Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-10-18 / nr. 83
— 984 în partea este s'au căștigat ținurilor Austriene.” Noi, esprimăndusă KB am avdzit tre- „starea compunere „se vor înțălege înaltele puteri a. „toate, se va întruni fără întărziere la ducurești, cu un comisar al. Porți; astă însărcinare să cerceteze Principatelor și să prea de față „pun bazele viitoarei lor organizări.” În acest loc arhive, locuesc călugării reduși la aceasta prin asupririle făcute pe rând de Armenii Greci. În dosul sănt grajdurile ocupate de cavaleriei Musulmane. Gevernul adere ruine, în ciziul Cr. spre a nu așarăta dorința sa ca să placă Frației, dar biserica So. Anei, de lăngă Ștefan. Căteva aditicizic, că Săcioară s'au născut lăngă Nazaret, mai mare parte dintre tradițiile orientale născut încredințează din contra, că s'au lăngă locul pe carile se află o căsuță, ce ce ține de biserica Ov. Anei. Trebue să arătăm însă, că din acea dzi biserica n au rămas decăt niște ruine frumoase. LEFTE acum, părinții de la locurile Sfinte, dispetau cu bani învoire de la Pașa gubernatorel Ierusalimului învoirea de a face liturgie Anei. În parte a poliției, patriarhul Catolic a GieriPănă în aetădăi, gubernatorii Ierseiliminului Monsiniorului Valerga; însă mulțămită energiei reprezentantului din Constantinopoli, guvernul Franțez au căștigat acest Chief de mare în puntul de vedere moces, QG l'ST ral a influenției franțeză; încăt, pe Rend s'au respăndit acest vuet în Siriea, trei luni, nimine nu poca să creadă, trebue să recunoaștem, că cu toate turburările urmate la Damasc, poziție a creșinilor din PRET = a . ACEME Siriea, s'au înbunătățit însămnător și crurile au venit păne la acel Mont, încăt. Englezii cari ocesc torte și clută a ee folosi de toate, au început a găndi să formeze o companie, pentru durarea unui drum de fier, cari se va lega Bairutul Cu teresalimul. Acestai însă un proiect, a KE și punere în lucrare ce pare a fi foarte recent de la un A0 căci, acele 25 mile la altul, Chut pline de monți și păi atent înpreună cuviința să organizații, apoi, trebue să găndim, că Conepohă cerceta gresul va amăna pe spanile la finale, Congresul ap pute să ai deslege chiar de ne acuma fără greutate, fiind Face Slujirii că ele nu se ating de fondojul lucrurilor insinueaoză că cvestrea unirei Principatelor, „misie specială, pentru a căreia „Fiind poate că se va supune Congresului, că, după cum dzicu ele, astă cveștie mai nainte, îndestul de sbătută de încăt, cel maxopizarea glasurilor „comisie va ave puțin arătăm, bue să în jurul nostru, o opinie cu totul din con- Trebue să luăm aminte la cuvintele aceste tra. Adăugănd către informațiile noastre „O comisie specială, neutru a căreia compersonale, lămuririle ce nu sosesc de la punere se vor înțălege înaltele puteri con Berlin și Francfort, de la Viena și Contrafigoare.” Cănd congresul au adoptat arstantinopoli, putem a crede, că puntul de gholul 23 a tratatului, care s'au făcut în a se ți, dea că Principatele Moldovei și a seanța din 25 Martie, pe atunce, puterile Valahiei se vor uni, seau că va urma a fi contratuitoare se și înțălesăse; și se îndespărțise, se va trata tot odată, ca comisiea însărcinată de a preca toate cele ce ce ating de organizațiea a găti și a propune bazele organizației pri acestor țări, și fiindcă încă nimine nu escipatelor, să se compue din delegații Franțe în stare, să aibă o idee asupra acestei erei, Auseriei, Angliei, Rusiei și a Toricei. rea cvestiei între și, să cu înlesnire să n'aibă reprezentant în ce Congresul au consfințit pănă acuma mai misie și Prusiea de la cine ce înțălege că multe seanțe la desbaterea constituției pe- au tosg îndepărtată, fiind că, pe cănd s'au principatelor și au evaluat acea rezoluție, ea încă nu facea litice și civile a neictornicit bazele ei, ne cătiau stat prin pu- din Congres, însă, de la desfacerea Congresiind că nu era îndestul ori numai de sului, Prasiea au reclamat, la singura sa voință seau prin îndemnarea