Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-04-11 / nr. 28

­­ par.­­ Oș­­a se face de credință, apoi, și mai ales de acii însărcinați cu dreptatea, este faimos acum pentru Se vorbește despre un oare­care fraz ce ar fi fost propunției la Tuilerii de cătră Pater Ventura în unul din cele mai de pe urmă sermoane, și dacă se adaoge că lămuri­­rile n'ar fi eșit de la o persoană vrednică așa cuvinte s'ar rosti pe amvonă și că în­­tărzarea Cap întinde pănă la un­ așa punt. Vorbind despre corumperea societăței, Pater Ventura ar în șefii „mai întăi și de dzis. Așa, poporul este co­­prumpt, însă, pentru că corumpar­ea se a­­PAIE lui, peștele la se înpuțăște cap, așa și în socie­­t gate, corumperea mai înainte de a întra „în mulțime au trecut prin cap. După a­­­ceea, vorbind despre toaletele de modă au „strigat„ Luciul femeilor este perderea a­­„verilor private. Unde mergem? Serbă­­­rile îngăduite numai esistă; căci, serbă­­„rile se prifac în beții. Damele din so­­cietatea înaltă, sănt astădzi ca și da­­­mele Romane, care umblau cu tunica rădi­­­cată, și purtau la GĂT portretele lui „Epicur” Nici într'un post pănă acuma, balurile și concerturile n'au fost așa de nimeroa­­se ca în acest an, s'au observat, că sub domniea lui Luis-Filip învitațiile de la curte, încetau pe la jumătate post. Însă, sub n­oua Imperie nu este tot așa, căci, cu toate asprele mustrări a lui Pater Ven­­tura, curtea nu contenește cu darea de stră­­lucite adunări și cu­ alți au trebuit să i­­miteze pe curte. Se arată că nu numai ea­­­ în contra a­șii de înfuriați, respăndit prin poliție, strigănd Boy fonti for­tul cailor lor, au pus mineață nu se mișcasă din locul lor, tanți. Mairul și maghistratul carii de di­­avea capul spart, derminster.­­ Hirurgul s'au încredințat, că D. Love și alte doă contuzii grele, iar D. Pardoe de asemene era serios rănit. Un ofițer de constabil au fost în adevăr și cu totul ucis cu petre și s'au transportat în casa D. Seward în o stare cu totul de nesimțire, cu fața slăl­­cită, capul spart în doă locuri de tot slălcit. Din Hina se priimesc acum următoarele doă lup- Marinarii Cere­­stei împărății au fost foarte rău tratați, o joacă au fost sfărmată în doă, și mai bine de doi mii cinezi au perit. Amănduă înființare. împosesuirea moșiei Cerneștii de la Ji­­de la satul Botoșanii, ne termin de 5 ani 23 Aprilie viitorul an 1858 nponpiera a Mă­­riei Sale Doamnei Smaranda Sturza, condițiile averii în casele D-lui Sturza, mezatul ter Ventura nici s'ar pute crede că ter­­ec­| pre mult pe ascultătorii ! Se crede, că dacă hotără­­m­ cuvănt, în dziua cănd ea s'au cunoscut, publicarea centricitățile sale; căci, pănă și predi­­unui statut sinodial, fără încuviințarea au­ catorul de la Sen-Filip de Aul, au desfă­­țorit ăței și în fine, călcarea drepturilor tat foa concordatului. Cea ce decretează abuzul nu s'au publicat încă de MONITOR acra au urmat prin sentiment de bună-cuviință ce les pe ce în­ ce s'au adormit, ca să facă pe femee? El țălege, fiind că guvernul n'au voit CB lu­ nu s'au pus pe cap, căci atuncea femeea ar creze fără ca să încunoștiințăze mai în­­tăi pe curtea Rusiei. Arestații s'au făcut în Departamente după ordinile primite prin telegraf în urmarea cercetărilor care se de dzice din puou, că D. Persigni ape­misie de a cere la guvernul Englez înde­­părtarea mai multor refugiu­ și în trecut ea s'ar domnită. M - „ - a D. Bedriu Pollin. Despre o altă parte, a părților trupului, carea mai începută refugiu­l protestează prin jurnalele din înspăimănta auzirile London, în contra înpărtășirei ce aste putincioasei preumblări a egetului, de la un loc întăi descoperiri­le însușesc în complo- da altul, predicatorul au încheiet, El s'au despre carile ce vorbește. Însă, între pus me inimă și s­au o n aste punte