unul dintre paragrafurile Notei Prințului Gorceacolă. M. Ca Sultanul, va priimi ordinul Caltavetei dar pentru întrea dată unui prințu necreștin. Pănă acuma, Sultanii erau opriți de datină să priimească decorații, însă, Abdul-Megid au mii dat încă odată peste aceasta, primind marele cordon a legionului de Onor. De 28 August, că Greciea va începe în curănd plata datoriei garantuită de cătră puteri. Se șie, că o boală nevindecată a mareai Ducă de Becer, au dat între mările fratelui său, numit Prinț-Regent, întrebuințarea O depeșă telegrafică calilică bucură care sent zeloși toți competitorii la guvernul definitiv a unei din ambele provinții. Ei îl acuză de filo-rusii, însușescu actelor Guvernului sau țintirile, toți cui cel simpatii cătră Podea sănt acoperiți de or- Purtaree, este prizonier și greu rănit, codine Rosiene. Caimacanul singur n'are asemene ordin. El singur, vechiu general al Putut Chscope, ba la o sută de prizonieri brut între mănile învingătorilor. Consiliul federal, va începe procesul persoanelor compromitate, sub învinovățire de înaltă tredare. Un mare număr de jurnale, neîncrederea unei corespondenții adresată de la Berlin către Le Nord, vorbesc despre o preschimbare de Note diplomatice, ce ar urma între cabinetul de S. Petersburg și acel de S. James, a unor articole din tratatul de Restatornicire a autorităților republicane din Niușatol, ce adeverește cu deplinătate la rolul ca Angliea ar pute să-l mai joace, a Principatului să mai ușor de sud în seara sa de o considerație fost cu căldură susținută și de D. Tuvenel, văni asupra din contra. REVISTĂ de acuză aceasta nu va POLITICĂL. de vine, din căteva mici comune, rămase credincoase vechilor tradiții . Principatuși, au fost învinsă în dziva din 5 de cătră coloanele republicane, descinse din Sodeland, și cătră care s'au mai aduce patrioții din Val de Traver, ce se țin de fracțiea numită neatărnații. Ce mie, că astă fracție în nexuipe cu republicanii guvernamentali asupra crestiei a doă linii de drum de fer, uneor, în voturile sale au fost unită cu fragțiea roealistă; însă, cănd instituțiile cantonului, după cum ele s'au fabricat în evenimentele de la 1848, au început a fi atacate, atuncea ș ear s'au adunat în jurul fladin căt și din alta, au urmat mari perderi. Ușurei guvernamentele. Atăt o parte nul dintre începătorii insurecției, contele lonelul Meuron ce avea a doa comandă au pre buna credință a guvernului său și despre scopul în care se află de a pune în lucrare loial îndatoririle sale, așa precum aceasta au și dovedit o re'nturnarea Cariuas. Însă, ministrul intereselor străine a Țarului ar fi adăugat, că deacă Rosie a doîn relații prietrese să între cu Angliea tenești, apoi, ea nu înțălege prin asta că ar dori „să ce lasă a fi plecată de picior” aceste ce zik a fi chiar cuvintele corespondenției în ce privește insula Șerpilor. Prințul Gorceacofă declară, că Rosiea nu poate să recunoască uneia dintre puterile subscriitoare tratatului din Paris, dritul de a deslega ea singură și după voință, o chestie ce nu poate fi hotărătă de către toate puterile la un loc. Mărginirea nouelor hotară a Basarabiei, adauge acea Notă, trebue să fie făcută de cătră o comisie ce s'au numit de cătră consi gres, Rosiene din Asiea. Comisarii Rosieni la acele localități și așeaptă spre ingenerea lucrărilor, KA să ore în lor sănt acuma duși după căt se pare în urmarea abdicarei fratelui său mai mare; căci depeșa nu de mai multe lămuriri; n'au urmat în loc, și că el îndeplinește îndatoririle sale, nu numai cu fapta, dar suverana și cu numele său de marelui păcat. GLOBUL din London, aduse pomenențălegerea înpăcuirei cu America centrală. Darea insulelor pentru care urma ceartă, negocieră de-a dreptul cu au fost reprezentanții din Honduras. Pentru acele alte chestii ce au mai ramas, cabinetul Englez priimețe propunerile cabinetului din Wosington. JURNALUL de CONSTANTINOPOLI anundin cauza nepunerei în lucrare ță, că Pașa amestecat în omorul tinerei fete la Paris, Bulgare de la Varna, au fost autorizat că Cabinetul Englez s'ar fi plăns despre pur se întoarce acasă, cu condiție însă, de a sta Gorceaco să apoi în cursul dizilei la ministeriul de rezbel, în respune la aceste observații, protestănd des diepoziție a comisiei. În obiectul acesta, s'au observat că seama tribunalului, după care 'i s'au dat o asămine autorizație deși au fost publică, însă, nu s'au reprodus de jurnale ca și cele alte de mai nainte. Nuoele amănunturi ce se priimesc asupra răsculărei de la Mușatel, nu adaog nimic mai însămnător la cele de mai nainte. O corespondenție generală de la Paris dzice, că Prusiea nu voește a lăsa aceasta numai în atăta, ba încă, chiar s'ar fi și răspăndit vorbe, în capitalie, că guvernul Prusiean va trimite trupe, spre a ocupa militărește acel Principat. M. Sultanul au orănduit, ca fiecare ofițeriu și soldat a armiei Otomane, care în rezbelul de pe urmă au perdut vreun mădulariu al trupului, se aibă pe toată vieața o pensie de 1000 lei pe lună. Învăluirile urmate de cățiva ani în Hina, începu a lua direcții mai hotărătoare în în favorul răsculaților contra Imperialilor. Și nu se mai pot pumi bande de prădători, fiindcă provinciile ce le-au supus, le organizază, le supun unui guvernu regulat. Nncătoii ce găndeau la încetarea resculărei, că prin ea ce va întroduce în Hina un nuoi ordin de lucruri. GAZEGA de RAPACPSE din 6 Septemvrie, publică doă decrete, după care, momentele plutirei ne sosască delalți delegați a puterilor. Informațiile personale, adeveresc ființa acestei Note, în tot caracherul de viecimne care il însușește corespondentul organului Rosiean din Brucsela. Ea ar fi întărtat la London o mărie surdă, carea s'ar fi dat pe față în ceva numai, cu articolul atăt de puternic și veninos a Morning Postului. Încheierea acestui articol, carea face o aluzie aceste Dunăre ni se vor aceleta urmend să află și cum mașinivăd așa precum am aflat și prin telegraf, suveranitatea marelui Ducat au trecut de la marile Duce Luis, la mai micul său frate, Prințul Regent. Prin cel întăi dintre decrete, regentul în privirea intereselor țetei și a familiei sale de titlu de mare Ducă; însă, prin aceasta, el numai căt păstreadză ace unde voiau liltarea Rusiei, și Prințul și în lucrare, regularea de la Atena ce creie din puterei înalte. la Carlerue anunță, că regentul,