țintă, însă, luminat asupra nevoilor și a dorințelor în popope care că în biserica Sf. Mormănt, ce Sardiniea, carea nu avea în această cgrestie, o altă de căt un interes , indirect, se învoiinterese. ! - Se ție, o concepare Care | | | tor chilii, de curănd au cerut mănt, gări, morisateschii Franței, Ce. Feînsă, Jen contestea acestăi spre a face locuința bieților puțin mai comodă, remons necunoscut, că nu s'au învoit. Dar Sultanulsalimului parte a coloniei Creștine. lui pusă-se șii de predeci me călu- Însă, pentru un această cerere ÎnAnezecuțiea [SR au adus o Monsiniorul Valerga. Întinsele zidipl țărilor, ei au înființat o comisie, căreia guvernurilor germane, uui sale, ce s'au rădicat în jurul bisericei Cr. Morinu încredințat copinia de a cerceta chiar la măng, cuprinzind mai 101 locul, crețai fața locului acele nevoi și dorințe și au 17 ori in general sănt foarte săraci, cu grei pă cum fie cine ăși amintește, cvestiea lo piteni eu găsească locuinți în acea carte. propus bazele viitoarei organizații, propuincurilor Sfinte este acea care au fost încedecăt după ce Acum însă, deși de a nu hotări nimică, visătoarea rezbelului din Orient, rezultatele lucrărei comisiei, va cunoaște Însă, acea comisie după căt știm, s'au apucat de lucru, și nici s'au constituat că per încă un progres Franțiea au căștigat de la Sultan ce foarte însămnătoare, adecă darea visăricei Sf. Anei din 1971 în cape ce dzice că s'ar fi nescut S. Fecioară, și a casei pănă acuma, atăta numai s'au făcut, din care se compune au sosit dar, nici astă comisie Dacă în privirea religioasă, se poate zzice, ea are Oo Constantinopoli. Așa N STATE al că cveștiea n'au făcut . vata 10e: 1u la închiderea seanțelor Congresului, deducă legile și statutele astăzi lucrătoare ele căte t pai du «Ce vor revedui spre a cestatornici o decăndulisă măncarea pe o fereastră. O Com plină înțălegere asupra acei revizii, mai însămnătoare în privirea politică, și întru aceasta nu ce dau următoarile amănuntuper- Cu toate acesta este un mic număr turn, ce neapărat vor înfățoșa chestii preliminare, ba putem dzice a bisericească de cătră preoții Franțiscanii, înși este de neapărat ca Congresul că hotărască lucrările ce nu ce vor urii, fiindcă, formarea și constituirea comisiei atărni de la ele. Aceste cer care care explira sanctuarile catolice, de înprejurările cații. Grecilor, pentru slujba corurilor și spo Articolul 23 a tratatului de Parie, ce aveduirea pelegrinilor. P aë înlocuit ne acarii se înființasă în timp cii 20 călugări tinge de administrațiea neatărnată și națională ne care ”. Povartă ce îndatorește a Acel articol dzice, catolici, greci și armeni, rpevin necontenit 10 dintre confrații lor, închiși în biserica Sf. Mormănt, spre a apărui Zondăron pul de Builon, și locuesc în neutra Principatelor, căteva chilii unde și nesănătoase aflătoare în dosul capelei, și stau în luni fără să poată eși, întunecoase, CACHE 2 Un tănăr de nație Romăn, care ș'au sevărșit cursul scolastic în Austriea și ca are cunoștință de economiea rurală, dore a intra da vreun proprietariu, Ka vechilu d momie, dopiiopii de asemene ce vor adres la Redacțiea Gazetei de Moldaviea. IAȘI INSTUTUL TIPO-LITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE Momotoriu l TELEGRNdiți. DE șă UE MONITORUL publică următoarea Notă: Mai multe Gazete Etnic răspăndescu de cătra timpu calomnii întărătoare asupra Guvernu libertatea pressei noi lase ghea. Deacă însămnăm asemeneasalepi. Noi cunoaștem respectul de care bucură în Ai îngădui un sistem țintitoriu a disbina doi nații a cărora alient este garanțiea cea mai sigură a păcei lumei. Dupre un raport a Marșalului Vailant despre starea armiei cursul rezbelului din urmă, ce vederează că din 309,258 sâni întrebuințați în acel rezbel, au murit 69,299 inși, apel la giudecata Imnepalops ner, Contele cea sănătoasă a poporului Englezu care ne - au invitat la Compiegne Ka oaspeține Baronul , Lordul Cobrei, Maerberne Prinții Fr Halfeld, Iiei și pe Prințesa Matilda. |