și protestații, este bine să arătăm pe scurt lucrurile și Ce lăsăm încheierea­­ barbatul­ui predomnit în loc dină de petre, țin rănite. D. Love săi, prin cvegi și stricănd în trecerea lor uși­ul a căruia suget era zidirea +­e­ ferești, mei,„ iți voi, au dzis ea, unde au pue S­pre mezul nopței, au sosit cetit Riot­ach și după aceea husarii au cu­ El n'au ne degetul nici pe pi­­rățit straiele de oameni; însă, numai vr'o cioarile lui Adam, căci, atuncea femeea .). El­ e fi fost aproape de pămănt și pre îngo- gu au transportat noaptea mi pozițiea ca dă sigă. Ei nu l'au­de nici ne... Ea nu îl au pelinittri, pus nici pe.... Și după o lungă înșirare D. Bulwer Liton, s'au ales cu oare­care greutate, deacă însă el ar fi fost înche­­i închipuirile asupra a­­­părtat din Parlament, asta ar fi fost o adevărată perdere publică, căci, pe lăngă deosebita sa poziție ca literat el este un rit acolo; încăt LE desăvărșit barbat de stat. Ka orator par­­, zidi predom­­ineea au fost zidită pentru Ka­să pi lamentar, el ocupă de pe acum un rang din neze barbatul numai prin iubirea inimei”, cele mai deosebite și deacă Lord Derbi ar mare britan prea În cursul sosi la putere, D. Bulver Liton ar întra DAILI NIUVS dă următoarele amăgun- neapărat în administrațiea sa, cu funcțiile tari asupra răscoalei urmată la c­idermins- de secretar de stat pentru trecerea de la biuroul­e- din năuntru, lectoral pănă la casa D. Senard, la o în- TEPRES, analizănd rezultatul alegeri­­depărtare aproape de 300 yarzi, D. Love și lor, dzice că opozițiea va perde patru sca- D. Pardoe deși încungiurați de o divizie de una în Parlament, doă în tărguri și 15 din ei curgea singele 578 deputați aleși, 343 ap­oi liberali și șirloae din cap și mai toate persoanele ce 235 conservatori. ăl încungiurau, erau mai mult seau mai pu­­țina D. Pardoe, că ea era hotărătă să sfărșai- vasele cineze au tras fie­care, că o dată cu ii și că nu vor eși măriți de cătră o mulțime carea strigăte de moarte și de resbunare. Vasele și D. nnoutăți, ca­ vapoare a flotei Engleze, ea perdusă, încăt, au fost de nevoe să tă cu 70 jon ce se cheme un doctor spre al căuta. Nigher Horne. Love era așa de slăbit prin săngele au avut o Hinere. Mulți­­mea întărzată au dat drumul doctorului, însă­­ iau recomendat să zică D. Love și cea mulțimea tur­că D. Love și Pardoe prin luni Mai, în casele D-sale Logos. Stefan ușa de din dosul casei D. Senard. Atun­ Catargiu, cu adăogire ca mușteren­ să fie s'au împrăștiet după ce au sfărmat toate ferestrile casei, cu toate anevoințele a 8 seau 10 constabli neputer­­întovărășiți cu chezeșiile lefuite. (sub­ scris) S. prin înțălegere Peste căteva minute, s'au respăndit vite- fi și să fie pre­­constabli speciali, au fost asaltați cu au­r grin­ sau 20 Au trebuit să se retragă, ar­ fugit în comitete, zorii ce vor și trupul contractului, o dată cu peritocea la hrusarii 30 a Catargiu. din în fugă pe revol­­Dupre si abotnici se vor adresa pentru un­sar viitoarei an Departamentul la cancelarie a GLOBUL vii din Chi­­­­dori­­va­­­i­i Momitori IAȘII INSTITU­TUL TED­PTOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE. DEBE TELEGRAFIIE. Șirile de la Petersburg încredințează rănduită a statornici delimitațiea între , și d­ea în Asiea, Poloni s'au înbarcat la Constantinopoli spre a ce așeza Reșid-Pașa. Tesaliea ca Coloniști pe moșiile lui de la Hina să aise Râ­uri Pod­ea­ua Pe­­și în căteva aoă por- un post miai rap. Regele de Danemarca au încuviin­ șțat­ demisie a întregului Minister. Kond­uisa Statului au adoptat tratatul încheiet cu puterile pentru disfacerea dabilei au­rpcuipea Sundului. Membrii familiei Imperiale M­­. Pod­ea au început a ce aduna la Roma. BA începe AA Mai lucrările­­ va cere ching­iuri de o cantoră neguțitorească, că comisiei sale. -

Next